V. Alecsandri. Concepții estetice. „Pentru a judeca și a prețui meritul unui autor

V. Alecsandri. Concepții estetice. „Pentru a judeca și a prețui meritul unui autor, trebuie a cunoaște bine timpul in care a scris, gradul de cultură a limbei în care el a fost îndemnat a scrie și dificultățile de tot soiul, prin care geniul său și-a făcut drum pentru ca să iasă la lumină.”	V. Alecsandri. Biografia „In timp ce pe scenă se fac repetițiile generale, pline de glume și veselie, în culise se clocește o revoluție!...”
V. Alecsandri. Biografia „Atunci o nație se apropie de moarte, când începe a fi surdă la glasul libertății.”	V. Alecsandri. Biografia „Urmează cum ai inceput: cel mai frumos titlu de glorie la care un poet trebuie să nazuiască este acela de poet poporal.” E. Negri

V. Alecsandri. Creația populară. „Poporul este izvorul celor mai poetice creații și poeții mari care apar ca niște rari meteori nu sunt decât revelatorii maeștri ai lor.”	V. Alecsandri. „Hora Unirei” „Hora Unirii” prin versurile ei solemne, dar mobilizatoare, prin simplitatea imagisticii și valorificarea unor elemente de ințelepciune populară, este, în felul ei, cea mai stralucită contribuție a literaturii române la propagarea idealului unitații naționale. Pinerea ei pe muzică de către compozitorul Miculi sporindu-i capacitațile emotive și asigurindu-i, prin generații, semnificații mereu actuale.” Al. Hanța
V. Alecsandri. „Hora Unirei” „Hora Unirii” (1856) încununează eforturile lui Alecsandri desfășurate în slujba realizării marelui eveniment de la 24 ianuarie 1859, Unirea Principatelor...” Al. Hanța	V. Alecsandri. Pastelurile. „Pastelurile” au devenit fără comparare cea mai mare podoabă a poeziei lui Alecsandri, o podoabă a literaturii române îndeobște .” T. Maiorescu
V. Alecsandri. „Despot-Voda” „E fără nici o contestare drama cea mai buna care s-a scris în limba noastra, plină de acțiune; ici de puternice, colo de gingașe simțiri ...” M. Eminescu	V. Alecsandri. „Ovidiu” „Aice-i întuneric ,tristeța necurmată! In loc de flori zăpadă...și marea inghețată! Privește prin furtuna ce viscole sub cer ! Se pare că văzduhul chiar tremură de ger!”
V. Alecsandri. „Ovidiu” „Un pom produce fructe și bune ș-ades rele. Nu se condamnă pomul securei pentru ele. Cu timpul tot ce-i putred se scutură perind. Și fructele frumoase rămân pe crengi licind.”

T. Arghezi

T. Arghezi. Concepţii estetice. Poezia „e umbra şi lumina care catifelează natura şi dă omului senzaţia că trăieşte cu planeta lui în cer.”	T. Arghezi. Creaţia literară. „Vreau să învăţ a scrie pe dedesubt ” („Icoane de lemn”)
T. Arghezi. Creaţia literară. „Voiam să trăiesc o experienţă, nu o dogmă. Nu sunt atare om. Mi-e indiferentă forma de religie; ceea ce mă interesează ar fi fost o nuanţă nouă de parfum de smirnă şi ceară, pe care speram să o găsesc rătăcind.” (Referitor la experiența de călugăr)	T. Arghezi. Creaţia literară. „ Se poate deci afirma că cu T. Arghezi începe o nouă estetică: estetica poeziei scoasă din detritusurii verbale.” (E. Lovinescu)

T. Arghezi. Creaţia literară. „ Arghezi are un ochi de vizionar, care străpunge înfăţişarea obişnuită a lucrurilor... Cuvintele poetului se înfig în carnea lucrurilor, o mişcă, să nu scape nimic din însuşirile ei – formă, culoare, miros, gust. ” (Ov. S. Crohmălniceanu)	T. Arghezi. Creaţia literară. „ Dacă aş fi bine înţeles, aş spune că importanţa covârşitoare (a vol.„Cuvinte potrivite”, n.n.) e de natură filologică.” (M. Ralea)
T. Arghezi. „Testament” „Profunzimea poeziei stă în aceea că, odată deschisă o uşă, zece porţi se dau la o parte zgomotos şi simultan peste ameţitoare perspective.” (G. Călinescu)	T. Arghezi. „Belşug” „ Poezia „Belşug” cea mai măreaţă odă ridicată vreodată ţăranului muncitor român.” (T. Vianu)

G. Bacovia

G. Bacovia. Concepţii estetice. „Nu am nici un crez poetic, scriu precum vorbesc cu cineva, pentru că-mi place această îndeletnicire.”	G. Bacovia. Concepţii estetice. „Eu nu fac politică şi nu râvnesc la posturi oficiale.”
G. Bacovia. Concepţii estetice. „Astăzi îmi plce să cred că sunt sărbătorit pentru că am poetizat munca eroică proletară.” (La sărbătorirea a 65 ani de viaţă)	G. Bacovia. Creaţia lierară. „Bacovia a introdus în literatura românescă un oaspete nou: toamna. Şi toamna lui a introdus un oaspete nou: agonia.” B. Fundoianu

G. Bacovia. Creaţia lierară. Poezia bacoviană e „expresia celei mai elementare stări sufleteşti.” E. Lovinescu	G. Bacovia. Creaţia lierară. „Compunerea operelor mele a fost de cele mai multe ori în mijlocul naturii, schiţate cu un creion, deoarece cele mai multe sunt impresii de peisaj”.
G. Bacovia. Creaţia lierară. „În poezie m-a obsedat totdeauna un subiect de culoare.” „În plumb văd culoarea galbenă.”	G. Bacovia. Creaţia lierară. „Nota caracteristică a poetului este mai mult melancolia produsă de serile de toamnă ploioasă.” Şt. Cazacu

G .Bacovia. Creaţia lierară. Poezia lui Bacovia „pare mai puţin o lucrare literară cât un document psihologic, dispoziţia nefalsificată a unui suflet ulcerat sucombând sub greutatea de a exista... Opera a absorbit în întregime pe poet”. T. Vianu	G. Bacovia. „Plumb” „Se găsesc şi la noi artişti care au înţeles că inspiraţiile lor nu mai pot încăpea în haina unui tipar învechit, care şi-au lărgit privirile aspirând poezia orizonturilor necunoscute şi care au reuşit să se ridice deasupra banalului de care ne lovim pretutindeni” M. Raşcu. „Un cântăreţ al toamnei”. („Opinia”), 29.X.1910.
G. Bacovia. „Plumb” „Un alt bard neurastenizat de chinul versificării, Gheorghe Andoni, se plimbă prin cavouri, se urcă în raclă, face tumba prin morminte, e un saltimbanc funebru … Dorul onorabilului domn Andoni de-a fi cât mai original l-a făcut ridicol în poezia „Plumb.” M. Sevastos. „Rinaldă” („Mişcarea”)	G. Bacovia. „Plumb” „Lumea de plumb e o viziune a conştiinţei creatoare, scindată între spaima de moarte şi speranţa în salvarea prin iubire.” Doru Scărlătescu („Semne & simboluri”)

G. Bacovia. „Plumb” „… observăm că, sub impulsul solititudinii („stam singur”) şi al circumstanţei mortuare („funerar vestmânt”), universul extern se constituie ca o „proiecţie” şi o „realizare” a eului liric”. D. Scărlătescu	G.Bacovia. Creaţia lierară. „Aceste aripi de plumb îl trăgeau spre adâncul veşnicului întuneric.” Agatha Grigorescu–Bacovia

I. Barbu

I. Barbu. Concepţii estetice. „... pentru mine poezia este o prelungire a geometriei.”	I. Barbu. Concepţii estetice. „Ca şi în geometrie, înţeleg prin poezie o anumită simbolică pentru reprezentarea formelor posibile de existenţă.”
I. Barbu. „Riga Crypto…” „Ambiţia declarată a lui Barbu este să facă o pură poezie de cunoaştere a esenţelor.” N. Manolescu	I. Barbu. „Riga Crypto…” „Simbolul soarelui ocupă un loc cu totul particular în lirica lui Barbu, dominată de o adevărată tensiune apolinică.” N. Manolescu.

I. Barbu. „Riga Crypto…” „Eminesciană e şi tema din „Riga Crypto şi Lapona Enigel”, care e un „Luceafăr” cu rolurile inversate şi într-un décor de-o nebănuită noutate.” N. Manolescu.

L. Blaga

L. Blaga. Creaţia literară. „În rândurile rărite îngrijorător ale cântăreţilor simţirii noastre de astăzi, fii binevenit, tinere ardelean!” N. Iorga	L. Blaga. Biografia. „…întregirea naţiunii în hotarele sale politice fireşti ca o promisiune ce încă din copilărie mi-o făcea frunza arinilor, murmurul apelor şi bătaia profetică a aripilor din văzduh. În aerul acestei promisiuni am crescut.”
L. Blaga. „Eu nu strivesc corola...” „Veacuri de-a rândul, filozofii au sperat că vor putea odată pătrunde secretele lumii. Astăzi filozofii n-o mai cred, şi ei se plâng de neputinţa lor. Eu însă mă bucur că nu ştiu şi nu pot să ştiu ce sunt eu şi lucrurile din jurul meu, căci numai aşa pot să proiectez în misterul lumii un înţeles, un rost…”	L. Blaga. „Eu nu strivesc corola...” „Omul trebuie să fie un creator, de aceea renunţ cu bucurie la cunoaşterea absolutului.”

L. Blaga. „Eu nu strivesc corola…” „Câteodată, datoria noastră în faţa unui adevărat Mister e să-l adâncim aşa de mult, încât să-l prefacem într-un mister şi mai mare.” („Pietre pentru templul meu”, 1919)	L. Blaga. „Există două realităţi a căror imensă zdrobitoare greutate nu o simţim, dar fără de care nu putem trăi: aerul şi istoria.”

D. Cantemir

D. Cantemir. „Istoria ieroglifica” Struțocamila. „Eu sînt un lucru mare și voiu să fiu și mai mare, caci aceasta chipul îmi vrajește”.

M. Costin

M. Costin. Valoarea educativă a letopiseţului. „... Letopiseţele nu sînt numai să le citească omul, să ştie ce au fost în vremi trecute, ce mai mult să fie de învăţătură, ce este bine şi ce este rău şi de ce-i să se ferească şi ce va urma fiecine.”	M. Costin. „Viaţa lumii” „Nu să poftesc vreo laudă dintr-acestă puţine osteneală, ci mai mult să se vază că poate şi în limba noastră a fi acest feliu de scrisoare ce se cheamă struhuri.”
M. Costin. Patriotisml. „O, Moldovă, di ar fi domnii tăi, carii stăpănesc în tine, toţi înţelepţi, încă n-ai peri aşe lesne. Ce domniile neştiutoare rândul tău şi lacome sânt pricine peirii tale.”

I. Creangă

I. Creangă. Biografia. „Eu sunt român şi România este patria mea” („Învăţătorul copiilor”)	I. Creangă. Biografia. „Eu sunt de naţiune română, pentru că şi părinţii mei sunt români. Eu am o ţară română mare şi frumoasă care este patria mea. Ţara mea se numeşte România. Ea se compune din două ţări: una se cheamă Muntenia şi cealaltă Moldova.” („Metoda nouă de scriere şi cetire...”)
I. Creangă. Creaţia literară. „Creangă este un reprezentant perfect al sufletului românesc între popoare; al sufletului moldovenesc între români, al sufletului ţărănesc între moldoveni; al sufletului omului de munte între ţăranii moldoveni.” G. Ibrăileanu	I. Creangă. Creaţia literară. „Opera lui Creangă este epopeea poporului român. Creangă este Homer al nostrum.” G. Ibrăileanu

I. Creangă. Creaţia literară. „Creangă e poporul roman însuşi surprins într-un moment de genială expansiune” G. Călinescu	I. Creangă. „Amintiri din copilărie” „Vreau să-mi dau seama despre satul nostru, despre copilăria petrecută în el…”
I. Creangă. „Amintiri din copilărie” „ În sfârşit, ce mai atâta vorbă pentru nimica toată! Ia, am fost şi eu, în lumea asta, un boţ cu ochi, o bucată de humă însufleţită din Humuleşti, care nici frumos până la douăzeci de ani, nici cuminte până la treizeci şi nici bogat până la patruzeci nu m-am făcut. Dar şi sărac aşa ca în anul acesta, ca în anul trecut şi ca de când sunt, niciodată n-am fost.”	I. Creangă. Poveştile. „Basmul este … o oglindire a vieţii în moduri Fabuloase.” G. Călinescu