Universitatea „babeş-bolyai” cluj-napoca

- avansul sau chenzina I – în cotă de 40-45% din salariul brut de încadrare, după data de 15 a lunii curente¹⁹;

- restul de plată sau chenzina a IIa – după data de 1 a lunii următoare celei expirate

În conformitate cu reglementările legale în vigoare, angajaţii beneficiază de drepturi privind asigurările sociale, dintre care amintim:

- indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă – se achită din fondul brut de salarii aferent timpului efectiv lucrat şi din bugetul asigurărilor sociale de stat.

- indemnizaţia pentru maternitate – se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat. Concediile medicale pentru maternitate se acordă pe o perioadă de 126 de zile calendaristice

- De asemenea, salariatele mai pot beneficia de concediul de risc maternal acordat în întregime sau fracţionat, pe o perioadă ce nu poate depăşi 120 de zile, de către medicul de familie sau de către medicul specialist, care va elibera un certificat medical în acest sens. Acest tip de concediu nu poate fi acordat simultan cu alte concedii, el suportându-se din bugetul asigurărilor sociale de stat.

- Tatăl copilului nou-născut are dreptul (o singură dată, indiferent de numărul copiilor) la concediu paternal, iar dacă acesta este asigurat în cadrul sistemului asigurărilor sociale de stat el are dreptul la un astfel de concediu plătit de 5 zile lucrătoare, care se acordă la cerere, în primele 8 săptămâni de la naşterea copilului (justificată cu certificatul de naştere al acestuia).

- indemnizaţia pentru creşterea copilului – se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat, acordându-se unuia dintre părinţii copilului, până când acesta împlineşte vârsta de 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani.

- indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav – se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat, acordându-se până când copilul bolnav împlineşte vârsta de 7 ani sau în cazul copilului cu handicap până la vârsta de 18 ani

- ajutorul de deces – suportându-se integral din bugetul asigurărilor sociale de stat, acesta se acordă în cazul decesului asiguratului sau al unui membru de familie aflat în întreţinerea titularului. Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi nu poate fi mai mic decât valoarea salariului mediu brut pe economie, iar în cazul decesului unui alt membru de familie, indemnizaţia se înjumătăţeşte. În principal, aceasta se acordă unei singure persoane (soţul/soţia, părintele, copilul, tutorele, curatorul, moştenitorul sau o terţă persoană care dovedeşte că a suportat cheltuielile de înmormântare).

- alte concedii plătite - se acordă salariaţilor pentru diferite scopuri şi anume:

 pentru căsătorie – 5 zile calendaristice

 pentru naşterea sau căsătoria unui copil al salariatului – 3 zile calendaristice

 pentru decesul soţului/soţiei sau al unei rude până la gradul II – 3 zile calendaristice

Contabilitatea sintetică a decontărilor cu bugetele de asigurări şi protecţie socială se efectuează cu ajutorul conturilor de gradul I din grupa 43 "Asigurări sociale, protecţie socială şi conturi asimilate" şi din grupa 44 "Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate" şi anume:

• 
  431 "Asigurări sociale" – cu detalierea pe următoarele conturi de gradul II:
  
  • 
    4311 "Contribuţia unităţii la asigurările sociale"
    
  • 
    4312 "Contribuţia personalului pentru pensia suplimentară"
    
  • 
    4313 "Contribuţia angajatorului la asigurările sociale de sănătate"
    
  • 
    4314 "Contribuţia angajaţilor la asigurările sociale de sănătate"
    
    • 
      437 "Ajutor de şomaj" – cu detalierea următoare:
      
  • 
    4371 "Contribuţia unităţii la fondul de şomaj"
    
  • 
    4372 "Contribuţia personalului la fondul de şomaj"
    

• 
  438 "Alte datorii şi creanţe sociale" - care se desfăşoară pe următoarele conturi de gradul II:
  
  • 
    4381 "Alte datorii sociale"
    
  • 
    4382 "Alte creanţe sociale"
    
• 
  444 "Impozitul pe venituri de natura salariilor"
  

Toate aceste conturi, cu excepţia contului 4382 "Alte creanţe sociale", de regulă sunt conturi de pasiv, reflectând datorii ale întreprinderii faţă de beneficiarii sumelor respective. În cazul în care întreprinderea plăteşte mai mult decât are obligaţia, acest conturi vor prezenta sold debitor, fapt care le transformă în conturi de activ. Deci, în anumite situaţii, aceste conturi pot fi, după funcţia contabilă, bifuncţionale.

Conturile de cheltuieli legate de salariile personalului sunt: 641 "Cheltuieli cu salariile personalului" şi 645 "Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială", acesta din urmă detaliindu-se pe mai multe conturi sintetice de gradul II.

Alte conturi folosite:

• 
  421 "Personal – salarii datorate", care este un cont de pasiv fiind utilizat pentru evidenţa decontărilor cu personalul pentru drepturile salariale în bani şi în natură ale acestuia, inclusiv a adaosurilor şi premiile plătite din fondul de salarii;
  
• 
  423 "Personal – ajutoare materiale datorate", este utilizat pentru evidenţa ajutoarelor pentru incapacitate temporară de muncă, a celor pentru îngrijirea copilului, a celor de maternitate, a ajutoarelor de deces, etc. datorate personalului;
  
• 
  424 "Participarea personalului la profit" care este un cont de pasiv fiind utilizat pentru evidenţa stimulentelor materiale repartizate angajaţilor din profitul net realizat;
  
• 
  425 "Avansuri acordate personalului", este un cont de activ cu ajutorul căruia se ţine evidenţa avansului chenzinal acordat angajaţilor;
  
• 
  426 "Drepturi de personal neridicate", cont de pesiv, în care se transferă drepturile de personal neridicate. În condiţiile în care drepturile personalului se achită prin virament bancar, prin carduri, utilizarea acestui cont în practică este limitată;
  
• 
  427 "Reţineri din salarii datorate terţilor", este utilizat pentru evidenţa reţinerilor din drepturile salariale datorate terţilor (ca de exem-plu: chirii, popriri, pensii alimentare, etc).
  

1.4. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului
Derularea activităţilor economice a firmelor generează datorii şi creanţe faţă de bugetul statului şi faţă de alte organisme publice.

Datoriile fiscale se concretizează în impozite, taxe şi contribuţii. Acestea se pot clasifica după cum urmează:

• 
  impozite directe, suportate direct de către plătitori şi anume:
  

 impozitul pe profit;

 impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;

 impozitul pe veniturile de natura salariilor;

 impozitul pe dividende;

 impozite şi taxe locale: impozitul pe clădiri, pe terenuri, pe venitul agricol, taxa pentru mijloacele de transport, taxa pentru utilizarea mijloacelor de publicitate, afişaj şi reclamă, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor, impozitul pe spectacole, taxa hotelieră, etc.;

 fondurile speciale: fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, pentru produse petroliere, fondul de protejare a asiguraţilor. Fondul de protecţie a victimelor, fondul cinematografic naţional, fondul special al drumurilor publice, fondul cultural naţional, etc.

• 
  impozite indirecte, incluse în preţurile bunurilor şi tarifele serviciilor şi anume:
  

 taxa pe valoarea adăugată;

 accize;

 taxe vamale;

 taxe pentru jocuri de noroc;

 taxe pentru eliberarea de licenţe, autorizaţii de funcţionare, etc.

Creanţele fiscale care apar în urma relaţiilor cu bugetul statului se concretizează în subvenţii de primit şi vărsăminte virate în plus.

Pentru reflectarea datoriilor şi creanţelor faţă de buget şi alte organisme publice în lista de conturi prevăzute de OMFP nr. 306/2002 s-a prevăzut structura de conturi 44 “Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi speciale”, în cadrul căreia s-au instituit şi nominalizat conturi operaţionale grupate în două categorii, şi anume:

A. Conturi de datorii, şi anume:

• 
  441 “Impozit pe profit/venit”
  
• 
  442 “Taxa pe valoarea adăugată” , cu detalierea:
  

• 
  4423 “TVA de plată”
  
• 
  4427 “TVA colectată”
  
• 
  4428 “TVA neexigibilă”
  

• 
  444 “Impozit pe salarii”
  
• 
  446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”
  
• 
  447 “Fonduri speciale, taxe şi vărsăminte asimilate”
  
• 
  448 “Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului”
  

cu contul operaţional:

• 
  4481 “Alte datorii faţă de bugetul statului”
  

B. Conturi de creanţe:

• 
  441 “Impozit pe profit/venit”
  
• 
  442 “Taxa pe valoarea adăugată”; cu conturile operaţionale:
  

• 
  4424 “TVA de recuperat”
  
• 
  4426 “TVA deductibilă”
  
• 
  4428 “TVA neexigibilă”
  

• 
  445 “Subvenţii”
  
• 
  448 “Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului”, cu contul operaţional:
  

• 
  4482 “Alte creanţe privind bugetul statului”.
  

Calculul impozitului pe profit se face prin aplicarea cotei de impozit pe profit (16%) la baza de calcul a impozitului pe profit stabilită la sfârşitul fiecărei luni sau trimestru, după caz, cumulat de la începutul anului, vărsându-se până în data de 25 a lunii următoare perioadei de calcul.

Baza de calcul a impozitului pe profit se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile(elementele) neimpozabile şi se adaugă cheltuielile nedeductibile, conform relaţiei:

R_f = R_c – V_nimp + C_n

unde:

R_f - rezultat fiscal (profit impozabil/pierdere fiscală);

R_c - rezultat contabil (R_c = Venituri totale – Cheltuieli totale)

V_nimp – venituri (elemente) neimpozabile;

C_n - cheltuieli nedeductibile.
Dintre cheltuielile nedeductibile la determinarea impozitului pe profit amintim :

a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate ;

b) amenzile, confiscările, majorările de întârziere şi penalităţile de întârziere datorate către autorităţile române, potrivit prevederilor legale;

c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor legale;

d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reţinere la sursă;

e) cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţă pentru aceste bunuri sau servicii;

f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor;

g) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;

h) cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului, care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului;

i) cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul desfăşurării activităţii proprii şi pentru care nu sunt încheiate contracte;

j) pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion. În această situaţie, contribuabilii, care scot în evidenţă clienţii neîncasaţi, sunt obligaţi să comunice în scris acestora scoaterea din evidenţă a creanţelor respective, în vederea recalculării profitului impozabil la persoana debitoare, după caz;

k)cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat efectuate potrivit legii. Acestea nu sunt considerate speze, deoarecere ele scad impozitul pe profit datorat sumelor aferente, dacă sunt îndeplinite cumulativ 2 condiţii :

- sunt în limita a 3 ‰ din cifra de afaceri ;

- nu depăşesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.

Alături de cheltuielile menţionate anterior care nu sunt deductibile fiscal, coexistă cheltuieli a căror deductibilitate este limitată dintre care menţionăm:

a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2 % aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit;

b) suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în România şi în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exerciţiul curent şi/sau din anii precedenţi;

c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2 %, aplicată asupra fondului de salarii realizat.

d) perisabilităţile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice;

e) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, în limita prevederilor legii anuale a bugetului de stat;

f) cheltuielile cu provizioane şi rezerve, în limita legală prevăzută;

g)cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar, în limita legală prevăzută;

h) amortizarea, în limita legală prevăzută;
Deducerile fiscale sunt veniturile neimpozabile care diminuează rezultatul fiscal. Acestea sunt :

a) dividendele primite de la o persoană juridică română. Sunt, de asemenea, neimpozabile, după data aderării României la Uniunea Europeană, dividendele primite de la o persoană juridică străină, din statele Comunităţii Europene, dacă persoana juridică română deţine minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridică străină, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se încheie la data plăţii dividendului;

b) veniturile din anularea obligaţiilor unei persoane juridice, dacă obligaţiile se anulează în schimbul titlurilor de participare la respectiva persoană juridică;

c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;

d) veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative.

Pentru determinarea impozitului pe profit, contribuabilii trebuie să întocmească Registrul de evidenţă fiscală. Acesta are 100 file şi trebuie numerotat, şnuruit, parafat şi înregistrat la organul fiscal teritorial.

Impozitul pe venit se datorează doar de către microîntreprinderile care nu au optat pentru plata impozitului pe profit şi se calculează prin aplicarea procentului de 3% asupra sumei totale a veniturilor trimestriale, evidenţiate în conturile din clasa a 7-a "Conturi de venituri", cu excepţia celor înregistrate în conturile 711 "Variaţia stocurilor", 721 "Venituri din producţia de imobilizări necorporale", 722 "Venituri din producţia de imobilizări corporale", 7584 "Venituri din subvenţiile pentru investiţii", 781 "Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare" şi 786 "Venituri financiare din provizioane". Impozitul de venit datorat se poate diminua dacă microîntreprinderile achiziţionează case de marcat, prin deducerea valorii de achiziţie (pe bază de document justificativ) a acestora din baza impozabilă, în trimestrul punerii lor în funcţiune. Plata impozitului se realizează trimestrial, până la data de 25, inclusiv, a primei luni din trimestrul următor. Impozitul pe venit datorat se înregistrează în contul 441 “Impozit pe profit/venit” şi reprezintă o cheltuială a întreprinderii, înregistrată cu ajutorul contului 698 “Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus”.
Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este un impozit indirect care se datorează bugetului de stat.

Operaţiunile impozabile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se clasifică din punct de vedere al regimului de impozitare astfel:

A. Operaţiuni impozabile sau taxabile, pentru care se aplică cota standard sau redusă;

Principalele operaţiuni taxabile sau impozabile sunt:

- livrari de bunuri corporale şi necorporale, cum ar fi: imobilizări corporale, imobilizari necorporale şi stocuri;

- prestări de servicii: reparaţii, transport, lucrări de construcţii, închirieri, activităţi de intermediere, de publicitate, consulting, de studii, cercetări şi expertize, etc;

- importul de bunuri şi servicii.

B. Operaţiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa pe valoarea adăugată, dar este permisă deducerea taxei pe valoarea adăugată datorate sau plătite pentru bunurile sau serviciile achiziţionate.

Principalele operaţiuni scutite cu drept de deducere sunt:

- exportul de bunuri şi prestarile de servicii legate direct de exportul bunurilor ;

- activităţile desfăşurate în zona liberă de către agenţii economici autorizaţi în acest scop.

C. Operaţiuni scutite fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa pe valoarea adăugată şi nu este permisă deducerea taxei pe valoarea adăugată datorate sau plătite pentru bunurile sau serviciile achiziţionate.
Dreptul de deducere a TVA pentru operaţiuni cu drept de deducere, cât şi pentru operaţiuni scutite fără drept de deducere se determină prin aplicarea proratei.

Prorata se determină ca raport între veniturile obţinute din operaţiuni taxabile şi operaţiuni scutite cu drept de deducere şi veniturile totale din operaţiuni cu şi fără drept de deducere.

TVA de dedus se stabileşte prin înmulţirea TVA deductibilă cu prorata, care se calculează o singură dată pentru un an calendaristic, cu recalculare în luna decembrie a anului în curs.

Diferenţa dintre TVA deductibilă şi TVA de dedus se suportă de întreprindere, considerându-se cheltuială.

Lunar sau trimestrial, după caz, are loc regularizarea TVA comparându-se TVA-ul colectat cu TVA-ul de dedus, rezultând TVA de plată, în cazul în care TVA colectat este mai mare decât TVA de dedus, sau TVA de recuperat, în situaţia inversă.

Pentru cumpărările de bunuri şi servicii cu plata în rate, precum şi pentru cumpărările pentru care nu s-au primit facturi, TVA se consideră neexigibil.
Cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 19% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru orice operaţiune impozabilă care nu este scutită de taxa pe valoarea adăugată sau care nu este supusă cotei reduse a taxei pe valoarea adăugată.

Cota redusă a taxei pe valoarea adăugată este de 9% şi se aplică asupra bazei de impozitare, pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:

- dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii;

- livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv publicităţii;

- livrările de proteze de orice fel şi accesoriile acestora, cu excepţia protezelor dentare;

- livrările de produse ortopedice;

- medicamente de uz uman şi veterinar;

- cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping.

Taxa pe valoarea adăugată se calculează prin aplicarea cotei standard sau a cotei reduse asupra bazei de impozitare.

Pentru sumele obţinute din vânzarea mărfurilor cu amănuntul, din unele prestări de servicii în ale căror tarife se include TVA, din vânzarea de bunuri la licitaţie, pe bază de evaluare sau expertiză, precum şi pentru alte situaţii similare, TVA se calculează, prin înmultirea acestor sume cu cota recalculată. Cota recalculată se determină astfel: [cota taxei/(cota taxei+100)] x l00. Spre exemplu, nivelul cotei standard recalculate este de 15,966%.
Documente utilizate

Principalele documentele justificative pe baza cărora se poate înregistra taxa pe valoarea adăugată în contabilitatea întreprinderii sunt: facturi fiscale, bonuri de comandă-chitanţă, monetare, bilete de călătorie, bonuri fiscale, declaraţia vamala de import, etc.

Organizarea evidenţei operative a T.V.A. constă din întocmirea următoarelor documente:

- Cerere de luare în evidenţă ca plătitor de T.V.A. - întocmită de către întreprindere în două exemplare;

- Jurnal pentru cumpărari - în care se înregistrează toate cumpărările pe baza facturilor primite în cursul lunii, cu scopul determinării T.V.A. deductibile, care s-a achitat sau se va achita furnizorilor;

- Jurnal pentru vânzări - în care se înregistrează livrările pe baza facturilor şi a altor documente legale emise în cursul lunii, cu scopul determinării T.V.A. colectate, care s-a încasat sau se va încasa de la clienţi;

- Borderoul de vânzare (încasare) - în care se centralizează zilnic încasările realizate de unităţi;

- Borderoul cuprinzând operaţiunile asimilate livrărilor de bunuri şi servicii;

-Decontul privind T.V.A. - se întocmeşte lunar pe baza totalurilor preluate din jurnalele pentru vânzări şi cumpărări; se depune la organele financiare până la data de 25 a lunii urmatoare. Prin derogare, conform reglementărilor fiscale în vigoare²⁰, pentru întreprinderea care nu a depăşit în cursul anului precedent o cifră de afaceri din operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere de 100.000 euro inclusiv, la cursul de schimb valutar din ultima zi lucrătoare a anului precedent, perioada fiscală este trimestrul calendaristic.

- Cerere de compensare - se întocmeşte în cazul în care suma negativă a taxei pe valoarea adăugată se compensează cu impozitele şi taxele datorate bugetului de stat.

Contabilitatea sintetică a taxei pe valoarea adaugată se realizează cu ajutorul contului 442 "Taxa pe valoarea adaugată", care se detaliază pe următoarele conturi de gradul II:

• 
  4423 "T.V.A. de plată"
  

• 
  4424 "T.V.A. de recuperat"
  

• 
  4426 "T.V.A. deductibilă"
  

• 
  4427 "T.V.A. colectată"
  

• 
  4428 "T.V.A. neexigibilă".
  

Exemplificăm cele spuse prin următoarele aplicaţii:

1. O întreprindere achiziţionează pe bază de aviz de însoţire a mărfii materii prime în valoare de 10.000.000 lei şi TVA 19%. Ulterior se primeşte factura care se decontează prin ordin de plată. Se vând apoi, produse finite la preţul de vânzare de 15.000.000 lei şi TVA 19%, costul de producţie fiind de 8.000.000 lei. La sfârşitul lunii se regularizează TVA-ul.

Variantă: Se consideră aceleaşi date cu menţiunea că preţul de vânzare al produselor finite e de 9.000.000 lei şi TVA 19%.

Achiziţionare de materii prime pe bază de aviz de însoţire a mărfii	% 301 4428	=	408	11.900.000 10.000.000 1.900.000
Primirea facturii	408 4426	= =	401 4428	11.900.0001.900.000
Achitarea facturii	401	=	5121	11.900.000
Vânzare produse finite	4111	=	% 701 4427	17.850.000 15.000.000 2.850.000
Descărcarea gestiunii de produsele vândute	711	=	345	8.000.000
Regularizarea TVA-ului	4427	=	% 4426 4423	2.850.000 1.900.000 950.000
Variantă Vânzarea de produse finite Regularizarea TVA-ului	4111 % 4427 4424	= =	% 701 4427 4426	10.710.000 9.000.000 1.710.000 1.900.000 1.710.000 190.000

2. Societatea A livrează societăţii B mărfuri în valoare de 100.000.000 lei şi TVA 19%. Costul de achiziţie al mărfurilor livrate de societatea A este de 80.000.000 lei. Furnizorul acceptă ca decontarea să se facă pe baza unui bilet la ordin întocmit de client. După primirea efectului comercial, furnizorul îl depune la bancă şi se încasează la scadenţă.

Să se înregistreze aceste operaţii atât în contabilitatea furnizorului cât şi a clientului.

1. 
   În contabilitatea societăţii A:
   

Livrarea mărfurilor	4111	=	% 707 4427	119.000.000 100.000.000 19.000.000
Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute	607	=	371	80.000.000
Acceptarea biletului la ordin	413	=	4111	119.000.000
Depunerea la bancă spre încasare	5113	=	413	119.000.000
Încasarea, prin bancă, la scadenţă a efectului comercial	5121	=	5113	119.000.000

2. 
   În contabilitatea societăţii B:
   

Primirea mărfurilor	% 371 4426	=	401	119.000.000 100.000.000 19.000.000
Emiterea biletului la ordin	401	=	403	119.000.000
Plata, la scadenţă, a biletului la ordin	403	=	5121	119.000.000

3. Se vând unui client mărfuri pe bază de aviz de însoţire a mărfii în valoare de 10.000.000 lei şi TVA 19%; ulterior se întocmeşte şi factura. Decontările se fac prin bancă. Să se înregistreze aceste operaţii în contabilitatea ambelor societăţi.

1. 
   În contabilitatea furnizorului:
   

Livrare de mărfuri fără factură	418	=	% 707 4428	11.900.000 10.000.000 1.900.000
Emiterea facturii	4111 4428	= =	418 4427	11.900.000 1.900.000
Decontarea facturii	5121	=	4111	11.900.000

2. 
   În contabilitatea clientului:
   

Recepţia mărfurilor fără factură	% 371 4428	=	408	11.900.000 10.000.000 1.900.000
Primirea facturii	408 4426	= =	401 4428	11.900.000 1.900.000
Decontarea facturii	401	=	5121	11.900.000

4. Salariul brut al angajatului cu contract de muncă Popescu Ion este de 10.000.000 lei. Salariatul respectiv la chenzina I a primit un avans, virat pe card, în sumă de 1.500.000 lei. La chenzina a II-a i se reţine o chirie lunară de 700.000 lei. Deducerea personală²¹, conform salariului brut şi situaţiei personale, este de 2.500.000 lei, iar cota de impozit pe salariu este de 16%. Activitatatea desfăşurată de firmă are codul CAEN 7222 “Consultanţă şi furnizare de alte produse software”

Să se înregistreze în contabilitate cheltuielile salariale ale firmei, reţinerile din salariu şi plata chenzinei I şi a II-a.
I. Cheltuielile salariale ale firmei:

1. 
   Cheltuieli cu salariul brut 10.000.000 lei;
   
2. 
   Cheltuieli privind CAS-ul (22%): 2.200.000 lei;
   
3. 
   Cheltuieli privind CASS-ul (7%): 700.000 lei;
   
4. 
   Cheltuieli privind CFS (3%): 300.000 lei;
   
5. 
   Cheltuieli privind contribuţia la fondul pentru accidente de muncă şi boli profesionale (0,546%): 54.600 lei;
   
6. 
   Cheltuieli privind comisionul la ITM (0,75 %): 75.000 lei;
   
7. 
   Cheltuieli salariale totale (de la rd1 la 6): 13.329.600 lei
   

II. Reţineri din salariu:

1. 
   CAS (9,5 %): 950.000 lei;
   
2. 
   CASS (6,5%): 650.000 lei;
   
3. 
   CFS (1%): 100.000 lei;
   
4. 
   Impozit pe salariu: 928.000 lei;
   
5. 
   Avans 1.500.000 lei;
   
6. 
   Chirie 700.000 lei;
   
7. 
   Salariu net (10.000.000 – rând 1 la 4): 7.372.000 lei;
   
8. 
   Rest de plată la chenzina a II-a (rd7 – rd5 - rd6): 5.172.000 lei;
   

Impozitul pe salariu se determină astfel:

Venitul net (Vn) = Salariul brut (Sb) – (CAS + CASS + CFS) = 10.000.000 – (950.000 + 650.000 + 100.000) = 8.300.000 lei;

Deducerea personală aferentă salariului brut şi situaţiei personale a angajatului= 2.500.000 lei;

Venit impozabil = Venit net – Deducere personală = 8.300.000 – 2.500.000 = 5.800.000 lei;

Impozitul pe salariu = Venit impozabil x 16% = 928.000 lei

Acordarea avansului	425	=	5121	1.500.000
Înregistrarea cheltuielilor cu salariul brut	641	=	421	10.000.000
Înregistrarea cheltuielilor privind CAS-ul	6451	=	4311.01	2.200.000
Înregistrarea cheltuielilor privind CASS-ul	6453	=	4313	700.000
Cheltuielile privind contribuţia la fondul de şomaj	6452	=	4371	300.000
Contribuţia la fd. pentru accid. de m-că	6451	=	4311.02	54.600
Cheltuielile privind comisionul la ITM	635	=	447	75.000
Reţinerile din salariu	421	=	% 4312 4314 4372 444 425 427	4.828.000 950.000 650.000 100.000 928.000 1.500.000 700.000
Achitarea prin virament bancar a restului de plată	421	=	5121	5.172.000

Notă: Începând cu data de 1 ianuarie 2005 impozitele datorate de întreprindere se rotunjesc prin lipsă sau prin adaos. Spre exemplu, suma datorată de întreprindere privind contribuţia la fondul de accidente şi boli profesionale datorată este de 54.600 lei iar suma de plată este de 55.000 lei; diferenţa va fi trecută în contul 473 “Decontări din operaţiuni în curs de clarificare”, cont în care vor mai fi trecute şi diferenţele care vor rezulta din transformarea la 1 iulie 2005 a sumelor exprimate în lei vechi în sume exprimate în leul greu. La sfârşitul anului 2005 soldul, debitor sau creditor, pe care îl va reprezenta contul 473, va fi trecut pe cheltuieli sau venituri, după caz.

4. O întreprindere a înregistrat în contabilitate în trimestrul I din anul 2005 următoarele venituri: Venituri din vânzarea mărfurilor(contul 707): 10.000.000 lei; venituri din dobânzi(contul 766): 2.000.000 lei; venituri din cedarea activelor(contul 7583): 4.000.000 lei, Variaţia stocurilor(contul 711): 300.000²² lei; Venituri din despăgubiri primite de la o societate de asigurare prntru activele corporale proprii (contul 7581): 2.000.000 lei, Venituri din provizioane pentru depreciere (contul 7814): 3.000.000 lei.

În semestrul I (Trim I şi II) întreprinderea a realizat următoarele venituri: Venituri din vânzarea mărfurilor(contul 707): 30.000.000 lei; venituri din dobânzi(contul 766): 8.000.000 lei; venituri din cedarea activelor(contul 7583): 4.000.000 lei, Variaţia stocurilor(contul 711): -200.000 lei; Venituri din despăgubiri primite de la o societate de asigurare prntru activele corporale proprii (contul 7581): 2.000.000 lei, Venituri din provizioane pentru depreciere (contul 7814): 4.000.000 lei; Venituri din subvenţii pentru investiţii(contul 7584): 3.000.000 lei.

Să se calculeze şi să se înregistreze în contabilitate impozitul pe venit în primele două trimestre.

Trimestrul I:

Baza de calcul = Total venituri – (Variaţia stocurilor + Venituri din provizioane + Venituri din despăgubiri primite de la societăţile de asigurare) = 21.300.000 – (300.000 + 3.000.000 + 2.000.000) = 16.000.000 lei;

Impozitul pe venit aferent trim. I = Baza de calcul x 3% = 480.000 lei.

Trimestrul II:

Impozitul pe venit îl vom calcula cumulat pe primele două trimestre:

Baza de calcul = Total venituri – (Variaţia stocurilor + Venituri din provizioane + Venituri din despăgubiri primite de la societăţile de asigurare + Venituri din subvenţii pentru investiţii) = 50.800.000 – (-200.000 + 4.000.000 + 2.000.000 + 3.000.000) = 42.000.000 lei

Impozitul pe venit aferent semestrului I (Trim. I şi II) = Baza de calcul x 3% = 1.260.000 lei;

Avem, în aceste condiţii,următoarea notă de calcul:

1.	Impozitul pe venit aferent Trim I şi II	1.260.000
2.	Impozitul pe venit aferent Trim I	480.000
3.	Impozitul pe venit aferent Trim II (rd. 1 – rd. 2)	780.000

Înregistrările contabile în cele două trimestre sunt:

Înregistrarea impozitului pe venit aferent Trim. I	698	=	441	480.000
Înregistrarea impozitului pe venit aferent Trim. II	698	=	441	780.000

5. Să se calculeze şi să se înregistreze în contabilitate impozitul pe profit aferent trimestrului I din anul 2005 pe baza următoarelor date:

Total venituri		152.000.000
1.	Venituri din vânzarea produselor finite	80.000.000
2.	Venituri din vânzarea mărfurilor	60.000.000
3.	Venituri din dividende	5.000.000
4.	Venituri din provizioane pentru depreciere	7.000.000
Total cheltuieli		94.000.000
1.	Cheltuieli cu materiile prime	50.000.000
2.	Cheltuieli privind mărfurile	30.000.000
3.	Cheltuieli cu amenzi datorate statului român	3.000.000
4.	Cheltuieli de protocol	5.000.000
5.	Lipsa la inventar nerecuperabilă (inclusiv TVA)	6.000.000

- Profitul impozabil = Rezultat contabil + Cheltuieli nedeductibile fiscal – Venituri (elemente neimpozabile) = 58.000.000 + 12.740.000 – 12.000.000 = 58.740.000 lei;

- Rezultat contabil = Total venituri – Total cheltuieli = 152.000.000 – 94.000.000 = 58.000.000 lei;

- Cheltuieli nedeductibile fiscal: 12.740.000 lei;

a) Cheltuieli cu amenzi şi penalităţi: 3.000.000 lei;

b) Lipsa la inventar nerecuperabilă: 6.000.000 lei;

c) Cheltuieli de protocol: 5.000.000 – 1.260.000 = 3.740.000 lei.

Nivelul maxim al cheltuielilor de protocol deductibile fiscal (N_max):

N_max = (Rezultat contabil + Cheltuielile de protocol efective + Impozitul pe profit înregistrat) x 2% = (58.000.000 + 5.000.000 +0) x 2% = 1.260.000 lei;

- Venituri neimpozabile: 12.000.000 lei;

a) venituri din dividende: 5.000.000 lei;

b) Venituri din provizioane pentru depreciere: 7.000.000 lei.

- Impozitul pe profit = Profit impozabil x cota de impozit pe profit = 58.740.000 x 16% = 9.398.400 lei.

Înregistrarea impozitului pe profit aferent Trim. I	691	=	441	9.398.400
Închiderea conturilor de cheltuieli	121	=	691	9.398.400

6. O întreprindere producătoare de soft achiziţionează materiale consumabile în valoare de 10.000.000 lei şi TVA 19%. Întreprinderea facturează în cursul lunii servicii următorilor beneficiari:

- unei alte întreprinderi, valoarea de 15.000.000 şi TVA 19%;

- unei instituţii bugetare, valoarea de 25.000.000 fara TVA. Valoarea facturată reprezintă crearea unui soft destinat activităţii de învăţămînt, operaţiunea în cauză fiind scutită de TVA, fără drept de deducere

Se înregistrează operaţiile de mai sus, inclusiv TVA devenită nedeductibilă ca urmare a aplicării proratei, şi regularizarea TVA, ştiind că din luna anterioară întreprinderea are de recuperat de la bugetul statului TVA in sumă de 2.500.000 lei.

Achiţionarea materialelor consumabile	% 3021 4426	=	401	11.900.000 10.000.000 1.900.000
Prestarea de servicii către întreprinderea privată	4111	=	% 704 4427	17.850.000 15.000.000 2.850.000
Prestarea de servicii către instituţia publică	4111	=	704	25.000.000
Înregistrarea diferenţei dintre TVA deductibilă şi TVA de dedus (vezi Nota de calcul)	635	=	4426	1.187.500
Regularizarea TVA-ului	4427	=	% 4426 4423	2.850.000 712.500 2.137.500
Compensarea TVA de plată cu TVA de recuperat din perioada precedentă	4423	=	4424	2.137.500

Nota de calcul

1. Prorata =  ;

2. TVA de dedus = TVA deductibilă x prorata = 1.900.000 x 37.5% = 712.500 lei ;

3. TVA devenită nedeductibilă = TVA deductibilă – TVA de dedus = 1.187.500