Cucerirea Cosmosului Proiect executat de



Yüklə 458 b.
tarix30.10.2017
ölçüsü458 b.
#22270


Cucerirea Cosmosului

  • Proiect executat de:

  • -Stefan Saraev

  • -Cristian Serban

  • -Dragulschi Stefan


Cucerirea Cosmosului

  • La 1 octombrie 1958 a fost creat National Aeronautics and Space Administration (NASA), iar pe 7 oct 1958, NASA a formulat Proiectul Mercury, care a fost parafat la 26 noiembrie 1958. El s-a numit "Man-in-space program" sau "Project Mercury". In 2008 se implinesc 50 de ani de la aceste evenimente, o ocazie buna pentru a vorbi despre acest proiect indraznet al oamenilor. S-a desfasurat pe perioada 1958 – 1963 si a avut ca scop zborul omului in spatiu. Cele 6 zboruri cu oameni la bord au urmarit : - orbitarea Pamantului de o nava pilotata de om - sa investigheze comportarea organismului uman in spatiu - sa fie recuperate si omul si nava, in conditii sigure. In program au fost folosite 2 tipuri de rachete : - pentru zboruri suborbitale, rachete Redstone ; - pentru zboruri orbitale, rachete Atlas. Inainte de misiunile cu oameni la bord au avut loc alte zboruri fara oameni la bord, unele reusite, altele, nu, fara oameni la bord sau folosind roboti sau maimute (1960 - maimuta Sam,11min 6 sec in spatiu, ian.1961 – cimpanzeul Ham, 16 min 39 sec in spatiu, nov.1961 - cimpanzeul Enos, , a petrecut 3h 22 min in spatiu si a inconjurat de 2 ori Pamantul).



Cucerirea Cosmosului

  • 1. MercuryRedstone 3, 5 mai 1961, echipaj : ALAN B. SHEPARD, max 11 g, durata zborului: 15 min 28 sec, scop: comportarea organismului uman in spatiu, misiune soldata cu succes. 2. MercuryRedstone 4, 21 iul 1961, echipaj: Virgil I "Gus" Grissom, max. 11,1 g, durata 15 min 37 sec, scop: comportarea organismului uman in spatiu, Misiune partial reusita, capsula nefiind recuperata.  3. MercuryAtlas 6, 20 feb 1962, echipaj John H. Glenn, Jr.. max. 7,7 g, durata 4 h 55 min 23 sec, 3 orbite in jurul Pamantului, misiune de succes. 4. MercuryAtlas 7 (Aurora 7), 24 mai 1962, echipaj: M. Scott Carpenter , max. 7,8 g, durata 4 h 56 min 5 sec, 3 orbite, probleme la aterizare. 5. MercuryAtlas 8, 3 oct. 1962, echipaj: Walter M. Schirra, Jr., max. 8.1 g, durata 9 h 13 min 11 sec, 6 orbite, misiune de succes. 6. MercuryAtlas 9, 15-16 mai 1963, echipaj: L. Gordon Cooper , max. 7,6 g, durata 1 zi 10 h 19 min 49 sec, 22 de orbite in jurul Pamantului, misiune de succes. Au mai fost prevazute alte 3 misiuni, dar acestea au fost anulate. Iata-i pe cosmonautii desemnati pentru aceste misiuni:



Cucerirea Cosmosului



Cucerirea Cosmosului



Cucerirea Cosmosului







La 40 de ani dupa ce Neil Armstrong a devenit primul om care a pus piciorul pe Luna, scepticii sustin ca aselenizarea realizata de echipajul misiunii Apollo11 a fost “aranjata” intr-o baza militara americana, parte a unui “complot” pus la cale de guvernul de la Washington. National Geographic a prezentat pe site-ul sau cele mai controversate teorii ale conspiratiei despre primul zbor pe Luna, explicand de ce ele nu rezista in fata dovezilor stiintifice.

  • La 40 de ani dupa ce Neil Armstrong a devenit primul om care a pus piciorul pe Luna, scepticii sustin ca aselenizarea realizata de echipajul misiunii Apollo11 a fost “aranjata” intr-o baza militara americana, parte a unui “complot” pus la cale de guvernul de la Washington. National Geographic a prezentat pe site-ul sau cele mai controversate teorii ale conspiratiei despre primul zbor pe Luna, explicand de ce ele nu rezista in fata dovezilor stiintifice.

  • De ce aselenizarea a fost regizata si care sunt contraargumentele expertilor:

  • steagul american se misca ca si cum ar fi fost batut de vant, desi luna nu are atmosfera. “In filmul in care vedem ca steagul american se misca, astronautii tocmai il fixasera acolo, ceea ce face ca steagul sa se miste din inertie”, sustine Roger Launius, istoric in zboruri cosmice  ,in Washington D.C.

  •  In plus, astronautii au indoit din greseala batul pe care se afla steagul de cateva ori, ceea ce a dus la impresia, vizibila in cateva fotografii, ca panza se misca intr-una din cele mai cunoscute imagini date publicitatii, imaginea lui Neil Armstrong si cea a modulului lunar Eagle se reflecta in viziera lui Buzz Aldrin. Scepticii sustin ca, daca doar doi astronauti au pasit pe luna, cum se face ca ambii se vad in aceasta fotografie, desi nu sunt vizibile camere foto? Astronomul Phil Plait afirma: “Camerele au fost montate pe pieptul astronautilor. In aceasta imagine, poti sa vezi ca mainile lui Neil apar la nivelul pieptului. Acolo se afla camera”.



astronautii ajunsi pe luna nu s-au referit deloc la numarul de stele pe care  le-ar fi vazut iar in fotografiile facute la 20 iulie 1969 nu exista corpuri ceresti vizibile. Astronomul Plait afirma ca explicatia e simpla: suprafata lunii reflecta lumina soarelui iar aceasta stralucire ar face extrem de dificila observarea stelelor. De asemenea, astronautii au facut fotografii folosind cadrele de expunere rapida, care limiteaza lumina de fundal

  • astronautii ajunsi pe luna nu s-au referit deloc la numarul de stele pe care  le-ar fi vazut iar in fotografiile facute la 20 iulie 1969 nu exista corpuri ceresti vizibile. Astronomul Plait afirma ca explicatia e simpla: suprafata lunii reflecta lumina soarelui iar aceasta stralucire ar face extrem de dificila observarea stelelor. De asemenea, astronautii au facut fotografii folosind cadrele de expunere rapida, care limiteaza lumina de fundal

  • modulul Eagle poate fi observat, intr-o imagine luata la cateva ore dupa aselenizare, cum sta pe solul plat, ce nu prezinta urme ale aselenizarii. Scepticii afirma ca operatiunea de aselenizare ar fi trebuit insotita de un nor mare de praf, iar aselenizarea ar fi creat un crater important. Roger Launius sustine ca motoarele modulului si-au redus acceleratia chiar inainte de aselenizare, iar Eagle nu a plutit prea mult pentru a forma un crater sau a rascoli praful

  • o imagine realizata pe 20 iulie 1969 il arata pe Buzz Aldrin la baza scarii de pe Eagle, cu genunchii indoiti, lasand impresia ca urmeaza sa sara la urmatoarea treapta. Aldrin este vazut in umbra scarii si totusi este vizibil foarte clar, sustin scepticii, care afirma ca mai multe umbre apar ciudat in pozele facute de Apollo 11. Specialistii spun ca au existat mai multe surse de lumina. “Avem soarele, lumina reflectata de pamant, lumina reflectata de modulul lunar, costumele de astronauti si chiar suprafata lunara”, spune istoricul Launius. El afirma, de asemenea, ca trebuie tinut seama de faptul ca suprafata lunara nu este plata: “Daca un obiect este intr-o groapa, vezi o umbra diferita fata de cea a unui obiect care sta pe o suprafata dreapta”



Primul picior de om pe Luna



Satelit artificial

  • n ianuarie 2004, presedintele Bush a anuntat ca NASA va reincepe misiunile umane de explorare a Lunii. Acest lucru ar trebui sa se intample cel mai devreme in 2015 si cel mai tarziu in 2020. Pentru a pregati misiunile, NASA va trimite o sonda numita Satelitul Lunar de Recunoastere (LRO).

  • Daca totul merge bine, LRO va orbita in jurul Lunii in 2008 cel tarziu.va iesi in mod repetat din umbra, ea va experimenta schimbari de temperatura uriase in zonele in care au aterizat pe Luna atat misiunile americane cat si cele Sovietice.

  • Aceste revizitari vor include bineinteles si misiunile Apollo, iar oamenii de stiinta spera ca aceste noi imagini vor elimina speculatiile in legatura cu faptul ca misiunile NASA cu oameni pe Luna ar fi fost o farsa.

  • Sonda va cauta cele mai bune locuri de aterizare ale viitoarelor misiuni cu roboti sau oameni, va identifica eventualele resurse de pe Luna, si va investiga nivelul radiatiilor din punctul de vedere al impactului pe care-l vor avea asupra oamenilor.

  • Dificultatile

  • Oamenii de stiinta doresc ca LRO sa zboare la o altitudinea foarte mica pentru a putea inspecta cat mai bine teritoriul. Jim Watzin, de la Programele de Zbor Goddard, explica in ce consta provocarea: “Orbitele lunare joase, la o inaltime de 50 de kilometri, necesare pentru a putea inspecta terenul cu precizie, sunt complet diferite de experienta pe care o avem cu satelitii din jurul altor planete [inclusiv Pamantul].”

  •  Dat fiind ca o orbita lunara joasa este instabila, datorita asimetriilor din campul gravitational, sonda va trebui sa fie manevrata prin intermediul unui sistem de ghidare activ.



Sonde spatiale




Yüklə 458 b.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə