Episodul 4 - LIRUN
Episodul spiritual nr.4 o are ca eroină pe indianca LIRUN. Viaţa ei s-a desfăşurat între anii 1608-1664 (secolul 17). S-a născut în străvechiul oraş Nagpur, situat în zona centrală a Indiei. Părinţii ei, Kradish (tatăl) şi Urhi (mama), au avut 7 copii, rămânând doar cu 3 fete: LIRUN, Nyame, Dunun. Ceilalţi 4 copii s-au stins la vârste mici, din cauza unor epidemii frecvente în oraş. LIRUN era mai mare cu 5 ani decât Nyame. Dunun era mai tânără cu 4 ani decât sora mijlocie. Înţeleptul Kradish, preot brahman, trăia cu familia lui într-o atmosferă marcată de o profundă credinţă religioasă.
În perioada vieţii eroinei noastre, În India domnea Imperiul Marilor Moghuli. Întemeiat în anul 1526, acest imperiu a rezistat până în 1858. Împăraţii Moghuli au unificat cea mai mare parte a teritoriului Indiei. Au islamizat forţat populaţia, persecutând religia hindusă. Suveranii Moghuli care au condus India de-a lungul vieţii lui LIRUN au fost: 1) Nur ad-din Jahangir (1605-1627); 2) Dawar Bakhsh (1627-1628); 3) Khurran Shihab ad-din Muhammad (Shah Jahan I) (1628-1657); 4) Murad Bakhsh (1657) - în Gujarat; 5) Shah Suja (1657) – în Bengal; 6) Muhyi ad-din Muhammad Aurangzeb (Alamgir I) (1658-1707). Apogeul Imperiului Moghul a avut loc în timpul domniei lui Shah Jahan I (1628-1657). Domnia lui Aurangzeb (1658-1707) s-a remarcat prin tensiuni şi revolte între diferitele comunităţi religioase.
Brahmanul Kradish, tatăl lui LIRUN, a refuzat să treacă la islamism, atrăgându-şi astfel dispreţul şi persecuţia reprezentanţilor casei imperiale. Om înzestrat cu o moralitate ireproşabilă şi o inteligenţă sclipitoare, Kradish s-a mulţumit cu faptul că a fost lăsat în pace să slujească mai departe în templul său hindus, să le transmită discipolilor săi învăţăturile Veda. Credincioşii hinduşi îl înconjurau cu cel mai înalt respect. Deşi avea voie să primească orice fel de daruri (imobile, moşii), el se mulţumea doar cu cele care asigurau hrana şi îmbrăcămintea familei sale. Pe donatori îi binecuvânta îndelung. Se ruga pentru ei să le fie iertate păcatele în decursul vieţilor viitoare. Le-a obişnuit şi pe fiicele sale să ducă o viaţă modestă şi pioasă.
Casa lui, simplă ca structură, avea un singur etaj şi puţine odăi. Mobilierul era modest, cuprinzând doar piesele absolut necesare traiului zilnic. Alimentaţia familiei excludea consumul de carne. Urhi, nevasta lui Kradish, îşi păstrase zestrea primită de la părinţi, dorind să le-o împartă celor 3 fiice. De la mama lor fetele au învăţat să conducă treburile casei, să se poarte onorabil în familie şi în societate, arătând astfel că sunt demne de respectul tuturor. Împlinind 8 ani, fiecare dintre ele s-a supus iniţierii solemne care le-a consacrat intrarea în societate.
La 15 ani, LIRUN i-a fost dată de soţie învăţatului Dannir, un bărbat în vârstă de 29 ani, profesor la şcoala patronată de templul în care slujea Kradish. El fusese educat şi instruit într-o mânăstire hindusă. Devenind un foarte bun iniţiat în literatură şi filosofie, a fost angajat de Kradish în şcoala templului. Cunoscându-l foarte bine, înţeleptul şi l-a luat drept ginere.
În noua familie, LIRUN s-a bucurat de acelaşi respect şi iubire ca mama ei. Dannir era un soţ corect, fidel şi dornic să aibă o familie minunată, asemenea socrului său. Părinţii lui muriseră din cauza unei epidemii, pe vremea când el se afla în mânăstire. LIRUN i-a dăruit 5 copii. Primul născut, un băieţel, a murit la câteva zile după naştere. LIRUN avea aproape 18 ani când i-a dat naştere micuţei Nujad. Aceasta le-a adus norocul în casă, fiindcă supravieţuise tuturor bolilor, la fel ca următorii copii ai familiei. Fetiţa avea 3 ani când mama i-a adus o surioară: Ridka. Băieţii au sosit mai târziu. Ordun s-a născut când Ridka avea 5 anişori. După 6 ani de la apariţia lui, familia s-a întregit cu simpaticul Ramanda.
Băieţelul împlinise 3 ani, când tatăl său a intrat într-o perioadă de mari schimbări profesionale. Unchiul lui Dannir, luptătorul Randughar, ajuns comandant militar al întregii regiuni, i-a propus acestuia promovarea într-un post de funcţionar superior în Administraţia imperială. Dornic de a face avere, gândindu-se intens la viitorul familiei sale, Dannir ar fi acceptat înalta funcţie, dar ezita în privinţa schimbării religiei. Atât împăratul recent ajuns la domnie, Shah Jahan I, cât şi toţi subordonaţii lui erau botezaţi în religia islamică. Discutând îndelung cu LIRUN, în care avea o încredere deplină, Dannir a ales cea mai raţională cale: trecerea la islamism, cu excepţia soţiei şi copiilor lui. Aflându-se în preajma unui conflict major între părinţii ei şi propriul soţ, LIRUN şi-a început activitatea de mediator, dorind cu ardoare să fie pace tot timpul şi, mai ales, respect şi iubire între cei dragi, aşa cum văzuse în casa părintească.
Femeie cultă şi inteligentă, instruită în copilărie de profesori aduşi acasă, la care s-au adăugat lecţiile de studiere a Vedelor cu tatăl ei, LIRUN a avut îngăduinţa soţului de a cerceta mai departe, în mare tihnă, cele 4 adevăruri budiste asupra suferinţei: naşterea, boala, bătrâneţea, supărările omului. LIRUN era preocupată de cercetarea cauzelor suferinţei, acestea fiind: dorinţa de a renaşte într-o altă viaţă, pasiunile, dorinţa de plăceri şi de bogăţie. Necesitatea de a suprima suferinţele presupunea renunţarea la aceste cauze prin detaşarea de ambiţii deşarte. Căile de urmat pentru a se ajunge la înlăturarea suferinţei erau în număr de 8: dreptatea, credinţa, hotărârea, cugetarea, cuvântul, efortul faptei, al comportării şi al meditaţiei. Practicantului budist i se cerea respectarea a 5 norme morale: să nu ucidă nicio vieţuitoare, să nu ia ce nu i se oferea, să nu mintă, să nu bea lichide fermentate şi să nu contravină regulilor castităţii. Religia budistă promova stăpânirea de sine, învingerea urii prin iubire, blândeţea şi compasiunea. Îi învăţa pe adepţi că în viaţă binele şi nenorocirile reprezentau fructul propriei comportări a omului. Mântuirea putea veni doar pe calea renunţării la dorinţe deşarte şi pe calea unei conduite morale cât mai corecte.
După ce copiii au crescut, plecând la casele lor, LIRUN şi-a îngăduit să studieze şi religia islamică, ajutată fiind de soţul ei. Spre mulţumirea sa, religiile aveau multe învăţături asemănătoare. LIRUN putea fi pe deplin mulţumită de Dannir, soţul şi stăpânul ei, bărbatul care o transformase într-o soţie şi mamă apropiată de perfecţiune. Nujad şi Ridka s-au convertit la islamism de dragul soţilor, aşa cum făcuse şi mama lor în tinereţe. Ordun şi Ramanda, înclinaţi spre negustorie, şi-au păstrat religia hindusă.
LIRUN a trăit doar 56 de ani. Decesul timpuriu a survenit din cauza singurătăţii şi a grijii pentru sănătatea lui Dannir. La 70 de ani, bărbatul era mereu activ, funcţia lui de consilier zonal obligându-l să lipsească de acasă multe zile şi nopţi. Inima lui LIRUN şi-a oprit pulsaţiile într-o dimineaţă, când femeia s-a trezit tot singură, deşi îl aşteptase pe Dannir până aproape de ziuă. Se stinsese în linişte, cu chipul senin al omului mulţumit de viaţa lui.
Nina Petre
11 mai 2015
Dostları ilə paylaş: |