4. Acest livădar grijuliu
Primul învăţător... Primul dascăl şi vrăjitor, care ţi-a descoperit lumea cărţii, ţi-a îndrumat primii paşi... Chipul primului învăţător se apropie în memoria noastră de chipul părintelui.
Şcoala devine a doua casă părintească pentru copil, iar învăţătorul e sfetnicul lui. Învăţătorul e ca un livădar iscusit, care, în afară de cunoştinţe, altoieşte în sufletul unui tînăr lăstarul dragostei de meleag natal.
E greu a creşte un pom, a înălţa o clădire. E şi mai greu a creşte şi a educa un om adevărat. Iată de ce răspunderea învăţătorului în faţa societăţii e mare, iată de ce numele de învăţător se bucură de stima tuturor oamenilor.
Fiecare dintre noi poartă prin ani calităţile sufleteşti ale învăţătorului său iubit şi le transmite ca pe o ştafetă urmaşilor săi.
Învăţătorul e acea călăuză de credinţă, care pentru prima dată deschide cartea în faţa copilului, îl cheamă şi-l însoţeşte în lumea miraculoasă a cărţii.
(152 cuvinte) (După Andrei Lupan)
Dostları ilə paylaş: |
