Asociere de state constituită printr-un tratat, având un act constitutiv, organe comune şi personalitate juridică distinctă de cea a statelor membre care o compun.
Asociere de state constituită printr-un tratat, având un act constitutiv, organe comune şi personalitate juridică distinctă de cea a statelor membre care o compun.
→ : 2 elemente:
- OI sunt create printr-un instrument juridic
- orice OI dispune depersonalitate juridică
Componente :
Componente :
normative: convenţii , convenţii de armonizare a legislaţiilor statelor
operaţionale
Organe ale O.I.:
organ deliberativ plenar
organ deliberativ restrâns
organ administrativ
organe tehnice şi consultative
eventual organe jurisdicţionale
Temenul de O.I. :
Temenul de O.I. :
1867 – James Lorimer
1880 – Constantin Frantz
1908 – Walter Schucking : “Organizaţiile lumii”
1924 – Convenţia Ligii Naţiunilor
Factori:
necesitatea prevenirii războiului
interdependenţele care apar în procesele de dezvoltare a naţiunilor
noile probleme cu care este confruntată societatea internaţională
1. Gradul de deschidere faţă de statele lumii :
1. Gradul de deschidere faţă de statele lumii :
- organizaţii cu vocaţie universală
- organizaţii cu vocaţie restrânsă
Caracteristici comune ale organizaţiilor cu caracter universal:
Universalitatea
Imperativele globalizării
Eterogenitatea
2. Sfera de acţiune :
2. Sfera de acţiune :
- organizaţii omnifuncţionale (O.N.U.),
- organizaţii specializate ( instituţiile specializate din cadrul Naţiunilor Unite)
3. Criteriul reprezentării:
- organizaţii interguvernamentale
- organizaţii neguvernamentale (ONG)
4. Natura raporturilor dintre organizaţie şi ţările membre :
- organizaţiile de cooperare sau coordonare (OCDE)
- organizaţii integraţioniste (UE)
5. Nivelul de dezvoltare economică al ţărilor membre:
5. Nivelul de dezvoltare economică al ţărilor membre:
-organizaţii ale ţărilor dezvoltate (OCDE)
-organizaţii ale ţărilor în dezvoltare („Grupul celor 77”)
6. Criteriul geografic :
- organizaţii subregionale : Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR, 1991, compusă din: Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay), Asociaţia Naţiunilor Asiei de Sud-Est (ASEAN, 1967,ţări membre: Filipine, Indonezia, Malaezia, Singapore, Thailanda, Brunei)
- organizaţii regionale: Sistemul Economic Latino-American (SELA), 1975, NAFTA (North American Free Trade Agrement)
- organizaţii interregionale: O.C.D.E., Forumul de Cooperare Economică pentru Asia şi Pacific (APEC), Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC)
în funcţie de obiectul de interes :
în funcţie de obiectul de interes :
ajutor umanitar; pace, securitate dezarmare; sprijin pentru dezvoltare; drepturile omului;
comerţ şi alte activităţi economice; bunăstare socială;
cultură ; educaţie şi cercetare; sănătate; servicii sociale; mediu; legislaţie ; filantropie şi voluntariat; religie; afaceri, asociaţii profesionale şi sindicate
Corelare criteriul tip membri cu cel al competenţelor :
Corelare criteriul tip membri cu cel al competenţelor :
rezultă o matrice cu patru tipuri de organizaţii internaţionale:
COMPONENŢĂ: - Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU)
COMPONENŢĂ: - Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU)
- organele şi organismele proprii, cu caracter permanent
creată la Conferinţa de la San Francisco, din iunie 1945, când a fost semnată Carta ONU
Cel mai reprezentativ forum cu vocaţie universală (192 ţări membre, 2002 adera Timorul de Est + Elvetia, 2006 adera Muntenegru)
membrii originari (51) şi membrii admişi
Adunarea Generală,
Consiliul de Securitate,
Consiliul Economic şi Social (ECOSOC),
Consiliul de Tutelă,
Curtea Internaţională de Justiţie
Secretariatul.
1. Adunarea Generală - organul cel mai reprezentativ al ONU
1. Adunarea Generală - organul cel mai reprezentativ al ONU
- iniţiază studii şi face recomandări pentru promovarea cooperării internaţionale în domeniul politic, încurajarea dezvoltării progresive a dreptului internaţional, promovarea cooperării în domeniile economic, social, cultural, învăţământ şi sănătate, sprijinirea înfăptuirii drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.
- primeşte şi examinează raporturile anuale ale celorlalte organe ale Naţiunilor Unite, precum şi bugetul organizaţiei
2. Consiliul de Securitate : menţinerea păcii şi securităţii internaţionale
2. Consiliul de Securitate : menţinerea păcii şi securităţii internaţionale
- este alcătuit din 15 membri ai ONU, dintre care 5 membri permanenţi: China, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Statele Unite ale Americii + 10 membri nepermanenţi aleşi pe o perioadă de doi ani, pe criteriul distribuţiei geografice echitabile : 5 din Grupurile regionale African şi Asiatic, 1 din Grupul regional est-european, 2 din Grupul regional latino-american şi caraibian şi 2 din Grupul regional vest-european.
3. ECOSOC - promovează cooperarea economică şi socială internaţională.
- alcătuit din 54 de membri, aleşi pe termen de trei ani.
organe regionale subsidiare ale ECOSOC : cinci comisii economice:
♦ Comisia economică pentru Africa (ECA), sediul la Addis Abeba
♦ Comisia economică pentru Europa (CEE/ONU), sediul la Geneva
♦ Comisia economică şi socială pentru Asia şi Pacific (ESCAP), Bangkok
♦ Comisia economică pentru America Latină şi Caraibe (CEPAL), Santiago de Chile
♦ Comisia economică şi socială pentru Asia de Vest (ECLA), Amman
4. Consiliul de Tutelă – obiectiv principal : promovarea progresului politic, economic şi social al popoarelor din teritoriile sub tutelă şi evoluţia lor spre independenţă
4. Consiliul de Tutelă – obiectiv principal : promovarea progresului politic, economic şi social al popoarelor din teritoriile sub tutelă şi evoluţia lor spre independenţă
5. Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) : principalul organ judiciar al ONU
- 15 judecători aleşi concomitent de Adunarea Generală şi Consiliul de Securitate pe o perioadă de 9 ani
- Sediul CIJ este la Haga
6.Secretariatul este condus de secretarul general, cel mai înalt funcţionar al organizaţiei
- 1 ianuarie 2007 – prezent: secretar general al ONU este Ban Ki – moon (Coreea de Sud).
- 1997 – 2007 : Kofi Annan (Ghana)
Sediul principal al ONU este la New York + oficii la Geneva, Viena şi Nairobi
Sediul principal al ONU este la New York + oficii la Geneva, Viena şi Nairobi
Buget ONU – 4,19 miliarde USD , suplimentat cu 17 % pentru 2008 – 2009 =
4.87 miliarde USD
Format din contribuţia statelor membre
Format din contribuţia statelor membre
Ceiling rate redusă de la 25 % la 22 %
Floor rate 0,001 din bugetul ONU
LDC – plafon maxim 0,01 % din bg ONU
Bretton Woods, în iulie 1944 – înfiinţarea FMI si Băncii Mondiale
Bretton Woods, în iulie 1944 – înfiinţarea FMI si Băncii Mondiale
FMI - obiective principale :
promovarea cooperării monetare internaţionale;
facilitarea şi creşterea echilibrată a comerţului internaţional,;
promovarea stabilităţii cursurilor valutare şi evitarea devalorizărilor monetare, ca mijloc de concurenţă internaţională;
contribuţia FMI la stabilirea unui sistem multilateral de plăţi în ceea ce priveşte tranzacţiile curente dintre ţările membre şi la eliminarea restricţiilor valutare, care stânjenesc dezvoltarea comerţului internaţional;
oferirea ţărilor membre de credite pe termen scurt şi mijlociu, în vederea reducerii dezechilibrelor temporare din balanţele de plăţi.
1) Consiliul Guvernatorilor - format din reprezentanţii ţărilor membre
1) Consiliul Guvernatorilor - format din reprezentanţii ţărilor membre
2) Consiliul de administraţie - format din 21 de membri
3) Directorul General (Dominique Strauss-Kahn )
România este membră a FMI din anul 1972
186 ţări membre (2009)
supravegherea politicilor financiar-valutare
supravegherea politicilor financiar-valutare
asistenţa financiară
Creditele acordate de FMI sunt pe termen mediu (2 – 5 ani) sau termen lung (4 – 10 ani) şi se solicită garanţii specifice pentru rambursare
asistenţa tehnică
Create în 1969
Create în 1969
DST - valori de rezervă internaţionale care servesc drept unităţi de cont şi drept mijloace de plată utilizate de către statele membre ale FMI
DST-urile se constituie ca parte a rezervei valutare oficiale a unui stat.
- etalon monetar; - mijloc de procurare de monede naţionale convertibile
Obtinerea de valute prin tranzacţii bazate pe acord direct între membri, chiar şi atunci când nu este necesară finanţarea balanţei de plăţi
Obtinerea de valute prin tranzacţii bazate pe acord direct între membri, chiar şi atunci când nu este necesară finanţarea balanţei de plăţi
Incheierea de acorduri "swap" prin care un membru poate transfera altuia DST in schimbul altui activ de rezerva, cu exceptia aurului, cu obligatia de a restitui valuta la o data viitoare si la un curs stabilit de comun acord.
Efectuarea de operatiuni "forward" prin care o ţară membră a FMI poate vinde sau cumpara DST cu obligaţia plăţii la o dată viitoare în schimbul oricăror active monetare, cu excepţia aurului, la un curs la termen previzionat în momentul încheierii tranzacţiei
Fiecare ţară membră a FMI trebuie să contribuie la resursele financiare cu o anumită sumă, denumită cotă de subscripţie sau cotă parte, care este exprimată în echivalent DST
Fiecare ţară membră a FMI trebuie să contribuie la resursele financiare cu o anumită sumă, denumită cotă de subscripţie sau cotă parte, care este exprimată în echivalent DST
Mărimea cotelor subscripţiilor se stabileşte pornindu-se de la indicatori identici, ţinând de puterea economică a fiecărei ţări
Tragerile ordinare (normale )
Tragerile ordinare (normale )
Tranşe:
a) tragerile în cadrul tranşei de rezervă - se acordă automat, fără condiţionări. Dimensiunea lor este determinată de ponderea DST sau a devizelor convertibile în totalul cotei-părţi a ţării în cauză.
b) tragerile în cadrul tranşelor de credit . O ţară recurge la astfel de trageri atunci când şi-a epuizat drepturile de tragere în cadrul tranşei de rezervă. - patru tranşe de credit: 125, 150, 175 şi 200 % din cota – parte a ţării în cauză.
aranjamente stand-by
aranjamente stand-by
facilităţi de finanţare extinsă
facilităţi de transformare sistemică
facilităţi de finanţare compensatorii
facilităţi de finanţare a stocurilor tampon
________________________________
● New!! ● facilitati de precautie
250 mld USD (deja în gestiunea Fondului) x 3 = 750 mld USD
250 mld USD (deja în gestiunea Fondului) x 3 = 750 mld USD
100 de miliarde dolari - Japonia
statele UE - 100 miliarde dolari
50 mld alţi parteneri
250 mld USD de la NAB (New Arrangements to Borrow)
● NAB + GAB (General Arrangements to Borrow) – aranjamente de creditare între FMI şi ţări sau instituţii care vor să suplimenteze resursele Fond.
● martie 2009, Conf Dar El Salaam (Tanzania) : imprumut de concesiune = subventionarea ratelor dobanzii la creditele efectuate de cele mai sarace tari (5 - 6 mld USD)
● martie 2009, Conf Dar El Salaam (Tanzania) : imprumut de concesiune = subventionarea ratelor dobanzii la creditele efectuate de cele mai sarace tari (5 - 6 mld USD)
● “+” inca 250 mld USD = resursele disponibile la FMI ale tarilor sale membre
26 state
26 state
Australia, Austria, Chile, Belgia, Canada, Danemarca, Germania, Finlanda, Franţa, Hong Kong, Italia, Japonia, Koreea, Kuweit, Luxemburg, Malaezia, Olanda, Norvegia, Arabia Saudită , Singapore, Spania, Suedia, Elveţia, Thailanda, Marea Britanie, SUA
1944, la Bretton Woods (S.U.A.) – FMI + BIRD
1944, la Bretton Woods (S.U.A.) – FMI + BIRD
„Grupul Băncii Mondiale” :
BIRD
Corporaţia Financiară Internaţională (CFI) , 1956
Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (AID) , 1960
Agenţia de Garantare Multilaterală a Intestiţiilor (MIGA) , 1988
Sediul Băncii Mondiale - Washington
sprijinirea reconstrucţiei şi dezvoltării ţărilor membre
sprijinirea reconstrucţiei şi dezvoltării ţărilor membre
încurajarea investiţiilor străine private, prin intermediul garanţiilor oferite sau participării la împrumuturi de capital
stimularea dezvoltării echilibrate de lungă durată a comerţului internaţional şi menţinerea unor balanţe de conturi echilibrate
ajutarea ţărilor membre în efortul de trecere de la economia de război la economia de piaţă
B.I.R.D. - 185 de ţări membre
B.I.R.D. - 185 de ţări membre
1947 – Adunarea Generală a ONU i-a acordat statutul de instituţie specializată a ONU
Conducere :
Consiliul Guvernatorilor
Administratorii Executivi
Preşedintele (1 iulie 2007 Robert B. Zoellick )
Consiliul consultativ
Comitetele de împrumuturi
contribuţiile la capital ale statelor membre şi resurse atrase
contribuţiile la capital ale statelor membre şi resurse atrase
Principala sursă de capital pentru împrumuturi a Băncii Mondiale o constituie pieţele financiare internaţionale, care acoperă aproximativ 85% din resursele sale
O altă sursă de fonduri pentru BIRD destinate împrumuturilor, o constituie beneficiul său net care provine, în principal, din dobânzile şi comisioanele percepute la împrumuturile acordate.
Rata dobânzii la creditele BIRD - 5,2%, scadenţa 15 – 20 de ani , perioada de graţie fiind de minimum 5 ani.
Susţine dezvoltarea economică a activităţilor sectorului privat
CFI realizează investiţii de capital în întreprinderi private din sectoarele cheie ale ţărilor în dezvoltare
Scadenţa împrumuturilor: 3 - 13 ani
166 membri
166 membri
IDA este cel mai important organism din lume în furnizarea de asistenţă tehnică şi resurse financiare ieftine, efectuând, în acelaşi timp, investiţii în proiecte fundamentale pentru dezvoltarea economică şi a resurselor umane
Scopul principal al IDA - reducerea sărăciei prin promovarea unei dezvoltări economice sustenabile în zonele cel mai slab dezvoltate ale lumii
171 membri
171 membri
Scop: atragerea de investiţii străine în scopuri productive în ţările în curs de dezvoltare
Actul Acordurilor Comerciale (1934) din SUA : Principiul reciprocităţii bilaterale a concesiilor vamale
Actul Acordurilor Comerciale (1934) din SUA : Principiul reciprocităţii bilaterale a concesiilor vamale
Negocierile şi concesiile bilaterale iniţiate şi practicate de SUA - prim pas în calea comerţului exterior
clauza naţiunii celei mai favorizate.
Tendinţe în comerţul internaţional:
Tendinţe în comerţul internaţional:
Globalizarea pieţei
Crearea de organisme economice regionale
● Regionalizare şi globalizare - tendinţe complementare : realizarea de grupări regionale facilitează şi grăbeşte liberalizarea internaţională a comerţului
Valuri de integrare economică şi de regionalizare a comerţului internaţional:
Valuri de integrare economică şi de regionalizare a comerţului internaţional:
1- prima etapă a regionalizării comerţului internaţional (primul val) a debutat în anii ’60 în Europa, prin crearea Comunităţilor Europene
2 – lea val : mijlocul anilor ’80, principal iniţiator SUA.
Argumente:
Argumente:
Uniunea Europeană: 27 ţări membre: Belgia, Olanda, Luxemburg, Franţa, Italia, Germania, Danemarca, Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Portugalia, Spania, Austria, Finlanda, Suedia, Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, România.
Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (EFTA) – Tratatul de la Stockholm (1959): Elveţia, Islanda, Lichtenstein, Norvegia
Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (EFTA) – Tratatul de la Stockholm (1959): Elveţia, Islanda, Lichtenstein, Norvegia
Zona de Liber Schimb din Europa Centrală (CEFTA) – ianuarie 1993: membri fondatori Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria + Slovenia, România (1997), Bulgaria (1999), Croaţia (2003).
CEFTA este cel mai important acord multilateral de comerţ liber din centrul şi sud - estul Europei
Noul Acord CEFTA semnat la Bucuresti în dec. 2006, de România (retras), Bulgaria (retras), Albania, Bosnia şi Hertegovina, Croaţia, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru şi Serbia
Noul Acord CEFTA semnat la Bucuresti în dec. 2006, de România (retras), Bulgaria (retras), Albania, Bosnia şi Hertegovina, Croaţia, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru şi Serbia
Iniţiativa Central Europeană (ICE) – organism economic subregional constituit din iniţiativa Italiei (1989) . ICE curpinde state membre UE, non-membre UE şi NATO.
State membre ICE: Austria, Cehia, Italia, Polonia, Slovacia, Slovenia , Ungaria, România, Bulgaria , Albania, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Macedonia, Serbia, Muntenegru; Republica Moldova, Belarus, Ucraina
1 ian – 31 dec : Romania la presedintia ICE
Organizaţia de Cooperare Economică în regiunea Mării Negre (CEMN – 1992). Membri: Albania, Bulgaria, Grecia, România, Turcia (membri fondatori), R. Moldova, Rusia, Ucraina ,Armenia, Azerbaidjan şi Georgia.
Factori :
Factori :
accentuarea liberalizării schimburilor comerciale
dezvoltarea pieţelor de capitaluri
internaţionalizarea producţiei şi a distribuţiei STN
dezvoltarea comerţului cu servicii
intensificarea fluxurilor de ISD
comunicaţii rapide şi de transport, ce facilitează legăturile economice între zonele şi economiile planetei
formarea de grupări economice cu grade diferite de integrare a pieţei, capitalurilor, serviciilor, forţei de muncă
extinderea economiei de piaţă la nivelul economiei mondiale
zona de comerţ liber: integrarea a 2 sau mai multe ţări, înlăturându-se barierele comercialedintre ele
zona de comerţ liber: integrarea a 2 sau mai multe ţări, înlăturându-se barierele comerciale dintre ele
uniunea vamală : se înlătură barierele vamale în comerţul dintre ţările membre şi se adoptă un tarif vamal extern comun faţă de celelalte ţări nemembre
piaţa comună, adică integrarea în care, pe lângă evidenţa unei uniuni vamale, se asigură libera circulaţie a bunurilor şi serviciilor, persoanelor şi capitalurilor între ţările membre
uniunea economică: pe lângă elementele specifice pieţei comune, se realizează un anumit grad de armonizare a politicilor economice naţionale
uniunea politică (idealul), apare un nou stat ce înglobează ţările integrate, cu politici economice supranaţionale, instituţii comunitare, Constituţie proprie.
1925 - Aristide Briand
1925 - Aristide Briand
1945 – Winston Churchill : “Noi trebuie sa construim un fel de State Unite ale Europei”
1948 – Uniunea Vamala a Beneluxului (Belgia, Olanda, Luxemburg)
18 aprilie 1951: Tratatul de la Paris (Belgia, Olanda, Luxemburg, Franta, Germania, Italia) – crearea CECO (Comunitatea Economica a Carbunelui si Otelului)
25 martie 1957 – Tratatul de la Roma : EURATOM si CEE : crearea unei piete comune, instituirea celor "4 libertati de circulatie”
1973 – “Europa celor 9”: adera Danemarca, Marea Britanie, Irlanda
1981 – “Europa celor 10”, Grecia
1986 – “Europa celor 12”, Spania si Portugalia
Actul Unic Vest European : “spatiu fara frontiere” in cadrul CEE
1993 – Tratatul de la Maastricht:
CEE ⇒ UE
Principii:
Subsidiaritatea, codecizia, solidaritatea
Criterii monetare si fiscale de convergenta:
Stabilitatea preturilor (inflatia 1.5 %)
Finantele publice (deficitul bugetar 3%)
Ratele de schimb (+1, -2,25 % fata de Euro)
Rata dobanzii (2 %)
cei trei piloni ai Uniunii Europene:
cei trei piloni ai Uniunii Europene:
Comunităţile Europene: PAC, piata interna , Uniunea vamala, politica structurala, pol comerciala, cetatenia europeana, UEM, politica bugetara
Colaborarea în politica externă şi de securitate (PESC)
Cooperarea poliţienească şi judiciară în materie penală : trafic de droguri, arme, carne vie, terorism, crima organizata, coruptie
Semnat la 1 oct 1997, intra invigoare la 1 mai 1999
Semnat la 1 oct 1997, intra invigoare la 1 mai 1999
Dupa intrarea lui in vigoare (1 dec 2009), majoritatea calificata se va extinde si la alte domenii (Ex: imigrare si cultura).
Numarul membrilor Comisiei Europene ar putea fi redus de la 27 la 18, incepand cu 2014
infiintarea functiei de Inalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe si politica de securitate
Tratatul de la Lisabona modifică Tratatele de la Roma şi Maastricht, oferind UE un nou cadru juridic
Trei categorii de competenta pentru UE: - Competenta exclusiva – in domenii precum uniunea vamala, politica comerciala si de concurenta numai UE are putere legislativa - Actiuni de sprijin, coordonare si complementare – in domenii ca educatia, cultura, industria, numai UE poate sa sprijine statele membre (acordand finantari, spre exemplu) - Competenta comuna – mediul, transportul si protectia consumatorilor, atat Uniunea Europeana cat si statele membre au putere de legiferare, fara a uita insa de principiul subsidiaritatii.
Trei categorii de competenta pentru UE: - Competenta exclusiva – in domenii precum uniunea vamala, politica comerciala si de concurenta numai UE are putere legislativa - Actiuni de sprijin, coordonare si complementare – in domenii ca educatia, cultura, industria, numai UE poate sa sprijine statele membre (acordand finantari, spre exemplu) - Competenta comuna – mediul, transportul si protectia consumatorilor, atat Uniunea Europeana cat si statele membre au putere de legiferare, fara a uita insa de principiul subsidiaritatii.
1 mai 2004 – “Europa celor 25”, adera 10 state : Cipru , Cehia, Malta, Ungaria, Letonia, Estonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia
1 mai 2004 – “Europa celor 25”, adera 10 state : Cipru , Cehia, Malta, Ungaria, Letonia, Estonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia
25 aprilie 2005, Strasbourg – semnarea Tratatului de aderare cu Romania si Bulgaria
1 ianuarie 2007 – “Europa celor 27”, adera Romania si Bulgaria
Drapelul, imnul, deviza, moneda unica, Ziua Europei
Drapelul, imnul, deviza, moneda unica, Ziua Europei
sarcini :
sarcini :
promovarea dialogului de securitate şi gestionarea crizelor ca sarcini de bază destinate stabilirii şi/sau menţinerii păcii
crearea de sisteme de cooperare militară bazate pe constrângeri reciproce
promovarea standardelor democratice şi respectarea drepturilor omului ca scopuri în sine;
promovarea securităţii prin mecanisme economice
Analiza statutului şi rolului OIS : durabilitate şi eficienţă
Analiza statutului şi rolului OIS : durabilitate şi eficienţă
OIS – comunități de securitate – 1957, Karl Deutsch
Caracteristici:
-inexistenţa planurilor militare ale unui membru faţă de ceilalţi;
-existenţa unor valori politice compatibile;
-existenţa capacităţii guvernelor de a reacţiona rapid şi fără violenţă, la problemele ce intervin în desfăşurarea activităţii;
-existenţa unui comportament predictibil al tuturor membrilor;
-existenţa unor programe comune de instruire
„linia aranjamentelor regionale de securitate” – Fulvio Attina
„linia aranjamentelor regionale de securitate” – Fulvio Attina
sistemele de alianţe opuse - formele de securitate colectivă - parteneriatul de securitate regională - comunităţile de securitate cu un grad slab de integrare - comunităţile de securitate puternic integrate.
Panica bancherilor – 1913
Panica bancherilor – 1913
Nu exista FED (Sistemul băncilor centrale din SUA)
Exista J.P. Morgan Chase – 1823
Falimente bancare
Crahul financiar din 1929 a aruncat Statele Unite în cea mai neagră criză economică din istoria lor
Crahul financiar din 1929 a aruncat Statele Unite în cea mai neagră criză economică din istoria lor
29 oct. cea mai mare panică la Bursa din New York, valoarea acţiunilor scăzând cu 10 până la 15 miliarde de dolari.
datorie publică mare, supraproducţie, bogăţie distribuită inechitabil, probleme în sistemul bancar şi în agricultură.
şomajul a crescut de la 3,2 la 24,9 %
Băncile nu mai aveau lichidităţi şi, până în 1933, peste 5.000 au dat faliment.
Preşed. SUA - Herbert Hoover
Preşed. SUA - Herbert Hoover
(1929 – 1933)
Preşed. Democrat Franklin Delano Roosevelt (1933 -1945) : „Nu trebuie să ne fie teamă decât de teama însăşi.”
New Deal (Noua Orientare) : implicare fără precedent a autorităţilor statului în economie şi în societate
principiul ce urma să stea la baza politicii sale externe: buna vecinătate
Evoluţia preţului petrolului 1861 - 2006
Evoluţia preţului petrolului 1861 - 2006
Crize majore 1) 1973 - Organizatia Tarilor Arabe Exportatoare de Petrol a oprit furnizarea petrolului catre tarile care au sprijinit Israelul in razboiul purtat cu Egipt si Siria. Atunci, barilul de petrol a ajuns la 12 dolari.
Crize majore 1) 1973 - Organizatia Tarilor Arabe Exportatoare de Petrol a oprit furnizarea petrolului catre tarile care au sprijinit Israelul in razboiul purtat cu Egipt si Siria. Atunci, barilul de petrol a ajuns la 12 dolari.
2) 1979 si a fost determinata de revolutia din Iran. Atunci, Arabia Saudita si tarile membre OPEC au crescut productia pentru a acoperi criza, dar pretul a crescut pe fondul temerilor din piata. 3) Anul 1990 a adus o alta crestere a pretului petrolului pana la valoarea de 40,4 dolari/baril din cauza razboiului din Golf. Criza a durat sase luni si a pornit dupa ce Saddam Hussein a cerut incendierea campurilor petroliere din Kuweit. 4) 2003 - prezent, pretul petrolului a crescut de la 25 dolari la 78,4 dolari/baril. Este considerata a patra criza si are drept cauze dezvoltarea tarilor asiatice care si-au sporit consumul, programele nucleare ale Iranului, programul inarmarilor derulat de Coreea de Nord si uraganul Katrina.
4 dec 2008 : 44,45 USD / baril
2 iulie 1987, Thailanda a pus în circulaţie baht-ul
2 iulie 1987, Thailanda a pus în circulaţie baht-ul
Pierderea încrederii cuprinde apoi Indonezia, Malaezia, Filipine, Coreea, Taiwan, Singapore si Hong Kong
1988 – criza din Rusia
George Soros - criza subprime “este o criză provocată de mâna omului şi din cauza unui crez greşit, care gravitează în jurul ideii că piaţa are capacitatea de a-şi corecta singură propriile excese”
George Soros - criza subprime “este o criză provocată de mâna omului şi din cauza unui crez greşit, care gravitează în jurul ideii că piaţa are capacitatea de a-şi corecta singură propriile excese”
a izbucnit din cauza titlurilor imobiliare neperformante care erau comercializate de agenti pe pietele de capital, in portofolii
a izbucnit din cauza titlurilor imobiliare neperformante care erau comercializate de agenti pe pietele de capital, in portofolii
practic nu se mai stia cine detine proprietatea cumparata pe credit neperformant
creditele subprime - activele financiare create prin „împachetarea” împrumuturilor acordate persoanelor cu bonitate îndoielnică şi care implicau un nivel ridicat de risc.
Cum a început ?
Cum a început ?
America anului 2005. Aproape orice cetatean, indiferent de veniturile sale, putea visa la o casa. Daca un client nu se putea califica pentru un credit sau avea dificultati in obtinerea unui imprumut pe cale normala de la o banca, atunci creditele „subprime“ rezolvau toate problemele.
Februarie 2007 - In Statele Unite se inmultesc restantele la creditele acordate pe segmentul „subprime“.
Februarie 2007 - In Statele Unite se inmultesc restantele la creditele acordate pe segmentul „subprime“.
Bancile anunta ca nu mai acorda credite
Sunt anuntate primele falimente ale unor banci.
August 2007: Pietele de capital se prabusesc, confruntate cu riscurile privitoare la o propagare a crizei, iar bancile centrale intervin, ca sa sustina lichiditatea.
22 ianuarie 2008: Federal Reserve (Fed), coboara dobanda cheie cu trei sferturi de puncte, la 3,50%. Fed a coborat apoi, pana la sfarsitul lui aprilie, dobanda cheie pana la 2%.
22 ianuarie 2008: Federal Reserve (Fed), coboara dobanda cheie cu trei sferturi de puncte, la 3,50%. Fed a coborat apoi, pana la sfarsitul lui aprilie, dobanda cheie pana la 2%.
17 februarie: Banca britanica Northern Rock este nationalizata de guvern.
11 martie: Marile banci centrale din lume fac eforturi concertate ca sa calmeze pietele de credit.
16 martie: Banca JPMorgan Chase anunta preluarea bancii de investitii Bear Stearns la pret scazut si cu ajutorul financiar al Federal Reserve.
7 septembrie: Trezoreria americana pune sub supraveghere bancile ipotecare Freddie Mac si Fannie Mae, oferindu-le astfel timp sa-si restructureze finantele, dupa ce le-a garantat datorii de 200 miliarde dolari.
15 sept.: Zi neagra pentru toate bursele din lume.
15 sept.: Zi neagra pentru toate bursele din lume.
Banca de investitii Lehman Brothers, a patra din lume, da faliment. 260 de mii de angajati raman pe drumuri.
Bank of America, anunta preluarea Merrill Lynch, a treia banca mondiala de investitii.
Actiunile tranzactionate pe bursele din Londra, Paris sau Frankfurt inregistreaza scaderi de aproape 5 procente.
Socul financiar se simte si la Bucuresti , moneda nationala se depreciaza, iar euro trece de pragul de 3,60 lei
16 septembrie: Fed si guvernul american nationalizeaza American International Group (AIG), amenintat de faliment, si ii acorda un ajutor de 85 miliarde dolari, in schimbul a 79,9% din actiunile sale.
16 septembrie: Fed si guvernul american nationalizeaza American International Group (AIG), amenintat de faliment, si ii acorda un ajutor de 85 miliarde dolari, in schimbul a 79,9% din actiunile sale.
18 septembrie: Banca britanica Lloyds TSB preia concurentul sau HBOS, amenintat de faliment.
19 septembrie: George W. Bush lanseaza un apel la „actiune imediata“ in ceea ce priveste planul de salvare a bancilor, ca sa evite o agravare a crizei din Statele Unite.
23 septembrie: Dezbaterile Adunarii Generale a Natiunilor Unite de la New York sunt dominate de criza financiara.
28 septembrie: In Europa, Fortis este nationalizat de autoritatile belgiene, olandeze si luxemburgheze. In Marea Britanie este nationalizata banca Bardford & Bingley.
3 octombrie 2009: Momentul cheie in economia americana si cea mondiala.
3 octombrie 2009: Momentul cheie in economia americana si cea mondiala.
Varianta revizuita a planului Bush este adoptata. Una dintre modificarile prevazute de lege este cresterea valorii depozitelor bancare garantate de stat. Acestea se vor mari, temporar, de la 100.000 la 250.000 de dolari. Statele Unite vor pompa 700 de miliarde de dolari in sistemul financiar american, in incercarea de a inchide criza financiara.
7 octombrie 2009: La mai putin de-o saptamana dupa ce guvernul american a dat ajutor AIG pentru a scapa de faliment, compania si-a trimis directorii executivi intr-o vacanta de lux la un resort din California, pentru care au cheltuit 440.000 de dolari.
