îndemnat a scrie și dificultățile de tot soiul, prin
care geniul său și-a făcut drum pentru ca să iasă
la lumină.”
V. Alecsandri. Biografia
„In timp ce pe scenă se fac repetițiile
generale, pline de glume și veselie, în culise se
clocește o revoluție!...”
V. Alecsandri. Biografia „Atunci o nație se apropie de moarte, când
începe a fi surdă la glasul libertății.”
V. Alecsandri. Biografia
„Urmează cum ai inceput: cel mai frumos
titlu de glorie la care un poet trebuie să
nazuiască este acela de poet poporal.”
E. Negri
V. Alecsandri. Creația populară. „Poporul este izvorul celor mai poetice creații și
poeții mari care apar ca niște rari meteori nu sunt
decât revelatorii maeștri ai lor.”
V. Alecsandri. „Hora Unirei”
„Hora Unirii” prin versurile ei solemne, dar
mobilizatoare, prin simplitatea imagisticii și
valorificarea unor elemente de ințelepciune populară,
este, în felul ei, cea mai stralucită contribuție a
literaturii române la propagarea idealului unitații
naționale. Pinerea ei pe muzică de către compozitorul
Miculi sporindu-i capacitațile emotive și asigurindu-i,
prin generații, semnificații mereu actuale.”
Al. Hanța
V. Alecsandri. „Hora Unirei”
„Hora Unirii” (1856) încununează eforturile lui Alecsandri desfășurate în slujba realizării marelui eveniment de la 24 ianuarie 1859, Unirea Principatelor...”
Al. Hanța
V. Alecsandri. Pastelurile.
„Pastelurile” au devenit fără comparare cea
mai mare podoabă a poeziei lui Alecsandri, o
podoabă a literaturii române îndeobște .” T. Maiorescu
V. Alecsandri. „Despot-Voda” „E fără nici o contestare drama cea mai buna care s-a scris în limba noastra, plină de acțiune; ici de puternice, colo de gingașe simțiri ...”
M. Eminescu
V. Alecsandri. „Ovidiu” „Aice-i întuneric ,tristeța necurmată!
In loc de flori zăpadă...și marea inghețată!
Privește prin furtuna ce viscole sub cer !
Se pare că văzduhul chiar tremură de ger!”
V. Alecsandri. „Ovidiu”
„Un pom produce fructe și bune ș-ades rele.
Nu se condamnă pomul securei pentru ele.
Cu timpul tot ce-i putred se scutură perind.
Și fructele frumoase rămân pe crengi licind.”
T. Arghezi
T. Arghezi. Concepţii estetice. Poezia „e umbra şi lumina care catifelează
natura şi dă omului senzaţia că trăieşte cu planeta
lui în cer.”
T. Arghezi. Creaţia literară. „Vreau să învăţ a scrie pe dedesubt ”
(„Icoane de lemn”)
T. Arghezi. Creaţia literară. „Voiam să trăiesc o experienţă, nu o dogmă. Nu
sunt atare om. Mi-e indiferentă forma de religie;
ceea ce mă interesează ar fi fost o nuanţă nouă
de parfum de smirnă şi ceară, pe care speram să
o găsesc rătăcind.” (Referitor la experiența de călugăr)
T. Arghezi. Creaţia literară. „ Se poate deci afirma că cu T. Arghezi începe
o nouă estetică: estetica poeziei scoasă din
detritusurii verbale.” (E. Lovinescu)
T. Arghezi. Creaţia literară. „ Arghezi are un ochi de vizionar, care
străpunge înfăţişarea obişnuită a lucrurilor...
Cuvintele poetului se înfig în carnea lucrurilor,
o mişcă, să nu scape nimic din însuşirile ei –
formă, culoare, miros, gust. ”
(Ov. S. Crohmălniceanu)
T. Arghezi. Creaţia literară. „ Dacă aş fi bine înţeles, aş spune că
importanţa covârşitoare (a vol.„Cuvinte
potrivite”, n.n.) e de natură filologică.” (M. Ralea)
T. Arghezi. „Testament” „Profunzimea poeziei stă în aceea că, odată
deschisă o uşă, zece porţi se dau la o parte
zgomotos şi simultan peste ameţitoare
perspective.” (G. Călinescu)
T. Arghezi. „Belşug” „ Poezia „Belşug” cea mai măreaţă odă
ridicată vreodată ţăranului muncitor român.”
(T. Vianu)
G. Bacovia
G. Bacovia. Concepţii estetice. „Nu am nici un crez poetic, scriu precum
vorbesc cu cineva, pentru că-mi place această
îndeletnicire.”
G. Bacovia. Concepţii estetice. „Eu nu fac politică şi nu râvnesc la posturi
oficiale.”
G. Bacovia. Concepţii estetice.
„Astăzi îmi plce să cred că sunt sărbătorit
pentru că am poetizat munca eroică proletară.” (La sărbătorirea a 65 ani de viaţă)
G. Bacovia. Creaţia lierară. „Bacovia a introdus în literatura românescă
un oaspete nou: toamna. Şi toamna lui a
introdus un oaspete nou: agonia.” B. Fundoianu
G. Bacovia. Creaţia lierară. Poezia bacoviană e „expresia celei mai
elementare stări sufleteşti.”
E. Lovinescu
G. Bacovia. Creaţia lierară. „Compunerea operelor mele a fost de cele mai
multe ori în mijlocul naturii, schiţate cu un
creion, deoarece cele mai multe sunt impresii de
peisaj”.
G. Bacovia. Creaţia lierară. „În poezie m-a obsedat totdeauna un subiect de
culoare.” „În plumb văd culoarea galbenă.”
G. Bacovia. Creaţia lierară. „Nota caracteristică a poetului este mai mult
melancolia produsă de serile de toamnă
ploioasă.” Şt. Cazacu
G .Bacovia. Creaţia lierară. Poezia lui Bacovia „pare mai puţin o lucrare
literară cât un document psihologic, dispoziţia
nefalsificată a unui suflet ulcerat sucombând
sub greutatea de a exista... Opera a absorbit în
întregime pe poet”.
T. Vianu
G. Bacovia. „Plumb” „Se găsesc şi la noi artişti care au înţeles că
inspiraţiile lor nu mai pot încăpea în haina unui
tipar învechit, care şi-au lărgit privirile
aspirând poezia orizonturilor necunoscute şi
care au reuşit să se ridice deasupra banalului
de care ne lovim pretutindeni”
M. Raşcu. „Un cântăreţ al
toamnei”. („Opinia”), 29.X.1910.
G. Bacovia. „Plumb” „Un alt bard neurastenizat de chinul
versificării, Gheorghe Andoni, se plimbă prin
cavouri, se urcă în raclă, face tumba prin
morminte, e un saltimbanc funebru …
Dorul onorabilului domn Andoni de-a fi cât mai original l-a făcut ridicol în poezia „Plumb.”
M. Sevastos. „Rinaldă”
(„Mişcarea”)
G. Bacovia. „Plumb” „Lumea de plumb e o viziune a conştiinţei
creatoare, scindată între spaima de moarte şi
speranţa în salvarea prin iubire.” Doru Scărlătescu
(„Semne & simboluri”)
G. Bacovia. „Plumb” „… observăm că, sub impulsul solititudinii
(„stam singur”) şi al circumstanţei mortuare
(„funerar vestmânt”), universul extern se
constituie ca o „proiecţie” şi o „realizare” a
eului liric”. D. Scărlătescu
G.Bacovia. Creaţia lierară. „Aceste aripi de plumb îl trăgeau spre
I. Barbu. Concepţii estetice. „... pentru mine poezia este o prelungire a
geometriei.”
I. Barbu. Concepţii estetice. „Ca şi în geometrie, înţeleg prin poezie o
anumită simbolică pentru reprezentarea formelor
posibile de existenţă.”
I. Barbu. „Riga Crypto…” „Ambiţia declarată a lui Barbu este să facă o
pură poezie de cunoaştere a esenţelor.” N. Manolescu
I. Barbu. „Riga Crypto…” „Simbolul soarelui ocupă un loc cu totul
particular în lirica lui Barbu, dominată de o
adevărată tensiune apolinică.” N. Manolescu.
I. Barbu. „Riga Crypto…” „Eminesciană e şi tema din „Riga Crypto şi
Lapona Enigel”, care e un „Luceafăr” cu
rolurile inversate şi într-un décor de-o
nebănuită noutate.” N. Manolescu.
L. Blaga
L. Blaga. Creaţia literară. „În rândurile rărite îngrijorător ale
cântăreţilor simţirii noastre de astăzi, fii
binevenit, tinere ardelean!” N. Iorga
L. Blaga. Biografia. „…întregirea naţiunii în hotarele sale politice
fireşti ca o promisiune ce încă din copilărie mi-o
făcea frunza arinilor, murmurul apelor şi bătaia
profetică a aripilor din văzduh. În aerul acestei
promisiuni am crescut.”
L. Blaga. „Eu nu strivesc corola...”
„Veacuri de-a rândul, filozofii au sperat că vor
putea odată pătrunde secretele lumii. Astăzi
filozofii n-o mai cred, şi ei se plâng de neputinţa
lor. Eu însă mă bucur că nu ştiu şi nu pot să ştiu
ce sunt eu şi lucrurile din jurul meu, căci numai
aşa pot să proiectez în misterul lumii un înţeles,
un rost…”
L. Blaga. „Eu nu strivesc corola...” „Omul trebuie să fie un creator, de aceea renunţ
cu bucurie la cunoaşterea absolutului.”
L. Blaga. „Eu nu strivesc corola…” „Câteodată, datoria noastră în faţa unui adevărat
Mister e să-l adâncim aşa de mult, încât să-l
prefacem într-un mister şi mai mare.”
(„Pietre pentru templul meu”, 1919)
L. Blaga. „Există două realităţi a căror imensă
zdrobitoare greutate nu o simţim, dar fără de
care nu putem trăi: aerul şi istoria.”
D. Cantemir
D. Cantemir. „Istoria ieroglifica”
Struțocamila. „Eu sînt un lucru mare și voiu să fiu și mai
mare, caci aceasta chipul îmi vrajește”.
M. Costin
M. Costin. Valoarea educativă a letopiseţului. „... Letopiseţele nu sînt numai să le citească omul, să ştie ce au fost în vremi trecute, ce mai mult să fie de învăţătură, ce este bine şi ce este rău şi de ce-i să se ferească şi ce va urma fiecine.”
M. Costin. „Viaţa lumii” „Nu să poftesc vreo laudă dintr-acestă puţine
osteneală, ci mai mult să se vază că poate şi în
limba noastră a fi acest feliu de scrisoare ce se
cheamă struhuri.”
M. Costin. Patriotisml. „O, Moldovă, di ar fi domnii tăi, carii stăpănesc
în tine, toţi înţelepţi, încă n-ai peri aşe lesne. Ce
domniile neştiutoare rândul tău şi lacome sânt
pricine peirii tale.”
I. Creangă
I. Creangă. Biografia. „Eu sunt român şi România este patria mea” („Învăţătorul copiilor”)
I. Creangă. Biografia. „Eu sunt de naţiune română, pentru că şi
părinţii mei sunt români. Eu am o ţară română
mare şi frumoasă care este patria mea. Ţara mea
se numeşte România. Ea se compune din două
ţări: una se cheamă Muntenia şi cealaltă
Moldova.” („Metoda nouă de scriere şi cetire...”)
I. Creangă. Creaţia literară. „Creangă este un reprezentant perfect al
sufletului românesc între popoare; al sufletului
moldovenesc între români, al sufletului ţărănesc
între moldoveni; al sufletului omului de munte
între ţăranii moldoveni.” G. Ibrăileanu
I. Creangă. Creaţia literară. „Opera lui Creangă este epopeea poporului
român. Creangă este Homer al nostrum.” G. Ibrăileanu
I. Creangă. Creaţia literară. „Creangă e poporul roman însuşi surprins
într-un moment de genială expansiune” G. Călinescu
I. Creangă. „Amintiri din copilărie” „Vreau să-mi dau seama despre satul nostru,
despre copilăria petrecută în el…”
I. Creangă. „Amintiri din copilărie” „ În sfârşit, ce mai atâta vorbă pentru nimica
toată! Ia, am fost şi eu, în lumea asta, un boţ cu
ochi, o bucată de humă însufleţită din Humuleşti,
care nici frumos până la douăzeci de ani, nici
cuminte până la treizeci şi nici bogat până la
patruzeci nu m-am făcut. Dar şi sărac aşa ca în
anul acesta, ca în anul trecut şi ca de când sunt,
niciodată n-am fost.”
I. Creangă. Poveştile. „Basmul este … o oglindire a vieţii în moduri
