Broasca testoasa face parte din clasa reptilelor, fiind legatura dintre broastele obisnuite si crocodili

Testoasele

Broasca testoasa face parte din clasa reptilelor, fiind legatura dintre broastele obisnuite si crocodili. Exista sute de specii diferite pe glob, de la vestita testoasa din insulele Galapagos, care are peste doi metri si jumatate, pana la micutele testoase de padure, de numai 10 - 15 centimetri.

Toate au fost de-a lungul anilor foarte studiate, datorita perioadei lungi de viata (pot trai sute de ani!) si a structurii carapacei, care le apara ca un scut (carapacea testoasei adulte poate suporta greutati de zeci si chiar sute de kilograme!). Si pentru ca tot am vorbit despre carapace: testoasele care traiesc pe uscat se pot apara intr-un mod unic: se pot retrage cu tot corpul sub carapace, lasand sa se vada doar varful ghearelor! Si un sfat pentru cei care vor sa creasca un exemplar acasa: aveti grija cata libertate de miscare ii lasati. Pentru ca, desi se spune ca sunt vietati lente, pot fugi foarte repede! 

Testoasa “cap de lemn” este una dintre speciile cu raspandire mare, in special pe coastele si tarmurile nisipoase ale oceanului, in zonele cu apa putin adanca. Mama-testoasa isi face cuibul adanc in nisip, sapand cu ajutorul labelor, prevazute cu gheare puternice. Aici depune intre 100 si 125 de oua, le acopera cu nisip, dupa care se intoarce in ocean. Acum incepe, insa, perioada grea din viata puilor: timp de 2 luni - cat dureaza incubatia oualor - plajele devin pline de pasari, crabi, ratoni, sobolani sau alte vietati care dezgroapa ouale si le mananca. La sfarsitul acestui interval de timp, in noptile calde de vara, ies si puii din gaoace, pe care o sparg cu ajutorul unui “dinte de ou” - un fel de dinte de lapte - care mai apoi cade. Dupa ce reusesc cu greu sa iasa din nisip, o si “zbughesc” spre apa, ghidandu-se dupa lumina lunii. 

Exista si cazuri nefericite, in care micutii pui iau ca reper luminile hotelurilor de pe marginea plajelor, fiind mancati de animale sau calcati de masini. Putinii supravietuitori (numarul oualor poate fi la inceput si de cateva sute sau chiar mii) ajunsi in apa vor pluti urmatoarele zile, foarte multi devenind insa hrana pentru pescarusi. Odata ajunsa la maturitate, broasca testoasa cu cap de lemn are 50 - 70 de kilograme si depaseste un metru in lungime. Se hraneste cu moluste si crustacee. Depun oua de patru-cinci ori pe an, numarul oualor din cuiburile de pe o plaja putand depasi 10.000! Inchipuiti-va ca doar cateva zeci de testoase traiesc si ajung sa faca, la randul lor, cuiburi pentru viitoarele broscute. 

Ruda mai rezistenta a testoasei cu cap de lemn este broasca testoasa cu spatele de piele, o uriasa vietate de aproape doi metri si o greutate ce poate depasi 600 de kilograme (de 7 ori mai greu decat un barbat solid). Acesti giganti ai marilor se hranesc cu meduze, plancton (acele milioane de minuscule microorganisme din apa marii) si pesti. Traiesc in apele marilor si depun de 5 - 6 ori pe an cate 100 de oua intr-un cuib. 

Un lucru interesant este faptul ca aceste testoase nu fac deseori diferenta dintre o meduza si o punga de plastic, inghitirea acesteia din urma cauzandu-le de multe ori moartea. 

Broasca testoasa Hawksbill traieste in recife de corali si este cunoscuta pentru carapacea ei foarte colorata. Pielea este folosita la fabricarea cizmelor de cow-boy si a altor produse de acest gen, in timp ce din carapace se fac diferite bijuterii, piepteni, rame de ochelari sau alte ornamente. 

Testoasa muscatoare este cea mai mare specie de apa dulce, atingand lungimi de 65 de centimetri si o greutate de pana la 100 - 150 kilograme. Traieste in apele adanci ale raurilor si lacurilor sau in ape mai mici, ascunse in mal, la suprafata vazandu-se doar ochii si narile. Numele de “muscatoare” i se trage de la faptul ca aceasta testoasa este carnivora, mancand aproape orice poate prinde, chiar si alte testoase mai mici. Nici infatisarea ei nu este prea placuta: capul este foarte mare, botul are falci puternice, carapacea are culoarea maro-inchis, iar coada este mai lunga decat a altor specii. Si, desi are un nume de speriat, nu ataca decat daca este atacata de alte animele sau ii e foame! 

Broasca testoasa verde traieste in apele tropicale marine, bogate in iarba de mare, buruieni si alge, fiind o specie exclusiv erbivora. Are o arie mare de raspandire, din Australia pana in Costa Rica, Europa, coastele Mozambicului, Mexic sau Filipine. Exista o populatie numeroasa, in unele zone traind chiar si 80.000 de testoase-femele. 

Ne mutam acum de pe plajele marilor spre zonele cu apa dulce, cum ar fi lacurile, iazurile sau mlastinile si zonele de padure, unde traieste o varietate mare de broaste testoase, mult mai mici si mai “sprintene” decat suratele din ocean. 

Broasca testoasa de padure, intalnita si la noi, este una dintre speciile cele mai mici: are doar 20 de centimetri. Traieste si in apa, si pe uscat, cautand mai ales mlastinile si desisurile padurilor, iar la capitolul hrana nu este deloc mofturoasa: mananca viermi, melci, insecte si tot felul de plante. Din cauza vanatorii excesive, aceste mici broscute sunt insa pe cale de disparitie. 

Tot din categoria “piticelor” fac parte testoasa de cutie si testoasa patata, nici una nedepasind 10 - 12 centimetri in lungime. Sunt vietati omnivore (adica se hranesc cu orice) si prefera locurile umede si linistite. In timp ce mica broscuta de cutie traieste pe spatii mici, mereu in apropierea locului de nastere (zona ei de miscare nu depaseste uneori nici marimea unui teren de fotbal), testoasei cu pete ii place sa stea ascunsa, pe sub frunze, scotand afara doar capul. 

Broasca testoasa alunecoasa are si ea o zona mare de raspandire (pe tot continentul american, din statul Florida si pana in Brazilia), fiind vazuta in iazurile cu apa mica, mlastini si lacuri cu vegetatie ierboasa pe fundul apei. Puiul de broasca alunecoasa este carnivor, in timp ce testoasa adulta devine erbivora pe masura ce creste. Mananca viermi de pamant, pesti, insecte, multe plante sau buruieni si este specia cea mai des intalnita ca animal de casa. 

Stiati ca...

 ... in antichitate, soldatii romani mergeau in mars unul langa altul, tinand scuturile in diagonala, ca niste placi - unul peste celalalt - aceasta formatie de lupta numindu-se “carapacea testoasei”?

 ... prin 1700, inventatorul David Bushnell a creat un clopot de scufundare - stramosul submarinelor de azi - care s-a numit “Testoasa”?

 ... pe o plaja din statul american Carolina de Nord, langa o unitate a marinei americane, isi are cuibul o testoasa “cap de lemn”, iar cand aceasta are oua, soldatii patruleaza pe plaja pentru a o pazi de posibilii dusmani?

Sursa: http://www.lumea-copiilor.ro/animale/testoasele/testoasele.php