Buletin informativ nr

Lecția 12 – SLUJIREA MISIONARĂ SE REALIZEAZĂ PRIN SACRIFICIUL BISERICII

2Cor.8:1-5;1Cor.9:9-14

Am văzut în lecția precedentă că mandatul misionar este pentru toți cei răscumpărați, care formează biserica Domnului Isus Cristos, așa cum afirma și pastorul baptist de origine germană, Gerhard Onken, referindu-se la credincioșii baptiști:„fiecare baptist, un misionar”, adică, fiecare credincios trebuie să fie implicat în misiune.

Orice lucrare însă, implică un cost, un sacrificiu, dacă vrem să fie de calitate și eficientă. Lucrările care nu costă, sunt fără valoare, atât în fața oamenilor, dar mai ales în ochii lui Dumnezeu (vez 1Cor.3:10-15).

Când vorbim de slujirea misionară, trebuie să vorbim și de sacrificiul pe care biserica trebuie să-l facă pentru această lucrare, pentru ca ea să fie cu folos și binecuvântată de Dumnezeu.

Cineva făcea o afirmație interesantă cu privire la lucrarea lui Dumnezeu și spunea că aceasta se face cu trei lucruri: cu Duhul \Sfânt, cu oameni și cu bani și în bună măsură avea dreptate.

În ce onstă sacrificiul bisericii, când este vorba de slujirea misionară? Iată câteva răspunsuri:

1. 
   RESURSE UMANE
   

Aceasta înseamnă desigur oamenii pe care biserica îi pune deoparte pentru lucrarea misionară. Ei sunt dislocați din alte slujiri ale bisericii, pentru a se dedica misiunii și aceasta înseamnă un cost pe care-l plătește biserica, pentru ca lucrarea lui Dumnezeu să propășească și prin misiune.

Avem mai multe exemple în N.T. în acest sens și cel mai elocvent este cel al bisericii din Antiohia despre care citim în Fp.Ap.13:1-5. În această biserică erau mai mulți învățători, care au contribuit la creșterea și maturizarea acestei biserici, printre care s-au remarcat doi: Barnaba și Saul. Spunem lucrul acesta întrucât după un an de slujire a celor doi, citim în Fp.11:25-26 că „…pentru întâia dată ucenicilor li s-a dat numele de creștini în Antiohia”.Cu toate acestea,când lucrarea mergea foarte bine în Antiohia și frații slujeau Domnului și posteau, citim la Fp.13:2 că Duhul Sfânt a zis: „Puneți-mi deoparte pe Barnaba și Saul, pentru lucrarea la care i-am chemat”. Dumnezeu a decis ca cei doi slujitori remarcabili, să fie dislocați din slujirea bisericii locale, pentru a fi dedicați misiunii, ca să ducă Evanghelia la neamuri. Biserica a plătit acest cost, acceptând la îndemnul Duhului Sfânt, dislocarea cei doi din echipa de slujire a bisericii, pentru a fi dedicați misiunii.

Avem de asemenea exemplul bisericii din Ierusalim, de unde au fost consacrați misiunii cu Evanghelia, diaconii Ștefan și Filip, sau exemplul altor biserici care au dat lucrători pe câmpul de misiune, alături de marele ap. Pavel, cum au fost Timotei, Tit, Epafrodit și alții. (Exemplul bisericii Speranța și al altora)

2. 
   SUPORTUL SPIRITUAL
   

Și suportul spiritual reprezintă un sacrificiu din partea bisericii care face misiune și acest suport constă din:

• 
  Suport prin rugăciune. Este un mod eficient, prin care o biserică poate susține misiunea.
  

Noi cunoaștem din Scriptură, cât de importantă este rugăciunea de mijlocire pentru cei ce fac lucrarea lui Dumnezeu și acest lucru l-a experimentat și ap. Pavel. El i-a îndemnat pe frați să-l poarte în rugăciunile lor, pentru că simțea nevoia de putere spirituală în mărturia Evangheliei, ca Dumnezeu să deschidă uși pentru Evanghelie, sau ca să fie păzit de uneltirile oamenilor și ale celui rău(Ef.6:18-19;Col.4:3;1Cor.16:10-12).

• 
  Suport prin încurajare. Încurajarea este o altă modalitate prin care biserica se poate implica.
  

În susținerea lucrării de misiune. Avem și aici exemple biblice, cum este cel al lui Aquila și Priscila, care l-au luat la ei acasă pe Apolo, acest predicator plin de zel, pentru a-i arăta mai în detaliu, învățătura Evangheliei, iar frații din Efes l-au îmbărbătat pentru misiunea în care era implicat Apolo(Fp.ap.18:24-28).

De asemenea avem și exemplul bisericii din Ierusalim, care au aprobat lucrarea misionară făcută de Pavel și Barnaba printre neamuri, încurajând și apreciind lucrarea și Evanghelia predicată de aceștia(Fp.15:30-31).

2. 
   SUPORTUL MATERIAL
   

Putem identifica mai multe modalități prin care o biserică poate ajuta misiunea din punct de vedere material:

• 
  Prin ospitalitate, față de slujitorii misionari
  

Avem aici din nou un exemplu al lui Aquila și Priscila,care pe când locuiau la Corint și-au arătat ospitalitatea față de Pavel(Fp.ap.18:1-5), așa cum au făcut-o mai târziu și față de Apolo, pe când locuiau la Efes.

Alte exemple la avem în Filipi : pe Lidia, care și-a deschis nu doar inima pentru Evanghelie, ci și casa pentru misionarii Domnului; temnicerul, care și-a arătat ospitalitatea față de Pavel și Sila.(Fp.16:15,33,34).

• 
  Prin dărnicie(ajutor financiar)
  

În textul din 1Cor.9:9-14, Pavel arată faptul că este de datoria bisericii să-și susțină slujitorii, sau misionarii, pentru că „Domnul a rânduit ca cei ce propovăduiesc Evanghelia, să trăiască din Evanghelie, după cum și cei din Vechiul legământ care slujeau la Templu(preoții și leviții), trăiau din darurile de la Templu.

La 2Cor.8:1-5, este apreciată de Pavel, dărnicia macedonienilor, făcută cu sacrificiu,pentru nevoile sfinților.