comerciale, plasand rolul comerciantilor in functie de localizarea lor, adica in Franta si in restul lumii. Mai mult, el pune problema standardizari produselor si insista asupra adaptarii la necesitatile consumatorilor din diferitele regiuni unde se efectueaza tranzactii. Notiunea de marketing in strainatate a fost folosita insa cand firmele americane au decis sa exporte surplusul lor de productie catre alte continente, in principal intre cele doua razboaie mondiale. Formalizarea conceptelor si evolutia fulminanta a practicilor din sfera marketingului international incep abia dupa Al Doilea Razboi Mondial, pe masura transformarilor radicale suferite de economia mondiala si, in speta, de piata internationala. Una dintre preocuparile definitorii ale teoreticienilor este gasirea unei definitii cat mai corecte si cuprinzatoare a marketingului international. Diversi teoreticieni apartinand principalelor scoli in domeniul marketingului international au formalizat definitia marketingului international in diferite variante, rezultatul fiind o gama numeroasa si variata de opinii. Diferite in multe privinte, definitiile se aseamana prin faptul ca exprima - in mod explicit sau implicit - ideea referitoare la caracterul foarte complex al marketingului international, asa cum reiese din inventarul selectiv inclus in Caseta 1.1.
Caseta 1.1. Definitii ale marketingului international si global
Marketingul international:
... este procesul planificarii si conducerii tranzactiilor dincolo de granitele nationale pentru a crea
schimburi care satisfac obiectivele persoanelor si organizatiilor (Czinkota, Ronkainen, 2004, p, 4);
... reprezinta o maniera de conducere a activitatii intreprinderii, de natura sa asigure realizarea
indicatorilor de performanta ai acesteia, pe termen lung (N. Al. Pop, 2001, p. 49);
... este performanta activitatilor de marketing intre doua sau mai multe tari (Jeannet, Hennessey,
1995, p. 8);
... este performanta afacerilor care directioneaza fluxurile de bunuri si servicii ale unei firme catre
consumatorii sau utilizatorii din una sau mai multe jari, pentru obtinerea unui profit (Cateora,
1993, p. 12);
... consta in cautarea a ceea ce doresc clientii de pe piata internationala si apoi satisfacerea
acestor cerinte mai bine decat alti competitori (Terpstra, Sarathy, 1991, p. 5);
... se refera la mentinerea avantajului competitiv pe plan international (Baker, 1991, p. 3);
... este exercitarea cel pujin a uneia dintre sarcinile de marketing dincolo de frontierele nationale
(Terpstra, 1985, p. 80).
Marketingul global:
... este dezvoltarea programelor de marketing pentru piata mondiala, ca si coordonarea si
integrarea activitatilor de marketing simultan in mai multe tari (Keegan, Schlegelmilch, Stottinger,
2002, p. 2);
... consta in gasirea si satisfacerea nevoilor clientilor globali mai bine decat concurenta si coordonarea
activitatilor de marketing in functie de constrangerile mediului global (Terpstra, 1994, p.4);
... este un proces care vizeaza optimizarea resurselor si axarea obiectivelor unei firme in
concordanja cu oportunitati.'e unei piete globale (Keegan, 1989. p. 783). |
O definitie completa trebuie sa aiba ca punct de plecare ideea complexitatii sale. in opinia noastra, ea poate fi ilustrata in mod sintetic cu ajutorul a trei componente esentiale care reprezinta pilonii conceptului de marketing international (Pi + P3),.dupa cum urmeaza:
■ Pi: Filosofia de marketing international. Aceasta arata ca
marketingul international este o problema de conceptie sau viziune specifica
care reprezinta sistemul de concepte si idei cu privire la satisfacerea
necesitatilor, asteptarilor si dorintelor clientilor internationali existenti si
viitori, prin crearea si furnizarea de valoare.
Dupa cum s-au transformat succesiv modul de gandire, structurile organizatorice si prioritatile, reiese ca. exista trei filosofii de marketing international (F, - F3, V. Danciu, 2001, pp. 27-33; Cateora, 1993, pp. 20-23, Toyne si Walters, 1993, pp. 3-5).
■ Fj: Filosofia extinderii pietei interne, care este unul dintre
conceptele cele mai vechi care orienteaza activitatile firmelor pe piata
internationala. Cheia acestei filozofii consta in faptul ca firma presupune ori ca
pietele externe au importanta secundara in raport cu piata interna sau ca ele pot
fi satisfacute cu produsul destinat pietei locale. Pietele externe sunt vizate in
primul rand cu debusee pentru surplusul de produse sau ca oportunitati pentru
a ajusta productia in mod intensiv, a mari volumul seriilor de produse pentru a
obtine economii de scala si pentru a suplimenta ratele profitului.
Caracteristic firmelor care se orienteaza dupa filosofia extinderii pietei interne este faptul ca ele vad activitatile de marketing pe pietele exteme ca fiind separate de conceptia si activitatile lor de marketing pe piata interna. Aceste firme sunt orientate, in general, spre productie sau spre vanzari. Acest lucru le face sa fie interesate numai de extinderea ciclului de viata al produselor lor sau in cresterea volumului exporturilor cu un efort de marketing minim. Din cauza faptului ca firmele respective nu tin seama ca scopul pentru care clientii cumpara si consuma bunuri sau servicii pentru a-si satisface anumite necesitati si ele pot fi diferite de la o piata la alta, efortul de marketing international al acestora poate fi suboptimal, in sensul ca potentialul pietelor externe nu poate fi valorificat in intregime.
Rezultatul concret al urmarii filosofiei extinderii pietei interne il reprezinta marketingul nediferentiat. Marketingul conceput si practicat potrivit acestei filosofii nu are caracter sistematic, in consecinta el nefiind configurat ca sistem.
■ F2: Filosofia pietelor multiple, potrivit careia sunt recunoscute
diferentele existente intre piata interna si pietele externe si intre acestea din
urma. Aceasta filosofie se bazeaza pe doua convingeri. Prima postuleaza ca
subordonate acelorasi scopuri fundamentale, respectiv sa faciliteze intelegerea si utilizarea conceptelor si instrumentarului si sa stimuleze initiativa si creativitatea celor care studiaza lucrarea. in acest mod, speram ca aceasta poate contnbu. la formarea unui mod de gandire modern, dinamic si optimist.
Lucrarea de fata se adreseaza tuturor celor interesati de problematica interesanta si importanta marketingului international. Studentii, masteranzii, doctoranzi, si practicienii implicati in afaceri pe pietele internationale si toti cei atrasi de realitatea prezentului, dar mai ales de viitorul marketingului destinat pietelor externe pot gasi suficiente argumente sa se apropie si mai mult de problematica lor specifica dupa consultarea acestei carti.
Prof. univ. dr. Victor Danciu Bucuresti, mai 2005
1
Sistemul marketingului international
1.1. Marketingul international, un fenomen complex si dinamic
Firmele implicate in afaceri pe piata internationala si cele care doresc sa se internationalizeze se confrunta cu probleme tot mai serioase si de o complexitate mereu crescanda in toate componentele activitatii lor. O mare parte din aceste provocari si probleme este consecinta schimbarilor inregistrate pe pietele internationale care preseaza tot mai puternic asupra intereselor firmelor. Pe fondul acestor presiuni exercitate in mod permanent si cu intensitate progresiva, au sporit preocuparile pentru gasirea de noi concepte, politici si modalitati care sa ofere celor interesati de pietele externe cai de invingere a acestor probleme si pentru a-si asigura o prezenta activa si competitiva, de succes pe pietele internationale. Plasat in sfera conceptelor si practicilor manageriale, marketingul international se dovedeste un real sprijin pentru gasirea solutiilor adecvate la provocarile si riscurile cu care se confrunta intreprinzatorii internationali intr-o lume in permanenta schimbare.
Marketingul, mai ales cel international, este considerat o stiinta tanara, daca avem in vedere ca termenul „marketing" a fost utilizat pentru prima data intre 1906 si 1911 in Statele Unite ale Americii. Aparitia sa s-a incadrat in evolutia sensibila a culturilor manageriale la inceputul secolului XX, gratie raspandirii progresive a economiei de piata (Croue, 1993, p. 17). Ca activitate practica, marketingul a aparut cu mult inainte ca acesta sa fie recunoscut utilizand un termen special. Majoritatea autorilor sunt de acord ca originile marketingului urca pana la inceputul secolului al XVII-lea, legate de practicile caselor comerciale japoneze, numite „sogoshosha". Abia in secolul al XlX-lea se poale vorbi despre activitati de marketing in Vest, dupa cum apreciaza Kotler (1980, p. 7).
Originile marketingului international pot fi identificate spre sfarsitul secolului al XVII-lea, in opinia Iui Croue (1993, p. I), care nominalizeaza lucrarea francezului Jacques Savary, intitulata „Le parfait negociateur", publicata in 1675. Savary are o viziune internationala asupra fluxurilor
oportunitatile pietelor vazute individual pot contribui substantial la atingerea
obiectivelor pe termen lung ale firmei. Cea de-a doua convingere se refera la
faptul ca eficienta poate fi obtinuta daca activitatile de marketing utilizeaza si
accentueaza avantajele competitive ale firmei pe pietele externe. Cheia acestei
filosofii consta in presupunerea ca oportunitatile de marketing ale pietelor
externe sunt mai importante decat cele existente pe piata interna. in esenta,
orientarea multipiete este rezultatul unei constientizari interne a firmei ca pot
fi obtinute performante de piata mai bune ca urmare a integrarii si coordonarii
activitatilor si experientei de marketing intr-un efort coerent, cu scopul de a
valorifica integral ocaziile existente pe pietele externe. Caracteristic firmelor
care adopta si utilizeaza filozofia pietelor multiple este interesul lor pentru
valorificarea integrala a potentialului fiecarei piete. in acest scop, optiunea
strategica referitoare la piata-tinta si mixul de marketing se diferentiaza pentru
a corespunde conditiilor, necesitatilor, exigentelor si asteptarilor clientilor de
pe fiecare piata. O atentie deosebita este acordata si crearii unui mecanism
efectiv pentru- transferarea competentelor si experientei de marketing castigate
pe o piata la alte piete.
Dostları ilə paylaş: