Wm97/Caligula Infection
Yüklə 468,53 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Clinical and surgical particularities of intraocular foreign bodies
- Scopul lucrarii
- Clasificare complicatiilor posttraumatice
- CT - ANGIOGRAFIA ÎN DIAGNOSTICUL NEUROOPTICOPATIEI ISCHEMICE ANTERIOARE
- Summary CT – angiography in anterior ischemic neuroopticopathy diagnosis
- Obiectiv
- Rezultate şi complicaţii ale implantului de cristalin artificial de cameră anterioară
OFTALMOLOGIE
Particularităţile de abord clinic si chirugical al corpilor străini intraoculari din fir de cupru Angela Corduneanu, Eugen Bendelic, Ala Paduca, Victoria Novac Catedra Oftalmologie USMF “Nicolae Testemiţanu” Summary Clinical and surgical particularities of intraocular foreign bodies The study included 16 patients (16 eyes) with ocular traumas complicated with intraocular foreign copper bodies. The authors described the particularities of such traumas, as been mainly in male children or young adults, caused by the riding whip manufactured from telephone cables. This type of traumas are complicated because the intraocular foreign copper body is non-magnetic, representing a challenge for the classical magnet extraction. The medical care is being delayed by the children fear of telling the truth about being traumatized. The study detailed the post-traumatic complications, the surgical procedures applied in this patients and post-operative results. Rezumat Traumatismul orbitar şi ocular este o patologie frecventă, cu incidenţă relativ stabilă în ţările industrializate şi cu creştere continuă în ţările în curs de dezvoltare. Ca urmare a traumatismelor oculare, acuitatea vizuală se restabileşte doar numai la ½ din pacienţi, iar la 17,7% scade semnificativ. Fiecare al treilea pacient necesită o intervenţie chirurgicală [Oum B.S., 2004; Karaman K, 2004], dintre care fiecare al 7-lea pacient cu traumatism orbitar necesită eviscerare sau enucleare a globului ocular [Smith A.R., 2006]. Incidenţa anuală, raportată în diferite studii, constituie 8,9:100,000 populaţie la copii şi 15,5:100,000 populaţie la adulţi (1/3 reprezintând traumatisme oculare şi orbitare deschise) [Brophy M. ,2006; Smith A.R., 2006]. Corpii straini intraoculari însoţesc deseori traumatismele oculare şi pot duce la o mărire a morbidităţii oculare, şi astfel reprezentând circa 35% din numărul total. Conform datelor literaturii, incidenţa corpilor străini intraoculari magnetici este de: 85-90% şi cei amagnetici de: 10-15% [Moisseiev J, Segev F, Harizman N, Arazi T, Rotenstreich Y,Assia EI.; 2001]. Specific pentru Republica Moldova este confecţionarea biciurilor din cabluri telefonice, ceea ce duce la un numar semnificativ de traumatism ocular asociat cu fire de cupru (amagnetice) intraoculare. Scopul lucrarii Evaluarea particularităţilor de diagnostic şi tratament ale plăgilor penetrante complicate cu corpi straini intraoculari din fir de cupru. Materiale si metode Analiza a 16 pacienti (16 ochi) cu traumatism ocular perforant complicat cu corpi străini intraoculari din fire de curpu. Toţi pacienţii incluşi în studiu sunt de genul masculin.Vârsta lor este cuprinsă între 5 şi 32 ani, reprezentând o medie de 20,2 ani. Toţi pacienţii au fost supuşi unui examen oftalmologic complet, ce include: anamneza, viziometria, biomicroscopia, oftalmoscopia directă şi indirectă. S-au aplicat şi alte metode de investigare adiţionale: Ro, inclusiv în 2 proiecţii după metoda Comberg Baltin, USG. Rezulate Mecanismul traumatismului: reprezentând în toate cazurile evaluate prin lovitură de bici confecţionat din cabluri telefonice (fire de cupru). Timpul adresării către medicul specialist oftalmolog: primele 24h – 4 persoane, 3-6 zile - 4 pacienti, 2-4 saptamini - 7 pacienti, 4ani – 1 pacient. Dimensiunile corpului străini extraşi erau de la 3 mm la 15 mm.  
Fig 1, 2 : copri straini intraoculari din curpu Plaga de intrare a corpului străin intraocular a fost corneeană în 5 cazuri, plaga corneosclerală – 7 cazuri şi sclerală - 4 cazuri. In urma examinării s-a observat localizarea corpului străin intraocular: în cristalin – 1 caz, în vitros – 5 cazuri, inclavate în tunicile interne la pol posterior - 7 cazuri, preparietal, la nivelul pars plana – 4 cazuri.  
Fig 2,3 : Imagine radiologica in doua proiectii a corpului strain intraocular din cupru Funcţiile vizuale la internare erau integrate între: unitatea şi pr. l. incertae: AV- 1,0 la 1 ochi, 0,05-0,2 – 2 ochi, p.l. certa – 11 ochi, p.l. incerta – 2 ochi. Complicaţiile intraoculare stabilite la adresarea pacienţilor au fost următoarele: decolarea de retină - 2, endoftalmita – 3, hemoftalm – 12 , peliculă fibrinoasă în jurul corpului străin – 12 , opacifierile in cristalin – 6 , metaloza – 1 caz. 
Fig. 4 : Imagine ultrasonografica a localizarii corpului strain intraocular. Tabel 1 Clasificare complicatiilor posttraumatice :
Tuturor pacienţilor incluşi în studiu li s-a administrat terapia medicamentoasă cu antimicrobiene sistemice, topic şi intravitrean la indicaţii (Vancomicina), antiinflamatoare steroidene şi nesteroidene topic, sistemic la indicaţii şi cicloplegicele topic. Metoda chirigicală aplicată în toate cazurile a fost vitrectomia cu/fără lensectomie, ce ne a permite extragerea coprului strain intraocular cu ajutorul micropensei. Totodată au fost rezolvate aşa complicaţii pre- sau intraoperatorii, precum: hemoftalmul, decolarea de retină regmatogenă, cataracta traumatică, endoftalmita. Postoperator, funcţiile vizuale la doi pacienţi au rămas în limitele percepţiei luminoase, pe când la ceilalţi 14 inlcuşi în studiu s-au ameliorat considerabil. Trei din cei 6 pacienţi cu cataractă la care au fost efectuată facofragmentaţie au fost supuşi intervenţiei chirugicale de implant de pseudofac per secundam. Discutii Un număr semnificativ de traumatisme perforante oculare complicate cu fir de curpu intraocular este o trasatura specifică Republicii Moldova, din cauza utilizării incorecte a unor materiale (in cazul dat de cabluri telefonice) cu scopul confecţionării de biciuri. Predomină copii şi adolescenţi în vârstă de 5-17 ani ce reiese din mecanismul traumei – joacă cu biciul. Adresarea tardivă la medic fiind cauzată de faptul că copii ţind să ascundă de la părinţii ce li să întâmplat şi se adresează la apariţia durerilor oculare, congestia pronunţată, pierderea vederii. Firele de cupru reprezintă o problema pentru chirurgia tradiţională de urgenţă cu extragerea diasclerală a corpului străin intraocular, din motiv că sunt amagnetice şi sunt dificele de inlăturat. De aceea se recomandă ca metoda chirugicală de tratament– endovitrean prin pars plana cu inlaturarea corpului strain de curpu cu ajutorul micropensei vitrectomie. Fiind o metodă optimală de rezolvare a complicaţiilor posttraumatice sau intraoperatorii: hemoftalm, endoftalmita, decolare de retină regmatogenă sau tracţională şi cataracta traumatică. Este posibila injectarea intraoculară de soluţii antimicrobiene diluate (vancomicina) eficiente în combaterea endoftalmitei. Avantajul acestei metode este in producerea unui traumatism operator minimal. Ca consecinţa a traumelor penetrante oculare, soldate cu corp străin intraocular din cupru, leziunile traumatice iniţiale pot fi suficient de grave încât să ducă la pierderea funcţiilor vizuale. In unele cazuri, aceste leziuni persistă şi se agravează în pofida tratamentului aplicat medicamentos şi chirugical. Menţinerea corpului străin cu bază de cupru sau aliajele sale intraocular duc la impregnarea ţesuturilor oculare cu săruri de cupru (calcoză). In acest caz aspectul este caracteristic, cu inelul Kajser-Flescher, depozite cristaliniene, opacităţi vitreene şi degenerescenţa retiniena. Pronosticul depinde de leziunile iniţiale şi complicaţiile postoperatorii. Cele mai frecvente complicaţii sunt: endoftalmita, decolarea regmatogena de retina, hemoftalmul, pierderea de conţinut, ceea ce duc la un pronostic nefavorabil. Pronosticul depinde de asemenea de dimensiunea corpui străin şi orificiul de intrare a acestuia 6 mm mai jos de limb, ce reprezintă riscul apariţiei decolării de retină regmatogene. Corpul strain ce se află in ochi mai mult de 1-2 zile, formează în jurul sau o peliculă fibrinoasă, dură, ce poate duce la decolarea de retină tracţională. Se propune depistarea timpurie si diagnosticarea corecta a prezentei corpilor straini intraoculari confectionati din fire de curpu, prin utilizarea metodelor de investigatii: Ro, inclusiv in 2 proiectii dupa metoda Comberg Baltin, USG în cazuri dificile se utilizează şi metodele:
Concluzii
Bibliografie
CT - ANGIOGRAFIA ÎN DIAGNOSTICUL NEUROOPTICOPATIEI ISCHEMICE ANTERIOARE Angela Corduneanu 1, Veronica Chişca 2, Rodica Şevciuc 2, Lina Dutca 2 Catedra Oftalmologie USMF „Nicolae Testemiţanu” 1, Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic Medicină de Urgenţă 2
NOIA is an acute ischimia in the small vessels due to insufficient blood flow through posterior ciliary arteries wich vascularises the optic nerve. We have evaluated the usefulness of CT angiography in NOIA diagnosis of two patients. The investigation consists in radiological examination of blood vessels with prior introduction of contrast substance. Both patients have reported changes in CT angiography. CT angiography of ophthalmic arteritis make an important contribution in the diagnosis of NOIA. Rezumat NOIA (Neuroopticopatie Ischemică Anterioară)- reprezinta o ischemie acuta la nivelul vaselor mici, datorat fluxului sanguin insuficient prin arterele ciliare posterioare care vascularizează nervul optic. Am evaluat utilitatea CT (tomografie compiuterizată) prin angiografie în diagnosticul NOIA la doi pacienţi. Investigaţia constă în examenul radiologic al vaselor sanguine cu introducerea anterioară a substanţei de contrast. CT - Angiografia arterelor oftalmice aduce un aport important în diagnosticul neuropatiei optice anterioare ischemice. Introducere NOIA reprezintă dereglarea acută a vascularizării porţiunii anterioare a discului nervului optic. Afectiunea apare în decada a şasea de viaţă, cu incidenţa egală la cele două sexe. Se traduce prin scaderea acuităţii vizuale unilateral uneori bilateral, în funcţie de atingerea fascicolului macular. Acuitatea vizuală poate sa fie puţin afectata sau sa scada sub 1/10. Obiectiv Aprecierea eficacităţii CT – Angiografiei în diagnosticarea NOIA. Material şi metodă Studiul efectuat a cuprins doi pacienţi diagnosticaţi cu NOIA, de sex femenin cu vîrsta de 61 (pacienta A) ani şi 54 ani (pacienta B). Protocolul de investigaţii a cuprins: examenul oftalmologic complet(vizometrie, biomicroscopie, oftalmopscopie, perimetrie), examen neurologic, consultaţia internistului. Deasemenea au fost efectuate investigaţii instrumentale ca CT - Angiografia, Dopller Transcranian un pacient a efectuat şi CT (Tomografie Compiuterizată), RMN (Rezonanţă Magnetică Nucleară). Pacienţii diagnosticaţi au fost monitorizaţi la 1, 3, 6.
Pacienta A acuza scăderea bruscă a vederii la OS pe fon de cefalee pronunţată preponderent pe stînga, fatigabilitate cauzate de stres psihoemotiv. Examenul obiectiv a stabilit acuitatea vizuală OS de 0,02 excentric. Deasemenea au fost stabilite modificări perimetrice vădite şi anume îngustarea concentrică a cîmpului vizual şi prezenţa unui scotom absolut paracentral (fig.1). Oftalmoscopia relevă papila nervului optic la ochiul stîng roz-pal cu contur şters, proeminentă în corpul vitros, arterele îngustate, venele congestionate, reflex foveolar absent. Pacienta a fost consultată de medicul neurolog, stabilindu-i-se diagnoza de AVC (Atac Vascular Cerebral) ischemic. Bolnava suferă (de aproximativ 10 ani), de crize hipertensive periodice. Fiind examinată de internist a fost diagnosticată cu HTA gr II. Risc aditional inalt. IC grad II (NYHA).
fig. 1 fig.2 Examenele paraclinice au relevat următoarele schimbări patologice, CT – Angiografia a demonstrat că artera oftalmică pe stinga porţiunea periferica nu se contrastează posibil din cauza spazmului, alte patologii nu s-au depistat (fig.3). 
fig. 3 fig. 4 Examenul RMN nu a stabilit careva modificări patologice a creierului şi orbitelor (grosimea nervului optic în partea cea mai îngustă D=4,1 mm S=3,8 mm). Doppler Transcranian atestă artera carotidă cu semne difuze aterosclerotice uşoare, artera carotidă internă cu insuficienţă neînsemnată a circulaţiei bilaterale. Examen de laborator scoate în evidenţă un VSH de 18 mm/h. Pacienta B acuza scăderea vederii la OD pe fon de slăbiciune generală, cefalee pronunţată, care a apărut cu o zi înainte de modificările oftalmologice. Patologia a debutat cu scăderea bruscă a AV la OD (VIS OD=0,09 – 0,1 excentric). Perimetria (este reflectată în fig. 2), cu defect considerabil al cîmpului vizual cu păstrarea sensibilităţii în cadranul infero-temporal. La fundul de ochi se observă modificări importante: papila nervului optic cu contur şters în toate cadranele, de culoare roz-pală, arterele îngustate, venele congisteonate, pe retină se evidenţiază o hemoragie parapapilar temporal. Consultaţia medicului neurolog cu concluzia: AVC ischemic în sistemul a.cerebrale anterioare cu elecţie a.oftalmice. Medicul internist a stabilit diagnoza de HTA grad II esenţială severă cu evoloţie în puseie, cord hiperteniv subcompensat, risc adiţional foarte înalt, IC (insuficienţă cardiacă) grad II (NYHA). Examenele instrumentale prin CT – Angiografia relevă arterele oftalmice slab contrastate mai evidenţiată partea lor centrală d = 0,11 cm dreapta; d = 0,12 cm stînga (fig. 4); Doppler – duplex scoate în evidenţă faptul că circuitul în arterele oftalmice şi în artera centrală a retinei este anterogradă în ambele părţi. Examenul de laborator relevă sindromul inflamator biologic (VSH = 29 mm/h).
Pentru diagnosicul de NOIA sunt caracteristice anumite criterii:
Cea mai fregventă cauză de NOIA este HTA - 33%, ateroscleroza – 18%, diabet zaharat – 6%, reumatizmul – 2%, vasculite, patologii hematologice şi altele. Rolul principal în patogeneza NOIA îi aparţine dereglării de vascularizare în sistemul arterelor ciliare scurte posterioare, care discind de la artera oftalmică. La dezvoltarea acestei patologii se produce de cele mai deseori ocluzionarea totală a vasului. Ischemia la nivelul discului nervului optic se dezvoltă şi la îngustarea parţială a lumenului arterial, ceea ce duce la un dezechilibru între presiunea intravasculară şi cea intraoculară. Scăderea presiunii de perfuzie în arterele ciliare scurte posterioare şi ischemia în porţiunile prelaminară, laminară şi retrolaminară a nervului optic duc la dezvoltarea tabloului clinic de NOIA. Dezvoltarea NOIA la persoanele relativ tinere poate fi din cauza stenozei sau ocluziei arterei carotide dar nu poate fi exclus şi mecanizmul embolic. Patologia debutează acut pe fonul situaţiilor de tensiune arterială elevată (dimineaţa înainte de trezire, la ridicarea greutăţilor, după o baie fierbinte). Premergător NOIA pot apărea atacuri de cîteva minute în care apare amputarea vederii progresiv unilateral sau bilateral cu recuperarea treptată a vederii (amauroza fugace). Este importantă prezentarea la medic imediat ce se produc asemenea fenomene deoarece ele semnifică o ocluzie vasculară tranzitorie care o precede pe cea definitivă. Acuitatea vizuală la aceşti pacienţi scade pînă la sutimi. Modificările perimetrice caracteristice acestei patologii sunt diverse. Predomină pierederi sectorale localizate în cadranul inferior (30%), deasemenea putem avea pierderi sectorale în cadranul nazal sau temporal (18%), scotom absolut (12%), scotom absolut şi îngustarea concentrică a CV (6%). Caracterul defectelor perimetrice este legat de particularităţile de vascularizare a discului nervului optic şi de porţiunea retrolaminară a nervului optic unde vasele au o repartizare sectorală. Dereglarea vascularizării în aceste vase duce la apariţia defectelor perimentrice menţionate. Tabloul oftalmoscopic al NOIA depinde de stadiul procesului: - În perioada acută avem edem papilar, contur şters, proeminarea PNO în corpul vitros, edemul se răspîndeşte şi pe fibrele nervoase peripapilare, pot apărea pe PNO şi peripapilar microhemoragii, uneori exudate moi pe PNO. - Treptat în decurs de 3-4 săptămîni pînă la 2-3 luni se dezvoltă atrofia parţială sau totală a nervului optic. În cazul HTA cu evoluţie severă, malignă după dezvoltarea NOIA acută, acuitatea vizuală continuă să scadă şi îngustarea cîmpului vizual progresează, această stare fiind numită NOIA cronică de mai mulţi autor. În stadiul cronic vasele peripapilare sunt des acoperite cu „mufte” albe netransparente. În lucrările lui Quigley şi coautorii şi a lui Hayreh se subliniază că după NOIA se produce excavaţia discului nervului optic care se aseamănă cu excavaţia glaucomotoasă. CT - Angiografia reprezintă un instrument util în diagnosticul NOIA şi constă în examenul radiologic al vaselor sangvine cu înregistrarea drumului produsului de contrast iodat, opac la radiaţiile X pe un film radiologic prin clişeie la inetrvale diferite sau în serie. Diagnosticul diferenţial cel mai des se efectiează cu neurita optică şi edemul neinflamator al nervului optic. Pronosticul este puţin favorabil necătînd la tratamentul administarat, în toate cazurile defectele sectorale perimetrice rămîn, însă, în majoritatea cazurilor dispare scotomul relativ. Acuitatea vizuală la 1/3 din pacienţi se măreşte cu 1-2 rînduri, la 1/3 rămîne neschimbată, la restul continuie să scadă.
NOIA reprezintă un accident vascular acut de cauze diverse. Un aport considerabil în diagnosticul NOIA îi aparţine CT – Angiografiei, care permite localizarea spazmului vascular sau opturării acestuia. Bibliografie
Rezultate şi complicaţii ale implantului de cristalin artificial de cameră anterioară Yüklə 468,53 Kb. Dostları ilə paylaş:
|
