2.Să vedem cateva exemple biblice de oameni care au decis să fie diferiti?
3.Care ar fii consecinţele deciziei de a fii diferit?
4.Cum aţi putea incuraja pe tineri sa fie diferiţi de lume?
- exemple personale
5.Concluzionare
Chemarea de-a fii diferit…
1.Ce inseamnă pentru voi ai fii diferit?
Atunci când vorbim despre acest concept: “a fii diferit”, este bine să privim termenul din cel puţin două perspective: diferit din perspectiva lumii, şi diferit din perspectiva Bibliei.
Diferit din perspectiva lumii. Pentru tineri în special a fii diferit înseamna a fii rebel, a fii altfel decât toţi ceilalţi, a fii în centrul atenţiei, indiferent dacă ceea ce faci e moral sau nu.Insă acest punct al discuţiei nu cred ca face obiectul discuţiei noastre. Am vrut să îl amintesc doar pentru a nu se crea confuzia că vorbim despre această latură.
Diferit din perspectiva Biblie. Să fii diferit dpdv biblic înseamnă să fii altfel decât lumea, dar bazat pe principii scripturale şi să ai o motivaţie corectă în acest sens. De altfel să fii diferit înseamnă să fii altfel decât marea majoritate(care e fără principii),dar în acelaşi timp să fii ca Domnul Isus.
Fii diferit ca El, dar nu diferit de El...
Eu cred că Dumnezeu ne-a proiectat să fim diferiţi prin:
A)Alegerea pe care ne-a făcut-o
B)Răscumpărare
C)Destinul pe care vrea să ni-l dea(dar care depinde şi de noi)
Chemarea de-a fii diferit…
Diferiti prin alegere
- in VT Dumnezeu le spunea evreilor(Deut.7:6):”voi sunteţi un popor sfânt pentru Domnul”, cu alte cuvinte voi sunteţi nişte oameni puşi de-o parte(ptr ca sfânt inseamna “pus de-o parte”), voi sunteţi un popor diferit de celelalte.Dar nu sunteţi diferiţi datorită economiei voastre, nici datorită faptului că sunteţi numeroşi, ci sunteţi diferiţi pentru că Cineva de dincolo de stele, şi-a îndreptat ochii spre voi şi v-a ales, dar v-a ales cu scopul de a fii altfel. La fel şi noi creştinii trebuie să fim diferiţi de ceilalţi ptr că am fost aleşi în mod special de Domnul Isus ca să fim sfinţi, adică diferiţi.
Chemarea de-a fii diferit…
Diferiţi prin răscumpărare
Încă din vechime, înainte de a ieşi poporul evreu din Egipt, Dumnezeu a dorit să le imprime în mintea lor această chemare pe care o au, chemare de a fii diferiţi.
Dumnezeu parcă nu era mulţumit să ştie că doar cei maturi sunt conştienţi de această chemare, ci dorea ca până şi copii lor(dacă vreţi adolescenţii şi tinerii), care când vor privi panorama creionată de parinţii care praznuiau Sarbătorea Paştelor ,chiar în Canaan, să întrebe:”Ce înseamnă obiceiul acesta?”; Şi părinţii trebuia să răspundă:” Este jertfa de Paşte în cinstea Domnului, care a trecut pe lângă casele copiilor lui Israel în Egipt, când a lovit Egiptul, şi ne-a scăpat casele noastre.” Copiii puteau să întrebe:”Tati, mami, dar nu eraţi toţi(şi evreii şi egiptenii) în Egipt?, nu locuiaţi toţi în case construite din aceleaşi materiale? Nu erau toţi, aparent, la fel?, iar parinţii trebuiau să spună:” Ba da, dar totuşi copiii mei dragi, noi eram diferiţi. Diferiţi, nu numai în îmbracaminte, în dietă, şi în celelalte, care doar se văd, noi eram diferiţi şi în materie de destin. Ceea ce ne-a facut să fim diferiţi a fost sângele mielului.”-Ex.12:25,26
Ios.4:6;Deut.
La este şi cu noi, pentru că noi am fost răscumpăraţi de Dumnezeu prin sângele Fiului Său Isus, când pe Golgota s-a făcut păcat pentru noi, ca noi să devenim sfinţenia Lui Dumnezeu, astfel fiind diferiţi.
Chemarea de-a fii diferit…
Diferiţi prin destin(sfărşit)
Chemarea de-a fii diferit…
2.Sa vedem cateva exemple biblice de oameni care au decis sa fie diferiti?
Exemple pozitive
2.1.Enoh-omul care a trăit în mijlocul istoriei, celor 10 patriarhi din Gen.5, a fost văzut de toţi (pe el au avut ocazia să-l întâlneacă, chiar pe pământ, toţi cei 9 patriarhi, de la Adam până la Lameh). Pot să spun că era tânăr pentru că, dacă traspun la zilele noastre printr-un simplu calcul, vom observa ca daca ar fii trăit în zilele nostre şi-ar fii început umblarea cu Dumnezeu pe la 17,18 ani. Dintre toţi Enoh, a fost parcă mai diferit, singurul despre care se spune că a umblat cu Dumnezeu 82,1% din viaţă.(din 365 de ani pe care i-a avut 300 i-a petrecut cu Dumnezeu).
2.2 Iosif, un tânăr care a decis să fie diferit. Nu era diferit numai prin vestimentaţie(pentru că numai lui îi confecţionase tatăl o haină pestriţă), nici numai prin visele pe care numai el le avea, nici numai prin iubirea tatălui care era specială ptr el, ci el era diferit prin caracterul pe care îl avea.
Era diferit de fraţii lui prin:
a).ascultare de părinţi
b).acceptarea voii Lui(chiar vândut, în groapa de la Dotan, şi chiar în temniţă)
c).abilitatea de a spune “nu” anturajului, şi păcatului
Iosif, a fost diferit pe câmp(când l-au vândut fraţii), în casa lui Potifar, în temniţa din Egipt, în funcţie înaltă şi chiar la moarte a fost diferit, pentru că nici mort n-a vrut să mai rămână în Egipt, tinta lui era Canaanul.
2.3 Rut, o tânără moabită, nora israelitei Naomi,a ales să fie diferită de societatea în care a trăit, cea mai mare parte din viaţa ei. Ea nu a fost diferită doar de societate, ci chiar şi de cumnata ei, Orpa.
Au fost multe lucruri pe care le-au făcut la fel, atât Orpa cât şi Rut: au ieşit din ţara păcătoasă,Moab,au plâns amândouă,şi chiar au promis că o vor urma pe soacra lor, Naomi; dar totuşi au fost diferite...
Ceea ce a făcut-o pe Rut să fie diferită atât de societatea din care ea, cât şi de Orpa, a fost hotărârea ei de a merge nu doar cu Naomi, ci în special cu Dumnezeul ei.
Nu au fost diferite doar în exprimare,nu doar dpdv al locul în care s-au stabilit, ele au fost diferite şi în materie de destin.Orpa a murit în Moab fără să se mai pomenească ceva despre ea, însă Rut a intrat în genealogia Domnlui Isus Hristos.De ce? Pentru că Rut s-a decis să fie diferită de Orpa(şi de Moabul pe care îl reprezenta ea), dar în acelaşi timp să fie asemănătoare cu Naomi(şi impliciti cu Betleemul pe care îl reprezenta aceasta)
Timotei, un tânăr a carui tată nu era evreu, era grec, şi a carui mamă era o evreică.Putea să ia exemlul tatălui său, şi să devină cel mult un filosof grec, dar a ales să fie altfel. A ajuns să fie “copilul” spiritual al apostolului Pavel. Din celula rece din Roma, apostolul îi scria tânarului său colaborator, Timotei(în 2Tim 1:15 şi 4:10,14), când Ermogen şi Figel mă părăsesc, când Dima, care altădată îmi era de mare ajutor, din dragostea pentru lumea de acum mă părăseşte,când Alexandru Caldăraru îmi face mult rău, tu Timotei trebuie să fii diferit, tu întăreşte-te în harul lui Isus şi fii gata chiar să suferi pentru Evanghelie.
Chemarea de-a fii diferit…
Exemple negative
Dina(Gen.35), fiica lui Iacov, deşi era fiica unui patriarh şi trebuia să fie diferită de celelalte fete, într-o zi a ieşit să vadă fetele ţării, cu dorinţa de a fi ca ele, şi a sfârşit-o rău, dar nu numai ea, datorită ei, o naţiune a fost nimicită.
Samson, cel mai puternic om din istorie, a fost o vreme când a ales să fie diferit, Duhul Domnului purtându-L între Ţorea şi Eştaol, dar mai apoi s-a pogorât şi viaţa lui a fost o viaţă sinusoidală (când pe munte când în vale), de cele mai multe ori marcată de stilul de viaţă filistean.
Dima, deţinutul care trimite sănătate celor liberi(Col.4:10;Filimon 23), colaboratorul apostolului Pavel care o vreme a ales să fie diferit de lume, dar iubirea pentru lume, în viaţa lui, a fost mai puternică decăt iubirea pentru Dumnezeu şi slujitorii Lui, astfel plecănd la Tesalonic, trâind după tiparul lumii.(2Tim.4:9)
3.Consecinţele
După părerea mea, consecinţele faptului că eşti diferit se împart în două :
Consecinţe imediate. Datorită faptului că eşti diferit, vei fii poate marginalizat, poate uneori invidiat(în sensul negativ, la fel ca Iosif), vei fii urât de lume(Iaon 15:18,19)
(dar s-ar putea să fii, e adevărat că mai rar, şi un adevarat exemplu)
Consecinţe viitoare. Ca şi consecinţă vesnică dacă alegi să fii diferit vei avea un sfârşit diferit de ceilalţi.
Ex.Ps.73:Psalmistul Asaf, când se uita la consecinţele imediate, pe care le aveau atăt el, care a ales să fie diferit, căt şi cei răi, a tras concluzia că nu era nici o diferenţă, dar când a intrat în Casa lui Dumnezeu şi s-a uitat “la soarta de pe urmă a celor răi“(la conseciţele viitoare), şi-a dat seama că se merită să fie diferit.Iar în ultimul verset spune pe mine nu mă mai interesează ce zic ceilalţi:”Cât pentru mine fericirea mea este să mă apropii de Dumnezeu...”
4.Cum aţi putea incuraja pe tineri sa fie diferiţi de lume?
Exemple personale:
Încă din clasele primare am încercat să fiu diferit, aşa că in timp ce eram la orele de religie, purtam cu profesorul(care era de altă confesiune) unele discuţii contradictorii, dar adevărul încet, încet ieşea la suprafaţă, pentru că ceea ce ziceam era bazat pe Scriptură nu pe altceva.
În liceu, la limba şi literatura română am avut un profesor care întotdeauna când ne examina ne dădea să facem eseuri pe o anumită temă( temele erau bineînţeles în legătură cu materia). Începând cu clasa a-IX-a aproape în fiecare eseu aminteam ceva de Dumnezeu, considerând acest lucru un mod prin care pot să-l vestesc pe Domnul atât colegilor cât şi profesorului. La un moment dat, după ce profesorul mi-a ascultat un eseu a spus, că el nu poate să înţelegă cum de la orice temă eu tot la Dumnezeul meu ajung. S-a ajuns până la urmă că dacă nu aminteam ceva de divinitate într-un eseu profesorul considera că l-am copiat( de fapt acesta era semnul că eseul este original). De asemenea în clasa a-X-a s-a organizat cu ocazia zilelor liceului o sesiune de comunicări în care fiecare putea să prezinte orice eseu, indiferent de temă. Cu această ocazie am prezentat un eseu cu tema: “Îl vinzi sau nu pe Isus...”( pentru unii profesori doar numele de “Isus” a stârnit împotrivire, însă celor mai mulţi le-a plăcut).
Tot de zilele liceului în clasa a-XI-a profesoara de economie a ales ca sesiunea de comunicări să poarte numele generic: “Salvaţi natura!”. La sfârşitul orei m-am dus la profesoară şi am întrebat-o respectuos, dacă nu pot să compun un eseu cu tema:”Salvaţi-vă natura umană... Salvaţi-vă sufletul!” şi spre surprinderea mea şi a colegilor mei, a acceptat. Chiar şi în facultate încerc să-l prezint pe Domnul studenţilor, în primul rând prin exemplu personal, iar atunci când sunt provocat în legatură cu un anumit subiect biblic şi prin Cuvântul Evangheliei.
Când am fost provocat să particip la baluri, la banchet sau altceva de genul acesta am respins cu vehemeţă.
De asemenea când eram provocat să chiulesc de la ore, nu o făceam pentru că nu mă lăsa conştiinţa. Simţeam că nu e bine lucrul acesta, şi au fost cazuri în care am rămas numai eu, au încercat colegii să mă convigă dar nu au reuşit, pentru câ eu ştiam că eu trebuie să fiu diferit de anturaj nu numai de dragul de a fii, ci pentru că aveam o motivaţie puternică în acest sens.
