Cod-f-pc-4 revista presei 11 iulie 2016 cuprins



Yüklə 30,7 Kb.
tarix04.01.2019
ölçüsü30,7 Kb.
#90430

11.07.2016



ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

APELE ROMÂNE”



ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

http://www.rowater.ro/daolt





Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI

11 iulie 2016


CUPRINS

Fântâni cu apă otrăvită în judeţ ……………………………………………………………………………………...3,4

Bani de la Guvern pentru localităţile afectate de inundaţii …………………………………………….….4

Lumea aruncă de toate în canale după care se plânge de inundaţii……………………………….…4,5

Pe malul râului pe strada Castanilor?....................................................................................5,6

Fântâni cu apă otrăvită în judeţ
Apa este otrăvită în multe dintre fântânile din județul Olt. O spun specialiştii care au făcut teste. Alarmant este însă faptul că localnicii, deşi ştiu că e o problemă cu fântânile lor, continuă să bea apă de acolo. Ceea ce ar putea fi fatal mai ales pentru copii, avertizează medicii.

Reprezentanţii DSP se feresc să discute pe acest subiect care este extreme de sensibil, rezultatele de la ultimele probe preluate din curţile mai multor cetăţeni din judeţ arată că apa nu este potabilă. În urmă cu câteva săptămâni reprezentanţii unui ONG au mers cu un laborator mobil din localitate în localitate pentru a verifica gratuit apa din fântânile localnicilor. În zeci de locuri răspunsul a fost acelaşi: apa este contaminată. Chiar şi puşi faţă în faţă cu realitatea, oamenii continuă să scoată apă din fântâni. „Am avut probleme cu unul din cei trei copii, a avut intoxicație cu nitriți de la fântână. Chiar a fost la spital atunci și era cât pe ce să moară”, spune un localnic din Leleasca. „O fierbem și tot o bem dacă este cazul, de unde să luăm alta?”, spune alt localnic din comuna Găneasa.Multe mame vin la pediatru cu copiii, disperate ca nu ştiu de ce pruncii lor se învineţesc la faţă. Deşi medicii interzic consumul de apa din fântânile infectate, de cele mai multe ori mamele sunt neglijente şi continuă să le dea copiilor să bea apa din acelaşi loc. Patru bebelusi au fost diagnosticati cu ,,boala albastră” în urma intoxicaţiei cu nitriţi din apa cu care li s-a preparat hrana, afecţiune care poate provoca asfixierea copiilor dacă nu este descoperită la timp. Nitriţii şi nitraţii nu se distrug prin fierbere, avertizează specialiştii. Iar pentru copii poate fi fatal să bea o astfel de apă. Nitriţii din apă nu mai lasă organismul să se oxigeneze.


„Intoxicația cu nitriți, sau boala albastră, așa cum este cunoscută, reprezintă în continuare o problemă de sănătate publică. De la începutul anului au fost tratați în secția de toxicologie 11 copii cu această afecțiune”, spun reprezentanţii de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina. Simptomele intoxicaţiei cu nitraţi şi nitriţi sunt clare - senzaţia de sufocare, dureri de cap, dificultăţi în respiraţie. Pe lângă toate acestea, buzele, mâinile și picioarele devin albastre. În momentul de față sunt înregistrate în jur de 12.000 de fântâni publice pe raza judeţului Olt şi la cele mai multe dintre ele apa nu este potabilă. Cei de la DSP au făcut analize doar în fântânile din curţile oamenilor. Însă probleme sunt şi cu fântânile publice. Anul acesta, peste zece primari din Olt au cerut testarea apei din fântânile comunale, deşi prin lege sunt obligaţi să facă asta. Dar o astfel de analiză costă cel puțin 250 de lei. În cele mai multe localităţi sunt în jur de 50 de fântâni, aşa că edilii se plâng că nu au fonduri. Apele de fântână trebuie monitorizate, conform prevederilor legale, cel puţin o dată pe an. Cu alte cuvinte, mai mult de trei sferturi din fântanile din care s-au luat probe biologice conţin apă improprie consumului, care, unor persoane cu imunitatea scazută, copiilor sau bătrânilor, le poate provoca îmbolnăviri dintre cele mai grave. Din cele 112 localităţi de la nivelul judeţului Olt, 103 sunt vulnerabile, ceea ce înseamnă că poluarea cu nitraţi a depăşit concentraţia normală. Municipiul Slatina şi comunele Baldovineşti, Cârlogani, Dobreţu, Găvăneşti, Sâmbureşti, Topana, Vitomireşti şi Vulpeni sunt zonele din judeţul Olt care nu sunt vulnerabile, nitraţii nu au depăşit concentraţia admisă. Motivul este că în municipiul Slatina nu sunt complexe zootehnice iar celelalte sunt localităţi mici unde la fel nu sunt ferme de animale. În restul localităţilor din judeţ, există zone, perimetre în care poluarea cu astfel de substanţe este foarte mare. Aşadar, zilnic cetăţenii care consumă această apă sunt expuşi unui mare risc de îmbolonăvire. Aceştia susţin însă că nu au altă soluţie şi sunt obligaţi să consume această apă deoarece nu îşi permit să consume apă îmbuteliată.
http://www.gazetaoltului.ro/gazeta-new/social/f-nt-ni-cu-ap--otr-vit---n-jude--cda31cb1a62d40d7bb63336ba6bd97de







Bani de la Guvern pentru localităţile afectate de inundaţii

Guvernul a aprobat alocarea a 201,423 milioane lei pentru efectuarea unor lucrări de refacere a instrastructurii locale afectate de precipitaţiile din perioada mai-iunie 2016.

Sumele se alocă din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, către bugetele locale ale unor unităţi administrativ-teritoriale din 26 de judeţe: Alba – 0,136 milioane lei, Bacău – 12,19 milioane lei, Bihor – 1,98 milioane lei, Bistriţa-Năsăud – 6,85 milioane lei,  Botoşani – 4 milioane lei, Braşov – 4,03 milioane lei, Buzău – 10,3 milioane lei, Caraş-Severin – 0,793 milioane lei, Cluj – 6,75 milioane lei, Constanţa – 0,128 milioane lei, Dâmboviţa – 2,15 milioane lei, Dolj – 0,642 milioane lei, Galaţi – 0,205 milioane lei, Gorj – 9,58 milioane lei, Harghita – 10,66 milioane lei, Hunedoara – 18,49 milioane lei, Mehedinţi – 1,96 milioane lei, Neamţ – 11,03 milioane lei, Olt – 0,059 milioane lei, Prahova – 8,93 milioane lei, Sălaj – 1,03 milioane lei, Sibiu – 3,15 milioane lei, Suceava – 29,69 milioane lei, Vaslui – 3,37 milioane lei, Vâlcea – 39 milioane lei şi Vrancea – 14,37 milioane lei.


De asemenea, se suplimentează cu suma de 201,423 milioane lei Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016. Pagubele au fost estimate în baza evaluărilor făcute de către autorităţile administraţiei publice locale, Inspectoratele pentru Situaţii de urgenţă şi de către Instituţiile Prefectului din judeţele afectate.
La nivelul judeţului Olt, afectate de inundaţii şi grindină au fost localităţile Movileni, Rotunda, Bucinişu, Dobreţu, Vulpeni, Brastavăţu, Coloneşti, Vultureşti, Obârşia, Morunglav, Tia Mare, Bălteni, Potcoava, Osica de Jos şi Valea Mare; pagube au fost înregistrate pe 7.344 ha teren arabil, alte 1.130 case au fost afectate, precum şi 8 obiective socio-economice şi 508 autoturisme.




http://www.evenimentdeolt.ro/eveniment-new/social/bani-de-la-guvern-pentru-localit--ile-afectate-de-inunda-ii-1a64dd2c6db247c5ad13497320ea5c6c

Lumea aruncă de toate în canale după care se plânge de inundaţii

Este incredibil ce au putut scoate muncitorii din Canalul Timiş, în zona Stadionului Tineretului!

​Animale moarte, saltele şi frigidere. Şi lista, cu ceea ce au gasit muncitorii de la SGA în Canalul Timiş, din zona stadionului Tineretului, care se inunda la fiecare ploaie serioasă – poate continua. În urmă cu 3 săptămâni, după discuţii între Primăria Braşov, Compania APA şi Serviciul de Gospodărire a Apelor, au început activităţi de decolmatare a canalizărilor, pe fiecare componentă a magistralelor de preluare a apelor pluviale şi menajere. Curăţarea Canalului Timiş s-a dovedit o adevărată aventură pentru muncitori, care au dat peste mormane de gunoaie, din cele mai diverse. Leşuri de porci şi de oi, saltele, frigidere, baterii de maşini şi multe alte gunoaie care împiedicau apa de ploaie să se scurgă. Canalele sunt atat de colmatate încât lucrările nu au cum să se termine mai repede de 3 luni.

 „Au fost degajate cantităţi semnificative de pământ şi alte materii, dejecţii, materie fecaloidă, dar şi lucruri majore cum ar fi frigidere, saltele, porci, două oi şi alte componente foarte mari, baterii de maşină, subansamble de maşini", a explicat Miklos Gantz, administratorul public al Municipiului Braşov.

Se fac amenajări noi la canalele din zona Gării

Compania Apa a început şi ea curăţarea colectoarelor stradale, a canalelor şi a tubulaturii si ţevilor de canalizare. În momentul de faţă se lucrează în zona Gării Braşov, acolo unde se realizează guri de canal pe mijlocul străzii, pentru ca apele să fie direcţionate către două colectoare diferite. 

„În zona respectivă există două conducte de preluare a apelor menajere şi pluviale, şi ca atare, aceste gaigăre vor fi distribuite sub aşa formă, în cazul în care, una dintre ele intra sub presiune şi nu mai poate prelua, să preia cea de a doua", a precizat Miklos Gantz.

După Şchei se va trece şi la alte cartiere apropiate de munte

Se lucrează şi în cartierul Şchei, unde săptămâna aceasta au avut loc precipitaţii foarte mari iar în canalele din cartier s-au adunat crengi, pământ şi alte materiale de pe versanţii din zonă. Reprezentanţii municipalităţii spun că, după terminarea lucărilor prezente, vor trece prin fiecare cartier, în special în cele situate în zonele deluroase sau muntoase, aşa cum este Valea Cetăţii.

http://stiri.rttbrasov.ro:8085/SitePages/DetaliiStire.aspx?idc=3090
Pe malul râului pe strada Castanilor?

Autorităţile locale iau în calcul descoperirea şi reamenajarea unor porţiuni ale Canalului Timiş. Până atunci, pentru a scoate aluviunile din catacombe, muncitorii lucrează ca minerii


Dacă înainte de 1989, cele două ape curgătoare care trec pe sub oraş, respectiv Canalul Timiş şi Graftul, au fost acoperite, pentru că erau poluate şi miroseau îngrozitor, acum autorităţile locale iau în calcul descoperirea lor pe anumite porţiuni. Cele două cursuri de apă sunt acum curate, iar viceprimarul Braşovului, Laszlo Barabas, consideră că ar trebui să fie puse în valoare. „În perioada în care Braşovul era puternic industrializat, Canalul Timiş era negru şi a fost nevoie de acoperirea lui, pentru că mirosea. Acum, în afara unor gunoaie, în acest curs de apă nu se mai aruncă nimic, astfel că apa este curată. Cred că în anumite zone ale oraşului ar putea fi descoperit şi amenajat. O astfel de porţiune ar putea cea care trece pe sub strada Castanilor”, a precizat Barabas.
Pentru descoperirea şi amenajarea unor zone ale oraşului traversate de cele două canale, Laszlo Barabas spune că s-ar putea lua în calcul accesarea unor fonduri europene.
Canalul Timiş porneşte din zona Dârste şi are o lungime de aproximativ 17 kilometri şi trece inclusiv pe lângă Aula Universităţii „Transilvania”. Cursul de apă se uneşte în zona fabricii Prodlacta cu Pârâul Graft, care porneşte de la Pietrele lui Solomon şi trece pe sub cartierul Şchei. În zona După Ziduri, Graftul este descoperit, după care este trecut iar în subteran, în apropiere de Biblioteca Judeţeană. Tot în subteran, cele două ape trec pe sub cartierul Bartolomeu, iar apoi se unesc, formând un singur curs de apă care se varsă în Ghimbăşel. 

 Cum se curăţă canalele

Deocamdată, cele două canale sunt folosite doar pentru captarea apelor pluviale, inclusiv cele din vecinătatea Stadionului Tineretului. Fiind vorba de două cursuri de apă, acestea cară aluviunile din zonele în care sunt descoperite, astfel că periodic cele două canale trebuie curăţate. După ce a fost curăţată secţiunea Canalului Timiş din zona străzii Mihai Viteazul, în această perioadă se lucrează în zona de confluenţă a celor două canale, care este în curtea Prodlacta, unde se amenajează un cămin de vizitare şi se scoate pământul din galerii. Lucrările, efectuate de Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Braşov, nu sunt deloc simple. Practic, muncitorii, la fel cum fac minerii, intră în galerii cu sape, lopeţi, roabe şi, în şir indian, scot pământul până în cămin, de unde este adus la suprafaţă cu ajutorul unui excavator. În timpul lucrărilor nu s-a scos doar pământ, ci şi diferite obiecte aruncate de braşoveni. „Au fost găsite saltele, carcase de frigider, uşi şi alte obiecte de mari dimensiuni. Din păcate, este greu să îi prindem pe cei care le aruncă. Ar însemna să punem câte un om la fiecare 500 de metri pentru a-i prinde pe cei care aruncă deşeuri în canale”, a detaliat Barabas.
Viceprimarului Braşovului a mai spus că decolmatarea va continua pe tronsonul „aval SC Recon SA – pod strada Lânii”. Totodată, în paralel cu aceste lucrări, se vor face manevre din priza Dâmbul Morii pentru asigurarea unor debite mai mari pe pârâul Canal Timiş care să permită realizarea spălărilor secţiunii din aval de SC Prodlacta SA. Tot în perioada următoare se va curăţa şi secţiunea descoperită a Canalului Timiş pe sectorul din aval de SC RECON SA, pe o lungime de 200 metri, zonă în care se va adânci albia cu aproximativ un metru.  

Inundaţii şi pe strada Spicului

Operaţiuni de curăţare se efectuează în această perioadă şi în zona descoperită din Bartolomeu, din zona străzii Spicului. „În urma unei ploi puternice, aici, în zonă, a fost inundată parcarea, din cauza unui «baraj» de crengi. Acum se curăţă albia, se înalţă malurile şi se toaletează arborii de pe mal. Curăţarea cursului de apă se va face până la vărsarea în Ghimbăşel, lungimea tronsonului fiind de aproximativ doi kilometri”, a explicat reprezentantul municipalităţii. Laszlo Barabas susţine că după ce se va termina decolmatarea galeriilor, dar şi a porţiunii descoperite dintre Bartolomeu şi cartierul Ghimbăşel, în zona Stadionului Tineretului nu vor mai fi probleme atât de mari cu inundaţiile, pentru că apele pluviale vor avea unde să se scurgă.



http://www.bzb.ro/stire/pe-malul-raului-pe-strada-castanilor-a100245


- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională „Apele Române” /ABA Olt

Str. Remus Bellu, nr. 6, cod 240156, Rm.Vâlcea, Jud. Vâlcea, România

Tel: 0250 739881; 0350 401735; fax: 0250 738255




Yüklə 30,7 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin