Consiliul naţional pentru acreditare şi atestare



Yüklə 148,55 Kb.
tarix22.01.2018
ölçüsü148,55 Kb.
#39728


CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU ACREDITARE ŞI ATESTARE
INSTITUTUL PATRIMONIULUI CULTURAL AŞM


APROB: (semnătura)

APROB:

Academician Valeriu CANŢER



Dr. hab., conf. cerc.

Valentin DERGACIOV



Preşedinte al Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare

Directorul institutului

Data aprobării de către Comisia de atestare a CNAA:

15 septembrie 2009

(ştampila instituţiei)

L.Ş.

PROGRAMA


examenului de doctorat la specialitatea

10.01.06 – Literatura universală şi comparată

Chişinău – 2009
Autori: Popovici Constantin, acad., dr. hab. în filologie, profesor universitar,


Kleiman Rita


Recenzenţi: Pavlicenco Sergiu, doctor habilitat în filologie, profesor universitar, şeful Catedrei de Literatură Universală a U.S.M.



Prus Elena, doctor habilitat în filologie, conferenţiar universitar, Institutul de Cercetări Filologice şi Interculturale (ULIM).


Programa a fost examinată şi recomandată de Comisia de experţi în domeniu a CNAA:

Programa a fost examinată şi recomandată de Seminarul ştiinţific de profil

Preşedinte:

Preşedinte:

(gradul ştiinţific şi titlul ştiinţific sau ştiinţifico-didactic, prenumele şi numele preşedintelui)




(semnătura)

(semnătura)


„ „ 20

„ „ 20

Recomandări metodice generale


Programa pentru susţinerea examenului de doctorat la specialitatea "Literatura universală şi comparată" cuprinde materia de bază care trebuie studiată şi cunoscută de câtre doctoranzii care aspiră la titlul de doctor în filologie la această specialitate. Având în vedere, însă, că această specialitate este foarte amplă, programa include doar aspectele cele mai importante ale istoriei literaturii universale, abordate în plan cronologic şi comparatist, ceea ce constituie minimul de cunoştinţe în domeniul respectiv. Totodată, în funcţie de tema concretă a tezei, fiecărui doctorand i se propune încă un supliment de programă şi de bibliografie, care se elaborează de câtre catedră in mod special. O atenţie deosebită la susţinerea examenului la specialitate se acordă stadiului actual al cercetărilor ştiinţifice în domeniul literaturilor străine, reflectat în bibliografia de la sfârşitul programei.

Doctorandul trebuie să cunoască nu numai operele principale ale celor mai reprezentativi scriitori de peste hotare, dar şi evoluţia literaturii universale, în general, din antichitate până în prezent, epocile şi curentele literare de importanţă universală, evoluţia şi succesiunea lor, principalele genuri şi specii literare, de asemenea stilurile şi particularităţile limbajului artistic, elementele de bază ale poeticii şi stilisticii literare, ale versificaţiei şi artei dramatice, precum şi lucrările de referinţă în domeniul respectiv.

Examenul se susţine, de obicei, în ultimul an al studiilor de doctorat, după îndeplinirea lucrărilor şi probelor stabilite de către conducătorul ştiinţific şi de catedră.

Conţinutul programei




  1. Ştiinţa literaturii şi ramurile ei (cuvinte cheie: ştiinţa literaturii (istorie literară, critică literară, teorie literară), literatură (naţională, universală, generală, comparată)

1.1. Obiectul ştiinţei literaturii. Ramurile ştiinţei literaturii: istoria literară, critica literară, teoria literaturii, literatura comparată. Apariţia şi evoluţia conceptului de literatură universală. Literatura naţională - literatura universală (generală) - literatura comparată. Puncte de vedere asupra disciplinei “literatura comparată” şi etapele dezvoltării cercetărilor comparatiste mondiale.

1.2. Tendinţe, direcţii, orientări, perspective, şcoli în comparatismul modern. Comparatismul în spaţiul literar românesc. Congresele şi actele congreselor Asociaţiei Internaţionale de Literatură Comparată (A.I.L.C.). Stadiul cercetărilor actuale de literatură universală şi comparată. Repere bibliografice.

2. Literatura antică (cuvinte-cheie: antichitate, epopee, poem, lirică, poezie, teatru, tragedie, comedie, proză, roman).

2.1. Caracterul specific al literaturii antichităţii orientale şi problema europocentrismului. Caracteristicile literaturii antice greceşti şi atitudinea faţă de mit. Originalitatea literaturii latine.

2.2. Eposul antic. Structuri narative în poemele epice antice ("Poemul lui Ghilgameş", "Iliada", "Odeseea", "Eneida"). Instanţa narativa şi intervenţiile auctoriale. Tipologia subiectelor (cetatea). Influenţe şi paralelisme în configuraţia spirituală a personajelor. Modele personagiale: protagoniştii (modelul eroic, modelul politropic, modele mixte) şi personajele secundare (modele masculine şi feminine). Teme şi motive comune şi specifice. Caracteristicile stilului epic. Hexametrul dactilic. Substratul istoric al poemelor homerice. Transmiterea modelelor homerice în literatura latină. Imitaţie şi originalitate. Idei şi valori arhaice şi moderne în eposul antic. Destinul poemelor epice antice în literatura europeană, inclusiv în cea română.

2.3. Poemul didactic (Hesiod, Virgiliu) şi cultul muncii. Tendinţe filosofice in "Theogonia" lui Hesiod şi în poemul lui Lucreţiu "Despre natura lucrurilor". Funcţia mitului în poemul didactic. Coexistenţa eticului şi esteticului.

2.4. Lirica antică. Elementele sacre şi profane în lirica orientală şi în cea greco-latină. Teme şi motive, forme strofice şi ritmice în poezia iambică şi elegiacă, în melica vocală şi cea corală greacă. Influenţa şi receptarea modelelor greceşti în poezia latină. Neotericii şi elegiacii latini. Miturile ca temă poetică în poezia greacă şi latină. Originalitatea satirei şi epigramei latine. Influenţa liricii antice greco-latine asupra liricii moderne. Receptarea liricii greco-latine în poezia europeană şi în cea română (traduceri, interpretări critice, creaţii originale).

2.5. Tragedia antică. Apariţia şi specificul teatrului antic. Evoluţia tragediei greceşti de la Eschil la Euripide. Transfigurarea mitului şi actualitatea problematicii tragediei ateniene. Conflictele tragediilor greceşti şi rezolvarea lor în funcţie de evoluţia democraţiei ateniene. Influenţa tragediei greceşti asupra teatrului modern. Tragedia greacă şi tragedia latină. Teatrul tragic antic în spaţiul cultural românesc.

2.6. Comedia antică. Apariţia, specificul şi evoluţia comediei greceşti de la comedia veche la comedia nouă. Actualitatea problematicii şi particularităţile artistice ale comediilor lui Aristofan şi Menandru. Caracteristicile comediei lui Plaut şi Terenţiu. Receptarea comediei greceşti în literatura latină. Sursele şi formele comicului antic. Posteritatea comediei antice.

2.7. Proza antica şi specificul ei în raport cu proza modernă. Proza istorică greacă şi latină. Arta oratorică la greci şi la romani. Proza filosofică şi reprezentanţii principali. Estetica lui Aristotel şi a lui Platon. Evoluţia romanului la greci şi la romani. Receptarea prozei antice în literatura universală. Destinul literaturilor antice în cultura şi literatura română.

3. Literatura Evului Mediu (cuvinte-cheie: epos eroic, lirică trubadurescă, roman cavaleresc, literatura burgurilor, satiră, alegorie, creştinism, preumanism)

3.1. Interferenţe între Orient şi Occident în literatura medievală. Rolul creştinismului, al antichităţii şi al creaţiei populare în constituirea culturii şi literaturii medievale. Rolul Bibliei. Literatura latină în Evul mediu. Genuri şi specii literare noi în comparaţie cu literatura antică. Tendinţe realiste şi alegorice în literatura medievală.

3.2. Poemul epic eroic: geneză, evoluţie, tipologie. Problematica poemelor eroice şi specificul zugrăvirii evenimentelor istorice. Coexistenţa elementelor creştine şi păgâne, reale şi fantastice. Idealul eroic medieval în cele mai reprezentative opere ale genului. Asemănări şi deosebiri între poemele epice eroice antice şi cele medievale. Ecourile eposului eroic medieval în literatura universală de mai târziu. Caracterul specific al eposului eroic la români.

3.3. Literatura cavalerească: geneză, evoluţie, tipologie. Romanul cavaleresc şi principalele cicluri. Locul romanului "Tristan şi Izolda" în literatura medievală şi tendinţele prerenascentiste. Rolul romanului cavaleresc în constituirea romanului modern. Poezia cavalerească şi influenţa liricii orientale (arabe). Speciile poeziei cavalereşti. Concepţia iubirii şi zugrăvirea naturii în poezia cavalerească. Variante naţionale: lirica trubadurilor şi cea a truverilor, poezia minnesanger-ilor, şcoala siciliană şi şcoala "dulcelui stil nou". Poezia vaganţilor şi a golirzilor.

3.4. Literatura oraşelor: geneză, evoluţie, tipologie. Speciile principale ale literaturii oraşelor.

3.5. Teatrul medieval şi principalele specii cultivate.

3.6. Prezenţa Evului mediu în literatura universală.

3.7. Prerenaşterea. Oportunitatea conceptului şi caracteristicile specifice ale literaturii prerenascentiste. Sinteza Evului Mediu în opera lui Dante "Divina Comedie" şi elementele prerenascentiste. Umanismul dantesc. Alţi autori şi opere de la hotarul dintre Evul mediu şi epoca Renaşterii (Chaucer, Villon, Juan Ruiz, "Celestina" ş.a.). Prerenaşterea românească.

4. Literatura Renaşterii (cuvinte cheie: Renaştere, umanism, antropocentrism, antichitate, folclor, utopie, realism, nuvelă, roman, teatru, tragedie, dramă, comedie, picaresc, tragism.)

4.1. Trăsăturile fundamentale ale Renaşterii. Umanismul Renaşterii. Orientarea spre cultura greco-latină şi natură. Idealul umanist antropocentrist. Destinul filosofiei platonice în epoca Renaşterii. Renaşterea şi Reforma.

4.2. Genuri şi specii literare cultivate în epoca Renaşterii. Caracteristicile realismului renascentist. Trăsături naţionale ale Renaşterii. Evoluţia şi criza umanismului renascentist. Umanismul românesc în contextul umanismului european. Destinul umanismului şi al Renaşterii în literaturile altor continente. Starea actuală a cercetărilor în domeniul literaturii Renaşterii.

4.3. Poezia Renaşterii. Tradiţii medievale şi atitudini noi în lirica Renaşterii. Varietatea tematică şi a formelor poetice cultivate. Sonetul ca specie tipică în lirica renascentistă (Petrarca, Ronsard, Shakespeare ş.a.). Poezia petrarchizantă.

Eposul în epoca Renaşterii şi reprezentanţii principali (Ariosto, Tasso, Camoes ş.a.).

4.4. Proza Renaşterii. Specii şi tehnici literare în proza renascentistă. Nuvelistica Renaşterii şi reprezentanţii principali (Boccacio, Servantes ş.a.). Elemente tradiţionale şi tendinţe noi în romanul Renaşterii. Romanul picaresc spaniol. Marile romane ale Renaşterii: "Gargantua şi Pantagruel" şi "Don Quijote". Cercetări recente ale prozei renascentiste.

4.5. Teatrul Renaşterii. Antecedente medievale şi influenţe antice. Trăsăturile sistemului dramatic renascentist (relaţia dintre comic şi tragic, structura operei dramatice şi a personajului etc.). Teatrul Renaşterii spaniole şi reprezentanţii principali (Lope de Vega, Tirso de Molina ş.a.) Shakespeare ca sinteză a Renaşterii. Problematica şi varietatea formelor dramatice cultivate. Exegeza teatrului renascentist.

4.6. Specificul dezvoltării umanismului în literatura română şi în literaturile est-europene. Starea actuală a cercetărilor în domeniul umanismului şi al Renaşterii.

5. Literatura barocului şi a clasicismului (cuvinte-cheie: antichitate, imitare, clasicism, manierism, raţiune, datorie, conflict, tragedie, comedie, reguli, estetic).

5.1. Renaştere-manierism-baroc-clasicism. Teme şi motive, genuri şi specii, forme şi tehnici noi în literatura barocă. Poezia barocă (Donne, Gongora, Marino s.a.). Teatrul baroc (Vondel, Calderon ş.a.). Sinteza Renaşterii, barocului şi clasicismului la Milton. Influenţe şi interferenţe baroce sau manieriste în clasicismul sec. al XVII-lea.

5.2. Formarea doctrinei clasiciste (Academia, Decartes, Boileau). Clasicismul francez şi destinul lui european. Tragedia (Corneille, Racine) şi comedia (Moliere) clasicistă franceză. Alte genuri şi specii literare cultivate. Cercetări contemporane despre baroc şi clasicism.

6. Literatura luminismului (cuvinte-cheie: iluminism, curent, mişcare, filozofie, politică, morală, raţionalism, clasicism, realism, sentimentalism, preromantism, om natural, om social, roman, tragedie, dramă, poezie, natură).

6.1. Sursele sociale, politice, filosofice ale luminismului. Concepţiile iluminiştilor. Curentele literare principale din Secolul Luminilor: clasicismul (neoclasicismul), realismul, sentimentalismul, preromantismul. Variante naţionale ale literaturii luministe. Influenţe reciproce şi interferenţe.

6.2. Teatrul în Secolul Luminilor. Tragedia iluministă şi reprezentanţii principali (Voltaire, Alfieri, Goethe ş.a.). Formă clasică şi conţinut nou. Comedia iluministă şi reprezentanţii principali (Beaumarchais, Goldoni, Sheridan ş.a.). Diderot şi înnoirea teatrului. Formele dramei iluministe în Franţa, Germania, Anglia etc.

6.3. Proza iluministă. Romanul luminist şi diversitatea formelor romaneşti (Defoe, Swift, Fielding, Richardson, Sterne, Goethe, Diderot, Rousseau ş.a.). Asimilarea tradiţiilor renascentiste şi picareşti. Problematica romanului iluminist. Motivul străinului şi al călătoriei. Tipologia romanului şi a personajului luminist. Povestirea filosofică în Secolul Luminilor. Cercetări contemporane despre literatura Luminilor.

6.4. Poezia în Secolul Luminilor şi reprezentanţii principali (Voltaire, Schiller, Goethe, Burns, Chenier ş.a.). Tematica şi varietatea formelor poetice cultivate.

6.5. Literatura preromantismului: poezia, proza, teatrul.

7. Romantismul în literatura universală (cuvinte-cheie: romantism, liberalism, libertate, clasicism, medieval, naţional, folclor, fantastic, şcoală, ironie romantică, istorism, roman istoric, dramă romantică, nuvelă romantică, poem, baladă, lirică, legendă, eul liric, erou romantic, conflict, realitate, vis, infinit, discordanţă).

7.1. Sursele filozofice. Teoria şi caracterele specifice ale literaturii romantice. Tipologia personajului romantic. Ironia romantică.

7.2. Poezia romantică şi reprezentanţii principali (Holderlin, Novalis, Heine, Hugo, Lamartine, Blake, Byron, Shelley, Coleridge, Leopardi, Espronceda, Poe, Puşkin, Lermontov ş.a.): tematica şi formele cultivate. Poemul romantic în diferite literaturi nationale. Valorificarea poeziei populare.

7.3. Drama romantică în raport cu teatrul clasicist. V.Hugo - teoreticianul dramei romantice. Diversitatea dramei romantice: drama istorică (Kleist, Hugo, Manzoni, Puşkin s.a.), drama mitologică (Kleist, Byron, Shelley ş.a.), drama fantastică etc. Mitul lui Faust şi al lui Don Juan în drama romantică.

7.4. Proza romantică. Nuvela romantică şi reprezentanţii principali (Hoffmann, Tieck, Chamisso, Poe, Irwing, Gogol ş.a.). Romanul în epoca romantismului. Diversitatea formelor (romanul personal, romanul de formaţie, romanul social ş.a.). Romanul istoric şi reprezentanţii principali (Scott, Hugo, Manzoni, Vigny, Dumas, Puşkin ş.a.).

7.5. Studii şi cercetări contemporane despre literatura romantică. Teorii şi concepţii despre romantism.

8. Realismul în literatura universală din secolul al XIX-lea (cuvinte-cheie: realism, realitate, conflict, obiectivitate, tipic, general, particular, burghez, roman, nuvelă, omniprezent, veridicitate, istorism, detaliu, analiză, criticism) .

8.1. Condiţiile istorico-sociale în care a apărut realismul. Sursele filosofice ale curentului (Fourier, Saint Simon, Marx, Engels, Saint-Hilaire, A. Comte). Realismul în alte arte (sculptură, pictură). Trăsăturile specifice ale realismului din sec. al XIX-lea. Îmbinarea elementelor realiste cu cele romantice în perioada formarii curentului (realismul romantic). Principalele şcoli naţionale ale realismului clasic (franceză, engleză, rusă). Etapele principale în evoluţia realismului din sec. al XIX-lea.

8.2. Romanul ca formă literară principală a curentului realist. Trăsăturile realismului. Tendinţa spre frescă, oglindirea realităţii şi critica instituţiilor sociale. Tematica romanului realist clasic. Tipologia personajelor şi a romanului realist. Diferitele forme de grotesc şi de fantastic utilizate. Analiza socială şi psihologică. Structura şi compoziţia romanului realist. Stadiul actual al cercetării romanului realist. Poezia şi drama în epoca realismului.

9. Naturalismul în literatura universală (cuvinte-cheie: naturalism, natură, fire, determinism, biologic, fiziologic, social, experiment, observare, impresionism, om, mediu, ereditate, criticism, fotografiere, copie, democratizare, bestie umană, fatalism, ştiinţă, roman). Apariţia şi afirmarea naturalismului în a doua jumătate a sec. al XIX-lea şi variantele naţionale. Naturalismul francez şi creaţia lui E. Zola. Teoria şi practica romanului naturalist. Naturalism şi realism: incertitudinea terminologiei.

10. Poezia parnasiană şi reprezentanţii principali (cuvinte-cheie: Parnas, poezie, parnasianism, romantism, impersonalitate, utilitarism, artă pură, exotism, cultul formei, perfecţiunea versificaţiei).

Parnasianismul francez şi raporturile lui cu romantismul şi naturalismul. Estetica parnasiană. Tematica poeziei parnasiene. Poezia lui Leconte de Lisle. Alţi poeţi parnasieni. Impactul parnasianismului asupra poezie universale.

11. Creaţia lui Charles Baudelaire şi destinele poeziei moderne (cuvinte-cheie: romantism, simbolism, spleen, ideal, eul liric, estetizarea urâtului, sinestezie, principiul corespondenţelor, poezie modernă, simbol, sonet).

Locul lui Baudelaire în poezie franceză şi universală. Estetica poetului. Volumul Florile răului: compoziţia, structura, problematica şi particularităţile artistice. Evoluţia eului liric. Baudelaire şi simbolismul. Receptarea poeziei baudelairiene în alte ţări.

12. Simbolismul în literatura universală (cuvinte-cheie: romantism, simbolism, decadentism, estetică, simbol, ideal, poetică, versificaţie, muzicalitate, sinestezie, vizionarism, sugestie, aluzie, impresionism).

Estetica şi poetica simbolismului francez. Manifestul simbolismului francez. Poezia lui Verlaine, Rimbauld, Mallarme. Influenţa simbolismului francez asupra poeziei din diferite ţări, inclusiv asupra poeziei române. Simbolismul printre alte curente din literatura universală de la cumpăna secolelor XIX-XX (decadentismul, estetismul, prerafaelismul, imagismul, unanimismul, naturismul ş.a).

13. Literatura universală la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea (cuvinte-cheie: curent, direcţie, mişcare, avangardism (avangardă), modernism, modernist, modern, realism, poezie, dramă, roman).

Tendinţe şi orientări noi în literatura universală de la cumpăna secolelor XIX-XX. Destinele realismului (reprezentanţii principali). Avangardismul şi modernismul. Romanul modern/modernist şi romanul tradiţional (reprezentanţii principali). Evoluţia dramei în această perioadă şi reprezentanţii principali.

14. Literatura universală în prima jumătate a secolului al XX-lea (cuvinte-cheie: curent, direcţie, mişcare, avangardism (avangardă), modernism, modernist, modern, realism, poezie, dramă, roman, nuvelă, eseu).

14.1. Principalele curente literare şi artistice din prima jumătate a secolului al XX-lea: expresionismul, dadaismul, suprarealismul, futurismul, ermetismul etc. şi reprezentanţii principali. Caracteristicile principale ale literaturii contemporane.

14.2. Romanul sec. al XX-lea. Romanul realist tradiţional: continuitate şi inovaţie. Formele şi tipurile de roman realist tradiţional şi reprezentanţii principali. Romanul de familie şi variantele lui. Romanul psihologic şi cel al condiţiei umane. Romanul-frescă şi romanul panoramic. Romanul social-filosofic şi romanul-parabolă. Literatura despre război şi cea a generaţiei pierdute.

14.3. Romanul modern (modernist) şi reprezentanţii principali. Caracteristicile romanului modern (Joyce, Proust, Kafka ş.a.). Evoluţia romanului modern: teorie şi practică artistică. Problema timpului şi a spaţiului. Forme închise şi forme deschise de roman. Structuri romaneşti. Tipologia personajelor. Eseizarea şi intelectualizarea romanului. Formele monologului interior. Evoluţia limbajului. Proza scurtă şi reprezentanţii principali.

14.4. Direcţii şi orientări noi în evoluţia poeziei universale contemporane. Influenţa filozofiei şi a celorlalte arte. Intelectualizarea şi ermetizarea poeziei de la Mallarme la Paul Valery. Imagismul occidental şi cel oriental (rus). Principalele curente în poezie şi reprezentanţii principali. Poeţi în afara curentelor concrete. Varietatea tematică şi stilistică a liricii moderne. Structura liricii moderne.

14.5. Evoluţia dramei şi a teatrului în prima jumătate a sec. al XX-lea. Sursele filosofice şi precursorii dramei moderne. De la teatrul de intrigă la teatrul de idei. Tradiţie şi inovaţie în teatrul modern. Problematica şi varietatea formelor teatrului modern. Drama de idei şi reprezentanţii principali. "Teatrul epic", teatrul expresionist, teatrul suprarealist, teatrul esperpentic, Valorificarea miturilor în drama contemporană.

15. Literatura universală din a doua jumătate a secolului al XX-lea (cuvinte-cheie: curent, direcţie, mişcare, existenţialism, neoavangardism, neomodernism, realism, absurd, poezie, dramă, roman, noul roman, nuvelă, eseu).

15.1. Direcţii şi orientări noi. Existenţialismul în literatură (Sartre, Camus). Literatura antifascistă şi reprezentanţii principali.

15.2. Evoluţia romanului postbelic şi diversitatea formelor şi structurilor romaneşti. Noul roman şi romanul postmodern.

15.3. Direcţii noi în evoluţia poeziei postbelice şi reprezentanţii principali.

15.4. Drama şi teatrul după al doilea război mondial. Drama existenţialistă, teatrul absurdului, teatrul plastic, teatrul panic, teatrul cruzimii. Tradiţie şi inovaţie în drama din ultimele decenii.

16. Postmodernismul în literatura universală contemporană (cuvinte-cheie: modernism, modernist, modern, modernitate, postmoderism, postmodernist, postmodern, postmodernitate, estetică, poetică, fragmentarism, text, intertextualitate, parodie, ironie, scriitură, text).

Stadiul actual al cercetării problemei postmodernismului. Principalele concepţii şi puncte de vedere asupra postmodernismului. Caracteristicile literaturii postmoderniste şi scriitorii reprezentativi în diferite literaturi naţionale, inclusiv în literatura română. Umberto Eco şi romanele sale.


LITERATURA DE SPECIALITATE


Auerbach E. Mimesis, reprezentarea realităţii în literatura occidentală. Bucureşti, Polirom,2000.

Bahtin M.M. K metodologhii gumanitarnîh nauk // Estetica slovesnogo tvorcestva. Moskva, 1979.

Bahtin M.M. Metoda formală în ştiinţa literaturii. Introducere în poetica sociologică. Bucureşti,1992.

Bahtin M. Estetica slovesnogo tvorcestva. Moscva, 1979.

Bahtin M. Metoda formală în ştiinţa literaturii. Bucureşti,1992.

Bahtin M. Probleme de literatură şi estetică. Bucureşti,1982.

Bahtin M. Problemele poeticii lui Dostoievski. Bucureşti,1970.

Balotă N. Arte poetice ale secolului al XX-lea. Ipostaze româneşti şi străine. Bucureşti, Minerva, 1976.

Barbu N.I. (coordonator), Istoria literaturii latine, vol.I. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1964.

Barthes L. Gradul zero al scriiturii. Ce este scriitura? // Poetică şi stilistică. Bucureşti,1972

Bibliografia relaţiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1859-1918). Lucrare coordonată de Ioan Lupu şi Cornelia Ştefănescu. Vol. 1-3. Bucureşti, Editura Academiei R. S. România, 1980-1985. Vol.1. 1980. XIX, Vol.2. 1982. XVI, Vol.3. 1985.

Bloom Harold, Canonul occidental, ed. a II-a. București, Editura Art, 2007.



Brandes G. Curentele literare în secolul al XIX-lea. Bucureşti, Editura Univers, 1978.

Brăiescu I. Clasicismul în teatru. Bucureşti, Editura Meridiane, 1971.



Brăescu I. Perspective şi confluenţe literare româno-franceze. Bucureşti, 1980.

Călin V. Romantismul. Romantismul. Tipologia. Bucureşti, Editura Univers. 1975

Călinescu M. Cinci feţe ale modernităţii, ed. a II-a. Iași-București, Editura Polirom, 2005

Călinescu M. Clasicismul European. Bucureşti, Editura Enciclopedică Română, 1971

Călinescu, G. Impresii asupra literaturii spaniole, cap. introductiv. Bucureşti, Editura

pentru Literatură Universală. 1965.

Călinescu G. Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Ediţia a II-a, revăzută

şi adăugită. Ediţie şi prefaţă de Al. Piru. Bucureşti, Editura Minerva, 1985.

Călinescu, G. Principii de estetică. Echilibrul între antiteze; Clasicism, romantism,

baroc. Reflecţii mărunte asupra romanului. Bucureşti, Editura pentru Literatură. 1968.

Călinescu G. Sensul clasicismului. Bucureşti, 1946.

Călinescu G. Studii şi conferinţe. Bucureşti, 1956.

Călinescu G. Studii de literatură universală. Bucureşti,1972.

Călinescu G. Scriitori străini. Bucureşti, 1967.

Călinescu G. Ulysse. Bucureşti, 1967.



Căpuşan M. Teatru şi mit. Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1976.

Cimpoi M. Cicatricea lui Ulise. Chişinău, 1982.

Cimpoi M. Duminica valorilor. Chişinău, 1989.

Ciorănescu Al. Principii de literatură comparată, Bucureşti, 1997.

Ciorănescu Al. Barocul sau descoperirea dramei. Cluj-Napoca, 1980.

Claudon F., Haddad-Wotling K., Compediu de literatură comparată. Trad. de Ioan Lascu. Bucureşti, Cartea românească, 1997.



Comorovski C. Literatura umanismului şi Renaşterii. Vol. I-III, Bucureşti, 1972.

Constantinescu I. Moştenirea modernilor. Eseuri de literatură comparată. Iaşi, Editura Junimea, 1975.

Cornea P. Interpretare şi raţionalitate. Iaşi, Editura Polirom, 2006.

Cornea P. Introducere în teoria lecturii. Bucureşti, Editura Minerva, 1988

Cornea P. Regula jocului (Versantul colectiv al literaturii: concepte, convenţii, modele). Bucureşti, Editura Eminescu, 1980.

Corti M. Principiile comunicării literare. Bucureşti, Editura Univers, 1981.

Croce B. Breviar de estetică. Estetica în nuce. Bucureşti,1972.

Crohmalniceanu Ov. Literatura română şi expresionismul. Bucureşti, Editura Eminescu, 1971.

Curtius E.R. Literatura europeană şi Evul mediu latin. Bucureşti, 1970.

Deely John. Bazele semioticii. Bucureşti,1997.

Derrida Jacques. Scriitura şi diferenţa. Bucureşti,1998.

Dima A. Aspecte naţionale ale curentelor literare internaţionale. Bucureşti,1973.

Dima A. Principii de literatură comparată. București, Editura enciclopedică română, 1972

Dolinescu M. Parnasianismul. Bucureşti, Editura Univers, 1979

Dragomirescu Gh. Mică enciclopedie a figurilor de stil. Ed. a II-a. Bucureşti,1975.

Dragomirescu M. Ştiinţa literaturii. Bucureşti,1926.

Drimba O. Etapele tragediei greceşti// Eschil, Sofocle, Euripide, Teatru. Bucureşti,

1968.


Drimba O. Istoria literaturii universale, vol.I-II. Bucureşti, Editura “Saeculum şi

Vestala”, 1999.

Drimba O. Istoria teatrului universal. Bucureşti, Editura “Saeculum şi Vestala”, 2000.

Drouhet Ch. Studii de literatură română şi comparată. Bucureşti, 1983.

Dubois Jacques ş.a. Retorica generală. Bucureşti,1979.

Dumitrescu-Buşulenga Z. Eminescu. Cultură şi creaţie. Bucureşti, Editura Eminescu,1976.

Dumitrescu-Buşulenga Z. Renaşterea – umanismul şi destinul artelor. Bucureşti, Editura

Univers, 1975.

Durand, G. Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, prefaţă şi postfaţă de Radu Toma, Bucureşti, Editura Univers, 1977.



Duţu A. Literatura comparată şi istoria mentalităţilor. Bucureşti,1982.

Eco U. Lector in fabula. Bucureşti, 1979.

Eco U. Limitele interpretării. Bucureşti,1990.

Eco U. Opera deschisă. Bucureşti,1962.

Eliade M. Istoria credinţelor şi ideilor religioase. Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic,

2000.


Eliot T.S. Funcţia criticii // Eseuri. Bucureşti, 1974.

Friedrich H. Structura liricii moderne. Bucureşti, ELU, 1969.

Gadamer H.-G. Istina i metod. Osnovî filosofskoi ghermenevtiki. Moskva, 1988.



Grigorescu D. Constelaţia Gemenilor. Arta şi literatura în perspectivă comparatistă. Bucureşti, Editura Meridiane, 1979

Grigorescu D. Direcţii în poezia secolului al XX-lea. Bucureşti, 1976.

Grigorescu D. Introducere in literatura comparată. Teoria. Bucureşti,1991.

Grigorescu D., Alexandrescu S. Romanul realist în secolul al XIX-lea. Bucureşti,1972.

Hocke G.R. Manierismul în literatură. Bucureşti, Editura Univers, 1998.

Iorga N. Istoria literaturilor romanice în dezvoltarea şi legăturile lor. Bucureşti, 1910.

Istoria şi teoria comparatismului în România. Bucureşti, 1972.



Jauss H.R. Experienţă estetică şi hermeneutică literară. Bucureşti, Univers, 1983

Konrad N.I. Zapad i Vostok (Problemî sovremennogo sravnitelinogo literaturovedenia).

Moskva, 1972.

Lévi-Strauss, C. Tropice triste. Trad. E. Schileru. Bucureşti, 1968,



Lintvelt J. Punctul de vedere. Încercare de tipologie narativă. Teorie şi analiză, traducere de. Angela Martin. Bucureşti, Editura Univers, 1994

Lotman Iu. Lecţii de poetică structurală. Bucureşti, Editura Univers, 1970.

Marino A. Biografia ideii de literatură.Vol. II, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1992.

Marino A. Comparatism et théorie de la litterature. Paris, 1988.

Marino A. Etiemble ou le comparatisme militant. Paris, Gallimard, 1982.

Marino A. Introducere în critica literară. Bucureşti,1968.

Marino A. Hermeneutica ideii de literatură. Bucureşti, Dacia, 1987.

Marino A. Literatura scrisă / Hermeneutica ideii de literatură. Cluj, 1987.

Markiewicz H. Conceptele ştiinţei literare. Bucureşti, Editura Univers, 1988.

Mănescu C. Mitul antic elen şi dramaturgia contemporană. Bucureşti, Ed. Univers, 1977.

Molcuţ Z. Simbolismul european. Vol. I-III. Antologie, vol. I-II. Bucureşti, Editura Albatros, 1983.

Munteanu R. Literatura europeană în epoca Luminilor. Bucureşti, 1971.

Munteanu R. Clasicism şi baroc în cultura europeană din secolul al XVII-lea, vol. I-III. Bucureşti,1981-1983.

Munteanu R. Metamorfozele criticii europene moderne. Bucureşti, Editura Univers, 1975.

Nemoianu V. Structuralismul. Bucureşti, 1967.

Ocerki moldavsko-russkoukrainskih literaturnîh sviazei. Otv.red. C. Popovici. Chişinău, 1978.

Papu E. Despre stiluri. București, Editura Eminescu, 1986, pp. 3-279, 407-473, 491-533.

Papu E. Evoluţia şi formele genului liric. Bucureşti, Editura Tineretului, 1968.

Papu E. Excurs prin literatura lumii. Bucureşti, 1990.

Pavlicencu S. Receptare şi confluenţe. Studii de literatură universală şi comparată. Chişinău, 1999.

Pavlicencu S. Tentaţia Spaniei. Valori hispanice în spaţiul cultural românesc. Chişinău,

1999.


Pavlicencu S. Receptarea literaturii spaniole în spaţiul cultural românesc I-II. Chişinău,

1995.


Pavlicencu S. Tranziţia în literatură şi postmodernismul. Chişinău, 2001.

Perez H. Ipostaze ale personajului în roman. Iaşi, Editura Junimea, 1979.

Probleme de literatură comparată şi sociologie literară. Bucureşti, Editura Academiei, 1970.

Propp V. Morfologia basmului. Bucureşti, Editura Univers, 1970.

Prus E. Poetica modalităţii la Proust. Chişinău, 1998.

Radian S. Corelaţii între literatura română şi literatura universală. Bucureşti, 1977.

Reizov B.G. Franţuzskii roman XIX veka. Moskva, 1977.

Reizov B.G. Romantism (Teoria, istoria, kritika). Sbornik statei. Kazani, 1976.

Streinu V. Studii de literatură universală. Bucureşti, 1973.

Tomaşevski B. Teoria literaturii. Poetica. Bucureşti,1983.

Van Tieghem P. Literatura comparată. Trad. de Al. Dima. Bucureşti, ELU, 1966.

Velea S. Universalişti şi comparatişti români contemporani. Profiluri. Bucureşti, Editura Medro, 1996.

Vianu T. Arta şi frumosul. Din problemele constituţiei şi relaţiei lor, Bucureşti,

1931.

Vianu T. Dualismul artei III, V, VII, VIII. Concluziuni. Eternitatea şi vremelnicia artei //



Opere. Vol. 7. Bucureşti,1978.

Vianu T. Estetica. Bucureşti,1968.

Vianu, T. Imanenţă şi transcendenţă la V. Hugo // Studii de filosofie şi estetică,

Bucureşti, 2001.

Vianu T. Filosofie şi poezie, studiu introductiv de Mircea Martin. Bucureşti, Editura

Enciclopedică Română,1971.

Vianu T. Problema metodei în curentele estetice mai noi. Estetica fenomenologică //

Opere Vol. 13. Bucureşti,1987.



Vianu T. Studii de filosofie şi de estetică // Opere. Vol. 5-7, Bucureşti,1971.

Vianu T. Studii de literatură universală şi comparată // Opere. Vol. 10-11, Bucureşti,1983.



Wellek R., Warren A. Teoria literaturii. Bucureşti, 1967.

Zamfirescu I. Drama istorică universală şi naţională. Bucureşti, 1976.

Zamfirescu I. Istoria universală a teatrului. Vol. I-III. Bucureşti, 1958-1968.

Zamfirescu I. Panorama dramaturgiei universale. Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1971.

Zamfirescu I. Teatrul european în secolul luminilor. Bucureşti, Editura Eminescu,1981.

Zumthor P. Încercare de poetică medievală. Bucureşti, Editura Univers, 1983.
Андреев Л. Г. Импрессионизм. М.: Изд-во МГУ, 1980.

Асмус В.Ф. Вопросы теории и истории эстетики. М.: Искусство, 1968.

Бахтин М.М. Вопросы литературы и эстетики. М.: Худож. лит., 1975.

Бахтин М.М. Литературно-критические статьи / Сост. С.Г. Бочаров и В.В. Кожинов.

М.: Худож. лит., 1986.

Бахтин М.М. Эстетика словесного творчества. М.: Искусство, 1979.

Брандес Г. Литературные характеристики: Французские писатели // Брандес Г. Собр. соч. / Изд. 2-е. СПб., б. г. Т. 13.

Валери, П. Об искусстве. М.: Искусство, 1993.

Веселовский А.Н. Историческая поэтика. М.: Высш. шк., 1989.

Гадамер Г.- Г. Лирика как парадигма современности // Гадамер Г.-Г. Актуальность прекрасного. М.: Искусство, 1991. С. 147-155.

Гаспаров М. Л. Антиномичность поэтики русского модернизма // Гаспаров М. Л. Избранные работы. М.: Новое литературное обозрение, 1995. С. 286-304.

Гаспаров М. Л. Очерк истории европейского стиха. М.: Наука, 1989.

Дима Ал. Принципы сравнительного литературоведения: Пер. с рум. М.: Прогресс, 1977.

Дюришин Д.Я. Теория сравнительного изучения литературы: Пер. со словац. М.: Прогресс, 1979.

Жирмунский В.М. Сравнительное литературоведение: Восток и Запад. Л.: Наука, 1979.

Жирмунский В.М. Теория стиха. Л.: Сов. писатель, 1975.

Историческая поэтика: Итоги и перспективы изучения. М.: Наука, 1986.

История итальянской литературы ХIХ-ХХ веков. М.: Высшая школа, 1990.

История немецкой литературы: В 5 т. М.: Наука, 1968. Т. 4.

История русской литературы: ХХ век. Серебряный век. М.: Прогресс: Литера, 1995.

История русской литературы: В 4 т. / ИРЛИ; Гл. ред. Н.И. Пруцков. Л.: Наука, 1980–1983. Неупокоева И.Г. История всемирной литературы: Проблемы системного и сравнительного анализа / ИМЛИ. – М.: Наука, 1976.

Краткая литературная энциклопедия. – М.: Сов. энциклопедия, 1962–1978. – Т. 1—9.

Литературная история Соединенных Штатов Америки: В 3 т. / Под ред. Р. Спиллера и др. М.: Прогресс, 1979. Т. 3.

Литературный энциклопедический словарь / Под общей ред. В.М. Кожевникова и П.А. Николаева. М.: Сов. энциклопедия, 1987.

Лосев А. Ф. Реализм, натурализм и позитивизм // Лосев А. Ф. Проблема художественного стиля. М.: Collegium, 1994. С. 92-108.

Лотман Ю. Анализ поэтического текста. Санкт-Петербург, 1996.

Лотман Ю.М. Беседы о русской культуре: Быт и традиции русского дворянства (XVIII — начало XIX века). СПБ.: Искусство, 1994.

Лотман Ю. М. Внутри мыслящих миров. Человек - текст - семиосфера - история. –

М.: "Языки русской культуры", 1996.

Лотман Ю.М. Лекции по структуральной поэтике. // Ю.М.Лотман и тартуско-

московская семиотическая школа. М.: “Гнозис”, 1994

Лотман Ю.М. Структура художественного текста // Лотман Ю.М. Об искусстве.

СПб.: «Искусство – СПБ», 1998. С. 14 – 285.

Мифы народов мира: Энциклопедия: В 2 т. / Гл. ред. С.А. Токарев. М.: Сов. энциклопедия, 1980–1982. (2-е изд. М., 1987–1988.)

Неустроев В. П. Литература скандинавских стран. М.: Изд-во МГУ, 1980.

Нефедов В. П. История зарубежной критики и литературоведения. М.: Высшая школа, 1988.

Обломиевский Д. Французский символизм. М.: Наука, 1973.

Образ человека и индивидуальность художника в западном искусстве ХХ века. М.: Наука, 1984.

Плавскин З. И. Испанская литература ХIХ-ХХ веков. М.: Высшая школа, 1982.

Пруцков Н.И. Историко-сравнительный анализ произведений художественной литературы / ИРЛИ. – Л.: Наука, 1974.

Ревалд, Джон. История импрессионизма. М.: Республика, 1994.

Ревалд, Джон. Постимпрессионизм. М.: Республика, 1996.

Рыкова Н. Я. Современная французская литература. Л.: Худож. лит., 1939.

Русская литература конца ХIХ — начала XX в.: 1901–1907 / ИМЛИ; Отв. ред. Б.А. Бялик. – М.: Наука, 1971.

Теория литературы: [В 3 кн.] / ИМЛИ; Редкол.: Г.Л. Абрамович, Н.К. Гей [и др.] – М.: Наука, 1965.

Шпенглер, Освальд. Закат Европы. М.: Искусство, 1993.

Экспрессионизм. М.: Искусство, 1966.

Ясперс К. Ситуация в современном мире // Ясперс К. Смысл и назначение истории. М.: Политиздат, 1991. С. 141-154.

Ясперс К. Ницше и христианство. М.: Медиум, 1994.
BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARĂ

Alberes R.M. Istoria romanului modern. Bucureşti, Editura pentru Literatura Universala, 1968.

Alonso A. Materie şi formă în poezie. Bucureşti, Editura Univers, 1980.

Alonso D. Poezie spaniolă. Încercare de metode şi limite stilistice. Bucureşti, Editura Univers, 1977.

Avădanei Şt. Eminescu şi literatura engleză. Iaşi, Editura Junimea, 1982.

Baldensperger F. Literatură, creaţie, succes, durată. Bucureşti, Editura Univers, 1974

Barthes R. Istorie sau literatură. Romanul scriiturii, antologie, selecţie şi traducere de Adriana Babeţi şi Delia Sepeţean-Vasiliu, Univers, Bucureşti, 1987.



Bălan-Osiac E. Sentimentul dorului în poezia română, spaniolă şi portugheză. Bucureşti, 1972.

Blanchot M. Spaţiul literar. Bucureşti, Editura Univers, 1980.

Booth W. Retorica romanului. Bucureşti, 1976.

Bousono C. Teoria expresiei poetice. Bucureşti, Editura Univers, 1975.

Căpuşan C. Orfeu: motivul permanenţei în lirica Renaşterii. Bucureşti, Editura Dacia, 1978.



Chiţimia I.C. Folclorul românesc în perspectivă comparată. Bucureşti, Minerva, 1971.

Cucu S. Teatrul european în secolul al XIX-lea. Bucureşti, Editura Meridiane, 1974.

Dumitrescu-Buşulenga Z. Sofocle şi condiţia umană. Bucureşti, Editura Albatros, 1974.

Dumitrescu-Buşulenga Z. Renaştere. Umanismul şi dialogul artelor. Bucuresti, 1970.

Drimba O. Scriitori scandinavi şi alte eseuri. Cluj- Napoca, Editura Dacia, 1980.

Durand G. Structurile antropologice ale imaginarului. Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2000.

Fontanier P. Figurile limbajului. Bucureşti, Editura Univers,1977.

Grigorescu D. Shakespeare şi cultura română modernă. Bucureşti, 1971.

Kayser W. Opera literară. O introducere în ştiinţa literaturii. Bucureşti, Editura Univers, 1979.

Marcus S. Poetica matematică. Bucuresti, Editura Academiei, 1970.

Munteanu R. Cultura europeană în secolul luminilor, vol.I-II-III. Bucureşti, 1974, 1994, 1995

Pânzaru I. Cercetări de estetică a oralităţii. Eseu despre cântecele de gestă. Bucureşti, Editura Univers, 1989

Popa N.I. Studii de literatură comparată. // Junimea 1981, AUI, tom XXVIII.

Rachet G. Tragedia greacă. Bucureşti, Editura Univers, 1980.

Wellek R. Conceptele criticii. Bucureşti, Editura Univers, 1970.

Zamfirescu I. Teatrul european în secolul Luminilor. Bucureşti, Editura Eminescu, 1981.

Zamfirescu I. Drama istorică universală şi naţională. Bucureşti, 1976.

Zamfirescu I. Panorama dramaturgiei universale. Craiova, Editura Aius, 1999.
Paşaportul specialităţii ştiinţifice: 10.01.06 – Literatura universală şi comparată
I. Domeniul ştiinţific în care se conferă gradul ştiinţific

Filologie


II. Formula specialităţii

Literatura universală şi comparată este domeniul ştiinţei filologice care se ocupă de cercetarea literaturilor străine, a literaturii universale, în general, atât în plan sincronic şi diacronic, cît şi în plan comparat, având la bază metodele de cercetare ale literaturii şi, totodată, ocupându-se de perfecţionarea lor şi de elaborarea unor metode şi metodologii noi.



  1. Direcţii de cercetare

  • Literatura universală şi comparată sub cele mai diverse aspecte tematice şi formale;

  • Metodologia şi metodele de cercetare a literaturilor străine;

  • Abordarea comparatistă a diferitelor fenomene literare (curente, stiluri, opere, teme, motive, mituri, structuri, sisteme etc.);

  • Studiul comparatist al literaturilor naţionale şi străine.

  1. Cifrul şi denumirea specialităţilor adiacente

10.01.00 – Literatură

10.01.01 - Literatura română

10.01.02 – Literatura Moldovei

10.01.06 – Literatura universală şi comparată

10.01.08 – Teoria literaturii

10.01.09 – Folcloristica

10.01.10 – Jurnalism şi ştiinţe ale comunicării

V. Specialităţi complementare

17.00.00 - Studiul artelor. Culturologie

09.00.00 - Filozofie

07.00.00 - Istorie

19.00.00 - Psihologie

VI. Delimitările de specialităţile adiacente

În investigaţiile ştiinţifice la specialitatea 10.01.06 se recurge atât la utilizarea metodelor de cercetare specifice ştiinţei literaturii, în general, comune pentru un şir de discipline adiacente ca Literatura română, Literatura popoarelor din Federaţia Rusă, Literatura popoarelor din Asia şi Africa, Teoria literaturii, Folcloristica, Jurnalistica, Textologie, cît şi la rezultatele cercetărilor respective. Totodată, cercetările la specialitatea Literatura universală şi comparată se deosebesc de cele din domeniile disciplinelor adiacente prin caracterul specific al obiectului de studiu care cuprinde numai literatura universală şi comparată.

Delimitarea de specialitatea Literatura română ţine de obiectul de cercetare al acesteia. Când însă se realizează studii comparatiste în care este cuprinsă şi literatura română, materia acesteia din urmă se subordonează altor scopuri ştiinţifice, ieşind din cadrul îngust al unei singure literaturi.

Acelaşi lucru se referă şi la delimitarea de specialităţile Literatura popoarelor din Federaţia Rusă şi Literatura popoarelor din Asia şi Africa. Totodată, efectuarea cercetărilor în domeniul literaturilor străine presupune cunoaşterea obligatorie a limbilor în care aceste literaturi sînt scrise. În acest sens, cercetările în domeniul specialităţilor ştiinţifice 10. 01. 05, 10. 01. 02 şi 10. 01. 06 sînt foarte apropiate ca metodologie şi metode specifice de cercetare, abordarea comparatistă a materiei de studiu a acestor discipline apropiindu-le şi mai mult, ceea ce a determinat oportunitatea reunirii lor într-o singură specialitate ştiinţifică propusă în noul Nomenclator al specialităţilor ştiinţifice din R. Moldova cu cifrul 10. 01. 06 şi cu denumirea Literatura universală şi comparată, mult mai adecvată şi din punctul de vedere al continuităţii disciplinelor universitare Literatură universală şi Literatură comparată.

Domeniul de cercetare şi metodologia disciplinei Teoria literaturii se deosebeşte de cele ale literaturilor concrete, dar orice cercetare în domeniul unor literaturi naţionale concrete sau în domeniul literaturii comparate se sprijină pe rezultatele cercetărilor teoretice. Totodată, investigaţiile în domeniul literaturilor străine oferă un bogat material pentru studiul teoretic al literaturii, în general.

Folcloristica are domeniul său bine delimitat de cercetare, dar în unele cazuri cercetarea literaturilor străine poate implica şi un material folcloric, inclusiv abordarea comparatistă a acestuia.

Şi Jurnalistica are domeniul său bine delimitat de cercetare, însă în unele cazuri cercetarea literaturilor străine implică şi utilizarea materiei de studiu şi a unor metode specifice jurnalismului, îndeosebi când e vorba de scriitori care au profesat şi ziaristica sau când literatura artistică se interferează cu publicistica.

Spre deosebire de Textologie, cu obiectul şi metodele sale specifice de cercetare, investigaţiile în domeniul literaturilor străine apelează uneori şi la datele textologiei sau abordează anumite aspecte textologice ale operelor literare studiate.

În cazul când tezele de doctorat se realizează la interferenţa specialităţilor vizând literaturile străine cu literatura română, teoria literaturii, folcloristica, jurnalistica sau textologia, acestea pot fi prezentate pentru susţinere la două specialităţi (în funcţie de ponderea aproape egală a ambelor discipline), cu condiţia includerii în componenţa consiliului ştiinţific specializat a specialiştilor respectivi, sau pot fi susţinute numai la specialitatea care are pondere mai mare în teză, domeniile adiacente urmând a fi reprezentate de câte un specialist în calitate de membru al consiliului ştiinţific specializat sau de referent oficial al tezei.


Date despre autorii paşaportului specialităţii ştiinţifice 10.01.06 şi ai programei examenului de doctorat la specialitatea dată.
Autori: Popovici Constantin, academician, doctor habilitat în filologie, profesor universitar, cercetător ştiinţific principal al Institutului Patrimoniului Cultural al A.Ş.M.

Kleiman Rita, doctor habilitat în filologie, conferenţiar universitar, cercetător ştiinţific principal a Institutului Patrimoniului Cultural al A.Ş.M.


Date despre recenzenţii paşaportului specialităţii ştiinţifice 10.01.06 şi ai programei examenului de doctorat la specialitatea dată.
Recenzenţi: Pavlicenco Sergiu, doctor habilitat în filologie, profesor universitar, şeful Catedrei de Literatură Universală a U.S.M.

Prus Elena, doctor habilitat în filologie, conferenţiar universitar, Institutul de Cercetări Filologice şi Interculturale (ULIM).






Yüklə 148,55 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə