Valorificarea la maximum a contribuției fondurilor esi



Yüklə 75.57 Kb.
tarix02.08.2018
ölçüsü75.57 Kb.



RO


Rue Belliard/Belliardstraat 99 — 1040 Bruxelles/Brussel — BELGIQUE/BELGIË

Tel. +32 25469011 — Fax +32 25134893 — Internet: http://www.eesc.europa.eu



Comitetul Economic și Social European



ECO/396
Valorificarea la maximum a contribuției fondurilor ESI


Bruxelles, 25 mai 2016



AVIZUL
Comitetul Economic și Social European
privind
Comunicarea Comisiei - Investiții în locuri de muncă și în creștere -
Valorificarea la maximum a contribuției fondurilor structurale și de investiții europene
COM(2015) 639 final

_____________
Raportor: dl Dimitris DIMITRIADIS

_____________




La 14 decembrie 2015, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia Europeană a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la


Comunicarea Comisiei - Investiții în locuri de muncă și în creștere - Valorificarea la maximum a contribuției fondurilor structurale și de investiții europene

COM(2015)0639 final.


Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 14 aprilie 2016.
În cea de-a 517-a sesiune plenară, care a avut loc la 25 și 26 mai 2016 (ședința din 25 mai), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 181 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 1 abținere.
*
* *

1.Concluzii și recomandări




1.1Comitetul Economic și Social European (CESE) salută noua abordare în temeiul articolului 16 alineatul (3) din Regulamentul privind dispozițiile comune1 de a sintetiza și prezenta rezultatele negocierilor dintre autoritățile statelor membre (SM) și partenerii lor, cu scopul de a oferi o imagine de ansamblu a principalelor realizări ale acestui proces. CESE consideră că aceasta oferă punctul de plecare necesar pentru evaluarea și monitorizarea utilizării efective și eficiente a resurselor limitate disponibile pentru perioada financiară 2014-2020 și pentru o mai bună monitorizare a performanțelor și a progresului în direcția atingerii nivelurilor-țintă ale indicatorilor.




1.2CESE sprijină eforturile Comisiei Europene (CE) de a valorifica la maximum impactul fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) și susține viziunea conform căreia acest lucru ar trebui să fie prioritatea fundamentală în perioada post-criză. Cu toate acestea, avertizează că este în special nevoie, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre, de a se îmbunătăți simplificarea pentru beneficiari, precum și de o orientare mai precisă pentru a satisface nevoile acestora.




1.2.1În acest sens, CESE solicită o implicare mai strânsă a partenerilor sociali și a părților interesate în activitatea Grupului la nivel înalt de experți independenți privind monitorizarea simplificării pentru beneficiarii fondurilor structurale și de investiții europene2 și cooperarea cu aceștia, și invită CE să asigure o comunicare mai eficace și mai transparentă cu privire la componența și activitatea grupului la nivel înalt. CESE este convins că partenerii sociali și alte părți interesate ar putea contribui la identificarea bunelor practici, dar și a celor negative deopotrivă, precum și la introducerea unor opțiuni de simplificare în statele membre respective.




1.3CESE salută noile reglementări privind fondurile ESI3, întrucât instituie o concentrare tematică asupra posibilelor modalități de atenuare a efectelor negative ale crizei. CESE apreciază în mod special noile instrumente și abordări, cum ar fi inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” (YEI), Alianța europeană pentru ucenicii și noul fond pentru combaterea sărăciei4.




1.4În același timp, CESE își exprimă îngrijorarea cu privire la aspecte care sunt în continuare neclare în regulamentele care conturează utilizarea fondurilor ESI.




1.4.1CESE avertizează că, ori de câte ori deciziile și riscurile implicate sunt transferate statelor membre, există o probabilitate mare ca acestea să adopte o abordare prea conservatoare, pentru a evita aplicarea de sancțiuni de către Comisie, împiedicând astfel o mare parte dintre potențialii beneficiari să acceseze fondurile ESI.




1.4.2CESE solicită proceduri simplificate pentru acordarea unor scutiri de grup de la normele privind ajutoarele de stat organizațiilor care reprezintă persoanele cu handicap și grupurile de beneficiari aflate într-o situație vulnerabilă.




1.5CESE felicită Comisia pentru progresul înregistrat prin adoptarea Codului european de conduită referitor la parteneriat5, care reglementează implicarea partenerilor sociali și a altor părți interesate în toate etapele programării, precum și participarea acestora atât în​procesul de luare a deciziilor, cât și în punerea în aplicare și monitorizarea fondurilor ESI.




1.6Pe de altă parte, CESE are unele îngrijorări cu privire la modul în care aceste regulamente și noi instrumente și abordări sunt aplicate în statele membre, întrucât practicile diferite utilizate la nivel național plasează partenerii sociali într-o poziție de inegalitate. De exemplu, Codul european de conduită referitor la parteneriat nu este pe deplin pus în aplicare și respectat de către toate statele membre: partenerii sociali nu sunt recunoscuți în mod adecvat în punerea în aplicare a YEI, iar importanța acțiunilor lor comune nu este recunoscută pe deplin de toate statele membre, acestea neputându-și, astfel, atinge potențialul de a face față efectelor negative ale crizei, de a gestiona mai bine mutațiile industriale și de a crea locuri de muncă și creștere economică. CESE propune Comisiei adoptarea, până cel târziu la sfârșitul anului 2016, a unor măsuri legale și concrete pentru a garanta o aplicare totală a principiului parteneriatului și a codului de conduită și instituirea unor dispoziții și măsuri specifice pentru a se evita aceste practici diferite la nivel național.




1.7CESE solicită o evaluare la jumătatea perioadei a regulamentelor care reglementează investițiile prin intermediul fondurilor ESI și în special a celor referitoare la ajutoarele de stat6, întrucât acestea generează cea mai multă incertitudine, atât pentru statele membre, cât și pentru beneficiari, și sunt principala sursă a riscului de corecție financiară. Acest lucru ar trebui să facă parte din comunicarea Comisiei și din propunerea de regulament al Consiliului privind revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM) 2014-2020. CESE îndeamnă Comisia să mențină cursul stabilit în orientările politice ale Comisiei Juncker7, care afirmă că „mediul de investiții trebuie să fie îmbunătățit, iar absorbția fondurilor trebuie să fie consolidată”.




1.8Achizițiile publice constituie un alt domeniu de incertitudine și probleme constante, iar CESE își exprimă regretul că, în ultimii zece ani, nu a fost găsită nicio soluție viabilă, aplicabilă tuturor statelor membre, care să ofere o modalitate foarte transparentă, rapidă și eficientă de alegere a subcontractanților atunci când sunt utilizate fondurile ESI. Reglementările naționale specifice privind achizițiile publice adaugă un nivel suplimentar de complexitate în acest domeniu.




1.9CESE consideră că fondurile UE ar trebui să fie utilizate în principal nu numai pentru a atinge obiectivele Strategiei Europa 2020, ci și pentru mai multe investiții în economia reală. Comisia ar trebui să introducă o evaluare cuantificată a eficacității și eficienței contribuției fondurilor investite deja.




1.10În cele din urmă, dar nu mai puțin important, CESE îndeamnă Comisia să depună mai multe eforturi pentru a extinde sfera de aplicare a inițiativei „Small Business Act” la nivel național și regional și să oblige statele membre să o pună în aplicare, în special atunci când este vorba despre investiții finanțate din fondurile ESI.




2.Context și bază legislativă




2.1În temeiul articolului 16 alineatul (3) din Regulamentul privind dispozițiile comune8, Comisia trebuie să sintetizeze și să prezinte rezultatele negocierilor dintre autoritățile statelor membre și partenerii lor, cu scopul de a oferi o privire de ansamblu asupra principalelor realizări ale acestui proces.




2.2Eforturile Comisiei de a maximiza impactul fondurilor ESI și de a îmbunătăți simplificarea pentru beneficiari sunt consolidate și prin crearea grupului la nivel înalt9, care monitorizează simplificarea pentru beneficiarii fondurilor ESI.




2.3Noile reglementări privind fondurile ESI10 au fost adoptate pentru a oferi o mai bună legiferare pentru perioada de programare actuală și pentru a stabili o concentrare tematică. În strânsă cooperare cu statele membre și cu partenerii sociali, CE a conceput noi instrumente și abordări, cum ar fi YEI, Alianța europeană pentru ucenicii și noul fond pentru combaterea sărăciei11.




2.4Comisia a adoptat Codul european de conduită referitor la parteneriat12, care reglementează implicarea partenerilor sociali și a altor părți interesate în toate etapele programării, precum și participarea acestora atât în procesul de luare a deciziilor, cât și în punerea în aplicare și în monitorizarea fondurilor ESI.




3.Observații generale privind investițiile prin fondurile ESI în contextul socioeconomic actual




3.1Fondurile ESI ca forță motrice-cheie a coeziunii economice și sociale și sursă a investițiilor publice.




3.1.1Într-o perioadă de criză, este firesc ca rolul fondurilor ESI să crească, în special în statele membre care sunt cele mai afectate de criză. Cu toate acestea, nici nu poate fi vorba ca fondurile ESI să înlocuiască investițiile publice și, în special, pe cele private, ci mai degrabă să creeze condițiile pentru stimularea unor astfel de investiții. CESE invită CE și statele membre să continue eforturile de îmbunătățire a investițiilor private și a mediului de afaceri, astfel cum s-a subliniat deja în raport, cu a treia componentă a Planului de investiții pentru Europa13 și Fondul european pentru investiții strategice, care vor deveni un instrument major de dezvoltare numai în cazul în care pot funcționa în cooperare cu fondurile ESI. Comisia ar trebui să evalueze impactul investițiilor din acest fond asupra investițiilor private și să calculeze coeficientul efectului stimulator în economia reală.




3.1.2CESE regretă că prezenta comunicare se referă numai la rezultatul negocierilor pentru perioada de programare actuală, fără a sintetiza sau a valorifica experiența din trecut. Este necesar ca CE să analizeze cu atenție impactul real al investirii fondurilor UE pe parcursul perioadei de programare anterioare și să tragă concluzii cu privire la experiențele pozitive și negative, ca punct de plecare pentru a adăuga valoare procesului investițional.




3.1.3CESE este de părere că, deși comunicarea Comisiei pune accentul în titlu pe „Investiții în locuri de muncă și în creștere”, textul documentului este lipsit de orice accent special asupra ocupării forței de muncă și creării de locuri de muncă. CESE recomandă Comisiei să acorde mai multă atenție impactului diferitelor politici privind promovarea ocupării forței de muncă și reducerea șomajului, cu scopul de a evalua dacă și în ce măsură fondurile investite au avut un impact real asupra pieței muncii.




3.2Un cadru pentru fonduri ESI mai eficace




3.2.1După cum a menționat deja în avizele sale recente14, CESE consideră că, din cauza definiției învechite și extrem de largi a IMM-urilor, utilizarea acestui termen duce la o orientare prea largă a politicilor, care împiedică obținerea de rezultate concrete și specifice. Mai mult decât atât, dacă nu sunt aplicate criterii de segmentare mai precise, raportarea rezultatelor obținute este înșelătoare, deoarece, potrivit definiției actuale, IMM-urile reprezintă 98% din întreprinderile europene. Folosirea unor criterii atât de generale de segmentare face imposibilă colectarea și procesarea de informații în vederea evaluării îmbunătățirii efective a situației pentru diferitele grupuri de întreprinderi vulnerabile, care sunt importante pentru crearea și de locuri de muncă și menținerea lor, și care au mare nevoie de sprijin în acest sens – de exemplu, microîntreprinderile și întreprinderile din regiunile îndepărtate și rurale. Astfel de întreprinderi, chiar dacă nu sunt inovatoare, foarte competitive sau sofisticate, au totuși o contribuție valoroasă la dezvoltarea regională și la coeziune.




3.2.1.1CESE solicită insistent actualizarea de urgență a definiției IMM-urilor pentru o mai mare claritate, stabilirea unei distincții între diferitele categorii de IMM-uri pentru o mai bună identificare a nevoilor acestora și pentru extinderea și diversificarea surselor de informații care le stau la dispoziție, și, respectiv,o mai bună coordonare între statele membre a surselor și a metodelor de colectare a informațiilor cu privire la diferitele IMM-uri și a metodelor de tratare și analizare a informațiilor statistice.




3.2.2Utilizarea intens promovată a instrumentelor financiare este subminată de mai multe cazuri de utilizare abuzivă din cauza lipsei de informare și monitorizare eficientă la nivelul statelor membre. De exemplu, instrumentele financiare concepute pentru a asigura IMM-urilor împrumuturi cu dobândă redusă nu ajung adesea la IMM-urile care nu dispun de finanțare, ci sunt utilizate de către IMM-uri bine finanțate pentru a-și reduce în mai mare măsură costurile de finanțare. Același lucru este valabil și pentru garanțiile financiare pentru IMM-uri. În majoritatea cazurilor, această situație nu este nici măcar recunoscută din cauza lipsei de mecanisme de evaluare adecvate și a unui sistem de colectare a feedback-ului de la utilizatorii finali.




3.2.3Eforturile Comisiei în vederea îmbunătățirii simplificării pentru beneficiari sunt lăudabile, dar simplificarea nu ar trebui să se realizeze fără participarea beneficiarilor finali. În acest sens, este păcat că metodele utilizate de statele membre pentru a primi feedback de la beneficiari sunt prea birocratice și nu-și delimitează clar publicul-țintă. În cele mai multe cazuri, acestea nu reușesc să exploreze în profunzime cauza reală a problemelor și, prin urmare, nu reușesc să ofere soluții viabile. Comisia ar trebui să aibă în vedere faptul că IMM-urile au nevoi diferite: facilitarea accesului la finanțare, extinderea accesului la măsurile de însoțire, la îndrumare și mentorat etc.




3.2.4Unul dintre principalele obstacole cu care se confruntă întreprinderile este lipsa de informații corecte și furnizate în timp util. Comisia afirmă în mod constant că informațiile trebuie să fie complete și accesibile și că toate procedurile ar trebui să fie transparente, dar eficace. În acest sens, Comisia însăși a complicat destul de mult accesul la oportunități de finanțare. Întreprinderile, în special microîntreprinderile și întreprinderile mici, ar trebui să știe unde să caute informații cu privire la diversele programe și proiecte susținute direct de CE. Deși în statele membre sunt disponibile portaluri de informare centrale pentru toate programele operaționale și instrumentele financiare, ar trebui să existe un astfel de portal și la nivelul UE.




3.2.4.1Informațiile furnizate ar trebui să fie ușor de utilizat pentru a garanta comunicarea eficientă și să poată fi pe deplin înțelese de către toți participanții interesați din cadrul procesului de finanțare. CESE invită Comisia să încerce să evite orientările complicate pentru achizițiile publice și să ofere o șansă proiectelor cu potențial ridicat elaborate chiar de întreprinderi, nu de persoane specializate în redactarea de candidaturi. CESE recomandă cu insistență Comisiei să evalueze activitatea birourilor sale de contact la nivel european și să ia măsuri de urgență atunci când constată ineficiență, dat fiind că funcționarii oferă deseori informații diferite, confuze și, prin urmare, neclare, uneori chiar contradictorii.




3.2.5CESE recomandă cu fermitate ca Comisia să elaboreze și să creeze un portal ușor de utilizat, care să oferă o scurtă descriere a tuturor opțiunilor de finanțare la nivelul UE și linkuri către pagina web a fiecărui program în parte. Comisia a acumulat deja o experiență valoroasă cu portalul TED, care este ușor de utilizat și oferă o mulțime de informații.




3.2.6Același lucru se aplică raportării cu privire la proiectele care au fost deja aprobate sau chiar finalizate. Comisia nu deține statistici sintetizate publice cu privire la proiectele aprobate deja pentru finanțare de către state în cadrul programelor individuale. Informațiile sunt incomplete și fragmentate în diverse formate electronice.




3.2.7Ar trebui efectuată o analiză detaliată a impactului proiectelor implementate pe parcursul perioadei de programare anterioare, care să includă eșecurile și măsura în care fondurile investite au contribuit la realizarea obiectivelor europene. Nu există nicio evaluare a efectului fondurilor ESI asupra IMM-urilor și a contribuției acestora la stimularea competitivității. Statele membre și Comisia uită adesea că principalul generator de noi locuri de muncă sunt IMM-urile, care au nevoie de sprijin mai mult și mai bine direcționat.




3.2.8CESE este preocupat de măsura în care auditorii care își desfășoară activitatea în cadrul Comisiei adoptă simplificarea procedurilor și costurilor. Poate fi observată adesea o abordare mult prea formală și administrativă, ceea ce indică că auditorii au nevoie de mai multă experiență practică în sectorul auditat. Prin urmare, CESE recomandă o comunicare detaliată cu privire la simplificarea procedurilor între experții din diferitele DG și auditorii Comisiei, deoarece normele care guvernează cheltuirea fondurilor sunt destul de des interpretate în mod diferit.




3.2.9CESE recomandă cu fermitate și introducerea unor opțiuni simplificate în materie de costuri în cadrul FSE. De exemplu, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1), Comisia deleagă sarcina de a defini opțiuni simplificate în materie de costuri către statele membre, ceea ce este inadecvat15. Conform orientărilor pentru aplicarea opțiunilor simplificate în materie de costuri în conformitate cu articolul 14 alineatul (1), statele membre, pe baza cercetărilor întreprinse, își exprimă opinia cu privire la definirea opțiunilor simplificate în materie de costuri, iar CE adoptă un act delegat pe baza cercetărilor acestora, ceea ce complică inutil procedura și subminează puterea de apreciere a statelor membre. O soluție ar fi ca Comisia să definească baremuri standard pentru costuri unitare și sume forfetare pentru activitățile tipice ale Fondului Social European (FSE), al căror calcul nu ar face obiectul auditului.




3.2.10CESE consideră că ar fi util să se reducă în continuare indicatorii în programele operaționale (PO). Introducerea unor indicatori comuni a fost un bun punct de plecare, dar anumite PO au în continuare un număr mare de indicatori specifici, dintre care unii au fost introduși de Comisie în mod artificial în timpul procesului de negociere. CESE este de părere că, atunci când sunt monitorizate PO, accentul ar trebui să se transfere de la indicatorii specifici spre indicatorii comuni, întrucât aceasta va permite o mai bună comparație între PO individuale în diferite state membre.




3.2.11CESE ar saluta o mai mare utilizare a indicatorilor care măsoară efectele (spre deosebire de indicatorii care măsoară rata de utilizare) în cadrul fondurilor ESI și ar încuraja totodată accentul pus pe contribuția punctuală a fondurilor ESI la creștere, precum și dezvoltarea unor indicatori de mediu pentru a capta noul accent transversal asupra mediului.




3.2.12CESE salută, în principiu, faptul că beneficiarilor li se oferă o mai mare flexibilitate și marjă de manevră prin intermediul instrumentelor locale de dezvoltare (precum investițiile teritoriale integrate și dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității)16. Cu toate acestea, CESE se întreabă în ce măsură aceste instrumente pot fi folosite într-adevăr pe teren, având în vedere complexitatea lor ridicată și lipsa de claritate cu privire la modalitățile practice și repartizarea fondurilor, a sarcinilor și a responsabilităților între diferitele programe operaționale.




4.Realizările preconizate ale programelor finanțate din fondurile ESI




4.1Cercetare și inovare, TIC și dezvoltarea IMM-urilor




4.1.1CESE insistă ca, în ceea ce privește cercetarea și inovarea (C&I), mediul și tendințele economice și tehnologice internaționale să fie observate și monitorizate foarte atent și luate direct în considerare la conturarea acțiunilor specifice la nivelul UE, iar aceste informații să fie transmise ulterior statelor membre. În plus, întrucât evoluțiile se desfășoară extrem de rapid în aceste domenii, este necesar să se proiecteze un cadru care oferă un grad foarte ridicat de flexibilitate, astfel încât măsurile să poată fi adaptate.




4.1.2Este necesar ca Comisia să analizeze tipul exact de incubatoare și centre tehnologice care au fost înființate în ultima perioadă de programare precum și durabilitatea acestora, și să estimeze exact rezultatele care au fost obținute prin contribuția lor la C&I în UE – prin comparație cu principalii competitori la nivel global – înainte de a continua să sprijine aceste aranjamente. Există numeroase îngrijorări cu privire la valoarea adăugată a incubatoarelor și a centrelor tehnologice pentru promovarea C&I și cu privire la transparența finanțării lor, în general. CESE pledează pentru efectuarea unei analize și evaluări aprofundate cu privire la beneficiile investițiilor la nivel operațional, precum și randamentul investițiilor, valoarea adăugată și sustenabilitatea rezultatelor.




4.1.3CESE sprijină cu fermitate eforturile de a promova piața unică digitală și realizările menționate, care, conform estimărilor, au un impact asupra a 14,6 milioane de gospodării și 18,8 milioane de persoane. Cu toate acestea, ar fi bine de știut dacă aceste cifre referitoare la gospodării și persoane se bazează pe o analiză corespunzătoare, care să cuprindă procentajele reale din totalul de gospodării europene și populație. CESE nu poate aprecia dacă sprijinul preconizat pentru întreprinderi va fi sau nu suficient pentru a garanta atingerea acestor obiective și, prin urmare, solicită Comisiei să efectueze o evaluare aprofundată a impactului, care ar trebui să includă și indicatori de îmbunătățire în ceea ce privește numărul mai mare și calitatea mai bună a locurilor de muncă și îmbunătățirea bunăstării și a standardelor de viață al cetățenilor europeni. Digitalizarea serviciilor nu înseamnă neapărat că locurile de muncă create sunt decente și de bună calitate. Lipsa unui studiu aprofundat al impactului digitalizării asupra pieței muncii pune în pericol realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020. În avizele recente, CESE și-a exprimat deja preocuparea cu privire la digitalizare și influența sa asupra sistemelor de securitate socială17.




4.1.4CESE consideră că proporția IMM-urilor sprijinite și numărul estimat de locuri de muncă create este total inadecvat și ar dori să vadă realizări mai importante în această privință. Comitetul invită Comisia să stabilească criterii la nivel european și să monitorizeze și să evalueze îndeaproape performanța statelor membre în raport cu acestea.




4.1.5CESE are unele îngrijorări cu privire la modul în care finanțarea este alocată între întreprinderi pentru programele finanțate direct de Comisie, întrucât întreprinderile din anumite state membre se află, evident, într-o poziție mai bună. De exemplu, potrivit statisticilor oficiale, un total de 36 732 de propuneri eligibile au fost depuse în cadrul programului Orizont 2020. Primele 100 de cereri de manifestare a interesului se împart după cum urmează: 29 794 de propuneri complete în cereri cu o singură etapă, 5 617 de propuneri nedetaliate depuse în prima etapă a cererilor în două etape și 1 321 de propuneri complete în a doua etapă a cererilor în două etape. Totuși, cele mai multe dintre propuneri au venit din cele mai mari cinci state membre: Regatul Unit, Italia, Germania, Spania și Franța. Acestea sunt țări cu un număr mare de proiecte aprobate, în timp ce alte țări au rate foarte scăzute de succes. Prin urmare, CESE recomandă cu fermitate efectuarea cât mai curând a unei analize aprofundate a acestei situații, precum și elaborarea și punerea în aplicare a unor măsuri pentru îmbunătățirea diseminării informațiilor, pentru promovarea accesului egal și pentru asigurarea echilibrului geografic.




4.1.6Situația este similară în cazul proiectelor la scară largă și al evaluatorilor desemnați, unde există o rată de participare mult mai redusă în rândul noilor state membre. Acest lucru explică de ce unele țări au un profil inovator slab: acestea nu au acces la noi surse de finanțare provenind direct de la UE. Această chestiune ar trebui abordată urgent și în mod proactiv.




4.2Mediu, schimbări climatice, energie și transporturi




4.2.1CESE salută contribuția preconizată la eficiența energetică, dar ar dori ca aceste estimări să fie exprimate în termeni relativi, astfel încât Comitetul să aibă o imagine mai clară cu privire la realizarea generală a obiectivelor legate de protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice.




4.2.2Comunicarea ia act de faptul că șase state membre intenționează să utilizeze aproximativ 2 miliarde de euro pentru infrastructura energetică și de gaze inteligentă. Întrebarea este dacă Comisia s-a asigurat că aceste planuri creează sinergii și valoare adăugată la nivelul UE și că nu sunt necoordonate.




4.2.3CESE atrage atenția asupra lipsei de metodologie, analiză și evaluare a gradului de eficiență a surselor regenerabile de energie și a modului în care utilizarea acestora combate schimbările climatice. Nu este clar dacă schimbările climatice sunt cauzate de poluarea generată de utilizarea surselor convenționale de energie, de producția industrială sau de creșterea traficului rutier și a gazelor de eșapament emise în atmosferă. Introducerea unor surse alternative de energie poate avea un impact negativ asupra creșterii economice, deoarece energia produsă este mai costisitoare. Trebuie căutate soluții benefice pentru toate părțile pentru a se evita acest lucru.




4.2.3.1Pentru a aborda această problemă a competitivității, CESE recomandă Comisiei să efectueze o analiză a impactului real al utilizării surselor de energie regenerabile, precum și a gradului de poluare produs de fiecare sursă convențională. Astfel, finanțarea alocată pentru combaterea schimbărilor climatice poate fi direcționată mai eficient, de exemplu, pentru a dezvolta noi tehnologii pentru automobile ecologice, la costuri reduse și cu un grad ridicat de siguranță.




4.3Ocuparea forței de muncă, incluziunea socială și educația




4.3.1CESE observă cu mare regret că nu există încă nicio politică coerentă și integrată privind migrația și gestionarea fluxurilor de refugiați. Miile de tineri și de copii care au intrat pe teritoriul european în ultimii doi ani au condus la o situație în care există un risc ridicat ca numeroase persoane să se încadreze sub pragul de sărăcie din UE. Instrumentele și politicile în domeniu variază și în rândul diferitelor state membre.




4.3.2CESE consideră integrarea refugiaților ca o chestiune importantă și urgentă de politică, însă politica regională și fondurile regionale nu sunt suficiente pentru a aborda această provocare complexă: este necesară introducerea unei politici și a unor fonduri specifice.




4.3.3Punerea în aplicare a YEI a înregistrat o lungă întârziere. CESE a încurajat întotdeauna implicarea activă a societății civile în această activitate, îndemnând în continuare în special statele membre să includă organizațiile de tineret și serviciile pentru tineri în realizarea obiectivelor YEI. CESE consideră că se impun analize suplimentare pentru a stabili motivele pornirii lente a YEI. Întrucât șomajul în rândul tinerilor este o problemă gravă pentru piețele forței de muncă din multe țări ale UE, Comisia ar trebui să asigure punerea în aplicare mai eficientă a YEI. O posibilă soluție este extinderea în continuare a termenului stabilit la articolul 22 litera (a) din Regulamentul nr. 779/2015. Orientarea pentru verificare a fost adoptată de Comisie la 17 septembrie 2015, neexistând timp suficient pentru ca statele membre să-și adopte structurile de gestionare astfel încât să respecte termenul limită.




4.3.4Comisia ar trebui să creeze un portal web dedicat pentru punerea în aplicare a YEI și să prezinte statistici adecvate pentru obiectivele deja atinse. CESE recomandă ca Comisia să colecteze informații de la statele membre, întrucât au trecut doi ani de la lansarea inițiativei.




4.3.5CESE consideră că Comisia ar trebui să fie conștientă de faptul că tinerii inactivi nu sunt un grup omogen și, prin urmare, au nevoie de niveluri diferite de sprijin și de intervenție pentru o participare deplină la procesele de educație, formare și ocupare a forței de muncă. Toate acestea ar trebui să fie conforme cu nevoile reale ale pieței forței de muncă pentru asigurarea unor perspective mai bune de ocupare a unui loc de muncă în viitor. În acest sens, CESE recomandă implicarea mai activă a tinerilor și a organizațiilor acestora, în strânsă cooperare cu angajatorii potențiali și organizațiile lor, la punerea în aplicare a YEI și abandonarea abordărilor pur administrative, care împiedică flexibilitatea planurilor de acțiune YEI de la nivel național.




4.3.6Educația este cheia creșterii economice viitoare și a dezvoltării statelor membre, precum și a creșterii competitivității UE în rândul altor piețe globale. Lipsa de lucrători calificați în toate statele membre are efecte negative foarte grave. În plus, decalajul dintre cerere și ofertă se concentrează în câteva sectoare – inginerie, tehnologii de vârf, telecomunicații etc. CESE consideră că discrepanța tot mai mare dintre realitățile pieței forței de muncă și sistemul de învățământ va crea obstacole structurale specifice în sectorul producției în următorii 10-15 ani. CESE recomandă ca finanțarea învățământului să se axeze mai mult pe creșterea atractivității cursurilor de educație/formare profesională și să fie întreprinse reforme pentru a se asigura că educația este orientată mai eficient către necesitățile pieței muncii și se adaptează la nevoile statelor membre în anumite meserii, discipline, sectoare și industrii. Comisia ar trebui să investească mai mult în învățământul pentru adulți, întrucât adulții constituie cel mai mare grup de șomeri și angajați și au nevoie să dobândească competențe avansate și să își actualizeze cunoștințele, în special în domeniul noilor tehnologii.




4.4Consolidarea capacităților instituționale și a eficienței administrației publice




4.4.1Ar trebui efectuate analize funcționale în fiecare stat membru în vederea consolidării capacității instituționale a autorităților publice, și ar trebui înființată, de asemenea, o platformă europeană pentru schimbul de informații. Reforma administrației publice și a sistemelor judiciare din statele membre trebuie precedată de o evaluare a impactului pentru fondurile cheltuite în perioada de programare anterioară.




4.4.2CESE este îngrijorat că, în cursul perioadei de programare 2007-2013, Comisia a pus în aplicare o formă de condiționalitate ex post. Noile măsuri introduc condiționalitatea ex ante pe parcursul perioadei actuale de programare, evaluând dacă condițiile necesare pentru implementarea eficientă a fondurilor sunt puse în aplicare înainte de stabilirea angajamentelor de investiții, precum și o formă mai controversată de condiționalitate macroeconomică. În cazul din urmă, alocarea fondurilor este condiționată de dovada că guvernele naționale și regiunile prezintă deja o creștere economică puternică, o administrare bine organizată și servicii publice de înaltă calitate. Comisia își rezervă dreptul de a suspenda finanțarea în cazul în care nu sunt îndeplinite aceste condiții preliminare.




4.4.3CESE consideră că simplificarea este unul dintre factorii cei mai importanți pentru succesul implementării programului. Deși există suficiente stimulente în cadrul legislativ pentru această perioadă de programare pentru a accelera procesul, există încă loc pentru un sprijin mai adaptat din partea Comisiei către statele membre. Punctul de vedere al Comisiei cu privire la acceptabilitatea diferitelor practici ar trebui exprimat mai clar, pentru a ajuta acele state membre cu mai puțină experiență să facă uz de diferitele opțiuni de simplificare (de exemplu, opțiunile de costuri simplificate), astfel încât să existe mai multă încredere în rezultatele finale. CESE este preocupat de faptul că comunicarea menționează 750 de condiționalități ex ante care trebuie îndeplinite de către statele membre18.




5.Cooperare teritorială europeană/INTERREG




CESE recomandă cu fermitate Comisiei să stabilească mai mulți indicatori care nu se bazează pe PIB pentru măsurarea calității vieții și a creșterii economice.




5.1CESE își exprimă preocuparea cu privire la eficiența programelor în ceea ce privește autoritățile locale și regionale care au încă datorii, deși creșterea datoriei publice este cauzată, în principal, de activitățile autorităților centrale. Acest lucru înseamnă că anumite regiuni sau municipalități sunt excluse de la finanțare.




5.2Regulamentul ESI este destul de conservator și stabilește limitele legale privind reprogramarea acordurilor de parteneriat existente. Această abordare este destul de nepractică și va fi nefuncțională în cazul în care survine o altă criză. Procedurile greoaie împiedică flexibilitatea în aplicarea fondurilor ESI și ar putea împiedica realizarea obiectivelor Europa 2020.




5.3Programele de cooperare teritorială ar trebui să fie mai deschise autorităților locale, prin aplicarea mai puțin strictă a principiilor de diviziune administrativă a diferitelor state membre. Aceasta rezultă din faptul că numeroase comunități care intră sub incidența autorităților administrative municipale sau regiuni nu pot participa la cereri în mod independent, deoarece trebuie să obțină aprobarea unei autorități superioare. Acest lucru împiedică dezvoltarea micilor comunități, în special în zonele montane.




6.Fișele de țară




6.1Comisia ar trebui să fie mai fermă în monitorizarea punerii în aplicare a recomandărilor în fiecare stat membru și, nu în ultimul rând, în asigurarea promovării lor și a asumării unui angajament față de proces în alte state membre. Toate aceste recomandări ar trebui să fie puse în aplicare cu o mai mare implicare a partenerilor sociali. Este demn de remarcat că în ultimii ani a existat un nivel tot mai mare de nemulțumire față de reformele în desfășurare în mai multe țări. Reformele sunt impuse adesea fără a lua în considerare tradițiile diferitelor națiuni. Legislația adoptată la nivel european este pusă în aplicare în mod foarte liberal în unele state membre și foarte conservator în altele. Din acest motiv, este necesară o mai mare asumare a responsabilității din partea actorilor sociali.




6.2Statele membre se confruntă cu o procedură foarte complicată de reprogramare care va duce la mai multă birocrație, dat fiind că aceasta implică aceleași obligații ca în cazul elaborării acordurilor de parteneriat (indicatori de performanță, condiții etc.), ceea ce presupune mobilizarea unor noi experți și asumarea unor noi cheltuieli. Împovărarea excesivă cu sarcini suplimentare a personalului existent poate duce la reducerea drastică a eficienței activității acestuia, deci la un rezultat contrar celui așteptat.




6.3Partenerii sociali și părțile interesate reprezentate în comitetele de monitorizare ale PO-urilor se plâng de multe ori de puterea administrației naționale în procesul de luare a deciziilor, și de presiunea de a prezenta cifre financiare în loc să se pună accentul pe îmbunătățiri reale. De asemenea, acestea se plâng de lipsa analizei cost-beneficiu.


Bruxelles, 25 mai 2016





Președintele
Comitetului Economic şi Social European
Georges DASSIS





_____________

1 Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

2 Decizia Comisiei C(2015)4806 final din 10.7.2015.

3 JO L 270, 15.10.2015, p. 1; JO L 347, 20.12.2013, p. 289; JO L 347, 20.12.2013, p. 259; JO L 347, 20.12.2013, p. 259; JO L 347, 20.12.2013, p. 487.

4 COM(2012) 727 final; COM(2013) 144 final; JO C 120, 26.4.2013, p. 1; JO L 72, 12.3.2014, p. 1.

5 JO L 74, 14.3 2014, p. 1.

6 JO L 352, 24.12.2013; JO L 204, 31.7.2013, p. 11; JO L 248, 24.9.2015, p. 9.

7 https://ec.europa.eu/priorities/publications/president-junckers-political-guidelines_en.

8 A se vedea nota de subsol 1.

9 Grupul are sarcina de a identifica atât bunele practici, cât și practicile negative și de a contribui la diseminarea posibilităților de simplificare în rândul autorităților din statele membre. Activitatea sa va contribui la îndeplinirea obiectivelor generale aferente unei mai bune legiferări și inițiativei „Un buget axat pe rezultate” COM(2015) 639, p. 6.

10 A se vedea nota de subsol 2.

11 A se vedea nota de subsol 3.

12 A se vedea nota de subsol 4.

13 Un Plan de investiții pentru Europa, COM(2014) 903 final.

14 Cartea verde „Crearea unei uniuni a piețelor de capital”; Accesul la finanțare al IMM-urilor; Întreprinderile familiale din Europa ca sursă a reluării creșterii economice și a unor locuri de muncă mai bune.

15 Articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1304/2013 prevede că: „În plus față de opțiunile menționate la articolul 67 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, Comisia poate rambursa cheltuielile efectuate de către statele membre pe baza baremurilor standard pentru costuri unitare și sume forfetare definite de către Comisie”.

16 Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii (DLRC)

17 Efectele digitalizării asupra sectorului serviciilor și ocupării forței de muncă.

18 Comunicarea Comisiei „Investiții în locuri de muncă și în creștere – Valorificarea la maximum a contribuției fondurilor structurale și de investiții europene”, COM(2015) 639 final, p. 14.

ECO/396 – EESC-2016-00351-00-00-AC-TRA (EN) /2


Dostları ilə paylaş:


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə