Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei

3) Dezvoltarea aplicatiilor la Android:

Android este o platforma bazata pe module construita pe fundatia kernel-ului linux. Aplicatiile Android sunt scrise in limbajul de programare Java si sunt rulate in Dalvik Virtual Machine, tehnologia fiind open source. Fiecare aplicatie ruleaza intr-o instanta a masinii virtuale Dalvik care la randul sau se gaseste intr-un proces controlat de kernel-ul Linux. Sistemul de operare permite rularea in background a proceselor si ofera o varietate de biblioteci pentru interfata grafica suportand atat implementari 2-D cat si 3-D.

Dezvoltatorii de aplicatii au acces complet la aceleasi framework-uri API ( interfata de programare a aplicatiilor) folosite de aplicatiile de baza ale platformei.

De asemenea Android include un set de biblioteci C/C++ folosite de diverse componente ale platformei.

Pentru a facilita dezvoltarea aplicatiilor Google a pus la dispozitie Android SDK ( software development kit),pentru diverse calculatoarele cu sisteme de operare cum ar fi Windows, Mac sau Linux, ce contine pachetul de baza necesar pentru a dezvolta aplicatii. In acest pachet se regasesc tool-uri pentru creare, compilare si comprimare a aplicatiilor (ex Eclipse un mediu de dezvoltare integrat), un emulator ce permite testarea aplicatiilor in lipsa unui dispozitiv fizic si un adb (Android debug bridge) ce permite conectarea la un dispozitiv virtual sau fizic.

Toate aplicatiile Android trebuie sa detina un fisier AndroidManifest.xml ce contine componentele (activitati, servicii), setarile aplicatiei si nivelul de permisiune. Pentru a putea rula aplicatiile scrise in limbajul Java, fisierele sursa compilate sunt convertite in fisiere “.dex” (Dalvik Executable, datorita incompatibilitatii masinii virtuale Dalvik cu Java). Aceste fisiere “.dex” impreuna cu resurse ale proiectului, de exemplu imagini si fisiere XML sunt impachetate intr-un fisier cu extensia “.apk” (Android package). Fisierul “.apk” contine toate datele necesare rularii aplicatiei pe un dispozitiv Android.

Serviciul Google Play permite programatorilor sa puna la dispozitie utilizatorilor Android aplicatiile create, oferind o modalitate rapida si sigura de extindere a capabilitatilor platformei Android.

4) Dezvoltarea aplicatiilor la iOS:

Spre deosebire de Google care a creat Android ca un sistem open source, cei de la Apple au abordat o politica inchisa permitand dezvoltarea de aplicatii doar pe calculatoare cu sisteme de operare Mac.

Limbajul de programare folosit la crearea aplicatiilor iOS este Objective-C, iar cei de la Apple asemeni celor de la Google au pus la dispozitia potentialilor dezvoltatori un pachet ce ajuta la dezvoltarea aplicatiilor numit iOS SDK si un mediu de dezvoltare integrat similar cu Eclipse (Android) numit Xcode. Pentru a avea acces total la capacitatile pachetului cum ar fi testarea aplicatiilor pe un dispozitiv fizic si distribuirea lor dezvoltatorul trebuie sa se inscrie in iOS Developer Program.

O aplicatie iOS este formata din codul scris de programator si de framework-urile distribuite de Apple. Un framework contine o librarie cu metode ce pot fi apelate de aplicatie si reprezinta modalitatea de interactiune intre software si hardware.

Objective-C este un limbaj de programare orientat spre obiect si extinde limbajul ANSI C oferind o sintaxa pentru definirea claselor si metodelor. La fel ca Java limbajul de programare folosit pentru Android, Objective-C are conceptele de baza ale programarii orientate spre obiect: incapsularea, mostenirea si polimorfismul.

Pentru a putea fi distribuita, o aplicatie trebuie inregistrata pe serverele Apple,verificata si supusa unor teste pe un anumit numar de dispozitive pentru a putea fi indentificate si corectate eventuale erori.

Lungu Petru-Daniel

1) Dezvoltarea de software Android

Acest capitol ilustreaza modul in care s-a format sistemul de operare Android, ce are la baza si cum functioneaza. Acesta consta intr-un nucleu bazat pe Linux, cu middleware-uri (componente intermediare care se interpun intre client si server intr-o aplicatie distribuita), librarii si API-uri (Application Programming Interfaces) dezvoltate in C si aplicatii software care ruleaza pe un cadru de aplicare ce include biblioteci Java compatibile, bazate pe Apache Harmony. Android utilizeaza masina virtuala Dalvik , al carei ‘dex-code’ este de obicei tradus din Java bytecode. Platforma principala hardware este reprezentata de arhitectura ARM.

Nucleul sistemului de operare Android a suferit modificari si din afara ciclului de dezvoltare al Linux-ului. De exemplu, Android-ul nu are un system native X Window implicit si nici nu suporta intregul set standard de biblioteci GNU, ceea ce face dificila portarea anumitor aplicatii deja existente in Linux.

Anumite modificari concrete pe care Google a vrut sa aplice acestui nucleu, dintr care putem mentiona o functie de control al energiei numita “wakelocks”, au fost response de catre dezvoltatorii nucleului Linux, intrucat acestia au crezut ca Google nu are nicio intentie de a pastra codul lor sursa.

2) Dezvoltarea de software iOS

Sistemul de operare iOS a fost dezvoltat de compania Apple Inc. si dezvaluit in anul 2007; acesta a fost programat in C, C++, Objective-C, sursa model dupa care a fost inplementat fiind sursa inchisa.

Nucleul iOS se bazeaza pe nucleul XNU. Primele versiuni (pana la iOS 2.0) au fost vulnerabile la Ramdisk Hack, insa iBoot nu permite trecerea argumentelor de nivelul boot-ului sistemului.

3) Evolutia celor doua sisteme

Primul sistem de operare Android a aparut in 2008, dupa 3 ani de cand Google a cumparat compania cu acelasi nume. Este prima platforma cu adevarat deschisa pentru dispozitivele mobile, care le da utilizatorilor libertatea de a dezvolta aplicatii si produse.

Compania a lucrat cu Open Handset Alliance, o alianta multinationala a liderilor din industria tehnologiei si telefoniei, din care fac parte companii precum T-mobile, Sprint Nextel, HTC, Qualcom, Motorola si altele.

Primul telefon care rula pe Android a fost creeat de HTC si se numea T-Mobile G1. Desi acel telefon, cu caracteristici modeste, nu a putut propulsa prea bine pe piata aceasta platforma, a aratat promitator pentru viitor. Astfel, in 2011, Android acapara aproape jumatate de piata, lasand in urma sisteme cum ar fi Windows Phone si BlackBerry, dar fiind totusi depasiti de cei de la Apple.

Prima versiune de Android a fost 1.0, careia nu i se atribuise inca un nume. A functionat pe HTC T-Mobile G1 si oferea servicii cum ar fi GPS, Bluetooth, servicii integrate Google (Gmail, Google Maps, Google Calendar, Android Market), multitasking si altele. Android Market avea aproximativ 35 de aplicatii precum Youtube, Amazon MP3 Store. Mai tarziu, in 2009 a apartut si versiunea 1.1, ca un update la aceasta, insa fara mari schimbari.

Android 1.5 a fost prima versiune care purta un nume de cod si anume Cupcake. A venit cu imbunatatiri majore precum functia de cautare generala (in limita paginilor web), tastatura virtuala cu functii de predictie a textului si dictionar pentru cuvinte uzuale, inregistrare video si posibilitatea de incarcare pe Youtube, comutare intre camera foto si cea video, o interfata mult mai bine finisata, widget-uri pentru calendar, muzica, poze, recunoastere a anumitor gesturi si optiunea scrierii voce->text.. Android Market a fost reinventat si continea categorii pentru aplicatii, jocuri, descarcari si filtre.

In septembrie 2009, un nou update purta numele Donut (Android 1.6). Au fost corectate erori de restartare si au fost introduse functii noi, dintre care amintim Android Search – atat pentru cautarea in telefon, cat si online. Au fost rescrise si imbunatatite numeroase aplicatii si au aparut cerinte mai mari din punct de vedere hardware.

Noul kit de dezvoltare, numit Éclair (android 2.0), a aparut in octombrie 2009, urmat de versiuni imbunatatite 2.0.1 in decembrie si 2.1 in ianuarie, versiuni care au rezolvat niste erori majore. Acestea veneau cu caracteristici noi, cum ar fi, blit, zoom digital, efecte de culoare, macro focus pentru camera, Bluetooth 2.1, suport multi-tactil, conturi multiple ale utilizatorului, Quick Contact, wallpaper-uri animate, multiple ecrane digitale, tastatura imbunatatita, etc.

Android 2.2, sau Froyo (frozen yogurt) apare in luna mai a anului 2010 si rezolva multe probleme precedente, aducand noi caracteristici si aplicatii (update-uri automate ale aplicatiilor, conectare USB, hot-spot, radio FM, Adobe Flash 10.1 pentru clipuri video, un nou nucleu Linux, OpenGL pentru imbunatatirea graficii si performantei, politici de securitate imbunatatite, posibilitatea de selectare, copiere si lipire atat pentru text, cat si pentru poze.

In decembrie 2010, Google lanseaza Android 2.3 – Gingerbread. Aceasta versiune pune accentul pe optimizarea memoriei, vitezei si performantei terminalelor. O noua versiune a tastaturii, interfata grafica simplificat, suport WebM pentru compresii video, NFC (Near Field Communication), vizualizarea si controlul fisierelor descarcate din browser, giroscop, barometru sunt doar cateva din imbunatatirile aduse acestei versiuni.

Android 3.0/3.1/3.2, denumit Honeycomb, este lansat in Februarie 2011, dezvoltat in special pentru tablete. Ca si caracteristici si aplicatii amintim Google Talk, suport grafic pentru 3D, selectare multipla, optiune de mutare drag-and-drop. Prima tableta care rula Android Honeycomb a fost Motorola Xoom, insa in momentul de fata sunt numeroase tablete cu acest sistem de operare.

O schimbare majora o constituie versiunea 4.0 – Ice Cream Sandwich – care constituie un sistem nou de operare cu numerase caracteristici noi si interfata schimbata. Aceasta versiune a fost lansata in Octombrie 2011, proiectata sa functioneze atat pe tablete, cat si pe telefoane. Include butoane virtuale, Face Unlock, Andrid Beam, Gmail restructurat, optiune de screenshot, compatibilitati noi pentru camera si altele.

Android 5.0 (Jelly Bean) nu este inca lansat pe piata si se asteapta sa aiba noi caracteristici pentru fisiere, o versiune pentru smartphon-uri mai slabe din punct de vedere hardware, Google Chrome integrat si o functionalitate mai eficienta.

In timp ce inca se asteapta lansarea versiunii Jelly Bean, sunt zvonuri cum ca urmatoarea versiune se va numi Key Lime Pie.

iOs a avut parte de numeroase imbunatatiri in ultimii ani. Cand primul iPhone a fost lasat, cel mai distractiv lucru era urmarirea videoclipurilor pe YouTube si jocurile web. Aceste lucruri se intamplau inaintea aparitiei aplicatiilor, a ecranelor multi-tasking sau a folderelor.

Prima versiune de iOS aparea in iunie 2007 pe iPhone si avea cateva aplicatii si aplicatii cum ar fi mail, iPod, calendar, poze, Safari (browser), Youtube, camera, setari, harti, calculator si telefon. Nu exista App Store sau iTunes.

Cateva luni mai tarziu, in martie 2008, Apple a creeat primul kit de dezvoltare software pentru iOS, punand bazele celor peste 500 000 de aplicatii care se gasesc astazi pentru iPhone.

Cea mai buna veste despre iOS 2.0 a fost aparitia App Store-ului. Lansat in iulie 2008, iOS 2.0 suporta mii de aplicatii dezvoltate de catre dezvoltatori, lucru care a lansat iPhonul cu mult in fata telefoanelor performante de la acea vreme, oferind tot felul de posibilitati prin aplicatiile existente. Creearea homescreen-urilor si posibilitatea de a deschide documente MS Office, posibilitatea de capturare a ecranului au fost doar cateva din inovatiile aparute.

iOS 3 a fost lansat in iunie 2009 si, cu toate ca nu era complet diferit de versiunea precedenta, au fost numeroase schimbari minore. Optiunea de taiere, copiere si lipire, acuratetea GPS-ului, busola magnetica in aplicatia Maps, inregistrarea video sunt cateva din imbunatatirile aduse acestei versiuni.

In aprilie 2010, o noua versiune de iOS apare odata cu lansarea iPad-ului. Aceasta nu reprezenta un mare update, insa iOS 3.2 avea imbunatatirile sale.

iOS 4.0 apare in iunie 2010, avand caracteristici precum conversatia video, posibilitatea de a comuta aplicatii fara ca acestea sa se inchida, partajarea aplicatiilor in foldere si aplicatii noi (carti digitale, dictionar, etc)

Anul 2011 ii determina pe cei de la Apple sa faca cel mai mare update sistemului iOS, odata cu versiunea 5.0, adaugand peste 200 de functii, pentru a tine pasul in competitia sistemelor de operare pentru telefoane. S-a urmarit imbunatatirea vitezei si a eficientei sistemului de operare.

Ultima versiune de iOS, 6.0, apare in septembrie 2012, aducand propria aplicatie de harti, cu sistem de navigatie si vizualizare 3D a anumitor orase. A fost schimbat App Store-ul, caruia i s-au adaugat iTunes si iBookstore pentru muzica si carti electronice. Modificari au mai fost facute la tastatura digitala, la widgeturi si numeroase aplicatii.

Evolutia celor doua sisteme de operare, Android si iOS, este intr-o continua dezvoltare si competitia dintre ele ii determina pe dezvoltatori sa continue sa le imbunatateasca atat din punct de vedere al eficientei lor, cat si prin aplicatii si caracteristici noi.

4) Potentiali virusi si amenintari

Evoluţia sistemelor de operare de pe piaţa telefoanelor mobile a atras noi tipuri de viruşi, troieni şi alte malware-uri, multe dintre acestea necunoscute sau ignorate de către utilizatori. Numărul de malware-uri e cu atât mai mare cu cât platforma de operare este mai populară şi mai deschisă.

Android este un sistem de operare cu o rata de adoptie extrem de mare. In plus, permite instalarea aplicatiilor si din alte surse decat din piata de aplicatii, lucru care deschide noi posibilitati de infectare.

In acelasi timp, Android Market este o platforma unde oricine poate urca orice tip de aplicatie fara vreo evaluare in prealabil sau fara a fi nevoie de aprobare. Autorii de virusi o pot folosi rapid pentru a distribui diverse amenintari catre milioane de utilizatori.

iOS-ul este mai sigur din acest punct de vedere, din cauza ca nu este open source si ca aplicatiile trec printr-un proces de filtrare, inainte de a ajunge in App Store. In cazul decodarii terminalului (Jailbreak) si instalarii unor aplicatii piratate, acesta poate fi infestat si deveni vulnerabil.

Pentru ambele sisteme de operare, exista aplicatii antivirus si anti-malware produse de companii din acest domeniu, cum ar fi Bitdefender, Norton, Kaspersky si multe altele.

 

Referinte:

1) www.wikipedia.org
2) Theiphonewiki.com
3) Acceptainfo.wordpress.com
4) News.cnet.com
5) www.emulationcollective.com
6) www.ekopedia.org
7) www.ibtimes.com