Energia electrică În românia



Yüklə 130,16 Kb.
tarix21.12.2017
ölçüsü130,16 Kb.


ENERGIA ELECTRICĂ ÎN ROMÂNIA

Nume : Florea Marius-Ciprian

Grupa: 112B

Facultatea : Inginerie Electrica



Cuprins

I.Introducere 3

II.Istoric 4

III.Electrificarea 5

IV.Productia 5

6

IV.1 Exportul si importul de electricitate 6



V.Tipuri de energie 8

VI.Concluzii 12

Bibliografie 13

14



I.Introducere


In acest raport tehnic se va studia energia electrică în România.În primul capitol va fi prezentat un scurt istoric despre cum a evoluat energia electrică în România, în al doilea capitol se va prezenta electrificarea.Al treilea capitol intitulat si “Producţia”, are si un subcapitol intitulat “Exportul şi importul de electricitate.În capitolul al patrulea va fi prezentat consumul de electricitate in ţara noastră.În ultimul capitol intitulat “Tipuri de energie”, sunt prezentate tipurile de energie din ţara noastră.

Productia de energie electrică a României a fost de aproximativ 64,7 TWh în anul 2008, cu 5,5% mai mult decât in anul precedent. Cărbunele este principala sursă pentru producerea energiei, cu o pondere de 42,5% din total, la fel de mare ca si î[12007. Pe locul 2 s-au plasat sursele hidro, cu un procent de 26,4%, iar energia din surse nucleare a avansat pe locul 3, cu o pondere de 17,3%, în crestere cu 4 puncte procentuale fată de ponderea detinută în 2007 din totalul productiei.

Principalii producători de energie electrică din România sunt Termoelectrica, cele 3 complexuri energetice din Oltenia (CE Turceni, CE Rovinari si CE Craiova), Hidroelectrica si Nuclearelectrica.

În anul 2006, productia a fost de aproximativ 62 TWh, la o putere instalată de 17.630 MW. Piata românească de energie electrică este estimată la 1,75 miliarde Euro.

Exportul de energie electrică al României a fost de 3 TWh în anul 2006 si 4 TWh în 2005. Importurile de energie electrică a României au fost de 2,3 TWh în anul 2005.

Din anul 2006 si-a început activitatea bursa de energie electrică, supravegheată de OPCOM, societate detinută de Transelectrica. În anul 2007 pe această bursă au fost vândute 8,21 TWh.


II.Istoric


1857, Bucuresti devine prima capitală din lume iluminată cu petrol lampant (si al doilea oras, primul find Praga, care la acea vreme nu era capitală).

1882, prima retea de iluminat din tară la Bucuresti. Se pune în functiune o centrală electrică ce asigură printr-o linie electrică de 2 kV curent continuu iluminatul palatului de pe Calea Victoriei.

1884, Timisoara - se pune în functiune primul iluminat electric stradal din Europa.

1888, prima centrală hidroelectrică din tară (CHE) Grozăvesti, pe râul Dâmbovita este pusă în functiune.

1894, Bucuresti - primele tramvaie electrice din tară.

1913 - prima cale ferată electrificată din tară, pe ruta Arad - Ghioroc - Ghioroc - Pincota si Ghioroc – Radna.

1930 - 1931, Bucuresti - punerea în functiune a primei retele electrice de distributie pe stâlpi de beton armat din tară.

1938 - Putere instalată (în anul de referintă interbelic): 501 MW.

1965 - primul tronson modern de cale ferată electrificată din tară : BrasovPredeal

1996 - Intrarea în exploatare comercială a Unitătii 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă

În anul 1990, productia, transportul si distributia de curent electric era detinută de compania de stat RENEL. În urma restructurărilor succesive, până în anul 2000, compania a fost împărtită în:



Nuclearelectrica S.A.

Termoelectrica S.A.

Hidroelectrica S.A.

Electrica S.A. - având 8 filiale.

Transelectrica S.A.

În prezent (noiembrie 2007) companiile Nuclearelectrica, Termoelectrica, si Hidroelectrica sunt detinute integral de Statul Român iar Transelectrica este detinută de Statul Român în proportie de 90%, restul de 10% actiuni sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti.



Cinci filiale Electrica au fost privatizate (4 în 2005 si una în 2007) prin preluarea pachetului majoritar de către investitorii străini ENEL, CEZ si E.ON.

III.Electrificarea


În martie 2010, aproximativ 100.000 de gospodării nu erau racordate la reteaua de electricitate, comparativ cu 89.000 în ianuarie 2008. În România sunt 7,5 milioane de gospodării.

IV.Productia


Tabel 1 : Procentajele productiei de energie electrică în România.


Combustibil

Procentaj
2007[11]


Procentaj
2006[12]


Procentaj
2005[13]


Procentaj
2004[14]


Cărbune

41,69 %

39,57 %

35,80 %

37,55 %

Gaze naturale

17,42 %

16,69 %

14,07 %

16,01 %

Păcură

1,11 %

1,83 %

2,68 %

3,26 %

Nuclear

13,10 %

9,20 %

9,59 %

10,07 %

Hidroelectric

25,80 %

32,02 %

37,11 %

31,61 %

Alte surse
conventionale

0,89 %

0,68 %

0,75 %

1,50 %

Eolian

0,00 %

0,00 %

0,00 %

0,00 %

Solar

0,00 %

0,00 %

0,00 %

0,00 %

Biomasă

0,00 %

0,00 %

0,00 %

0,00 %

Tabel 2 : Productia de energie electrică, după sursa de energie, în TWh:


An

Cărbune

 %

Hidrocarburi

 %

Nucleară

 %

Hidro

 %

TOTAL
Productie


Consum

2008

27,5

42,5 %

8,9

13,7 %

11,2

17,3 %

17,1

26,4 %

64,7

60,3

2007

26,7

43 %

11

18 %

7,7

13 %

15,9

26 %

61,3

59,2

2006

26,9

43,2 %

11,5

18,4 %

5,6

9 %

18,3

29,4 %

62,4

58,1

2005

23,5

40 %

10,3

17 %

5,5

9 %

20,2

34 %

59,7

56,8

Notă: Valorile din tabel sunt furnizate de Hidroelectrica. Valoarea productiei totale anuale diferă putin de cea comunicată de ANRE

IV.1 Exportul si importul de electricitate


Tabel 3 : Vloarea exporturilor si importurilor de energie electrică, în TWh:


Anul

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

export

5,3

3,3

5,2

5,2

3,7

2,5

3,2

import

0,9

1,3

1

2,3

2,5

0,4

0,4

Consumul de electricitate

În anul 2009, consumul de energie electrică al României s-a ridicat la 55,19 TWh.

În anul 2006, numărul de consumatori casnici reprezenta 93,61% din numărul total de consumatori, iar energia consumată de acestia reprezenta 35,72% din total energie consumată. La sfârsitul anului 2005 existau 8,6 milioane consumatori de energie electrică, din care 8,04 milioane consumatori casnici. Aproximativ 30% din energia electrică produsă in Romania este furnizată consumatorilor casnici.

Cei mai mari consumatori de energie electrică din România sunt: producătorul de aluminiu Alro Slatina, combinatul siderurgic ArcelorMittal Galati si combinatul de îngrăsăminte Oltchim..

Conform unui raport al grupului italian Enel din anul 2010, furturile de energie electrică reprezintă, în România, 5,4% din consum, mult peste media europeană, de 0,25%. Tot în 2010, conform unei estimări a companiei Nokia, furturile reprezintă aproximativ 20% din consumul anual al României, iar producătorii adună pierderi de aproape 1,4 miliarde de euro anual.

Tabel 4 : Nmărul de clienti captivi si consumul acestora, în TWh, pe ani:




Anul

2008

2007

2006

clienti captivi

8.772.934

8.673.572

8.633.571

consum (TWh)

23,4

22,5

23,3

Tabel 5 : Nmărul de clienti eligibili prezenti pe piata concurentială si consumul acestora, în TWh, pe ani:


Anul

2008

2007

2006

2005

2004

2003

clienti eligibili

3.509

2.703

1.969

552

43

54

consum (TWh)

22,4

22,2

-

-

-

-

În anul 2006 pretul electricitătii în România se situa la 60% din media UE.

Evolutia pretului energiei electrice:



  • 2005: 74 Euro/MWh - pretul mediu la energia electrică livrată consumatorilor captivi finali.Pentru consumatorii casnici pretul a fost de 92,1 Euro/MWh, iar pentru consumatorii industriali - 66,5 Euro/MWh.

  • 2004: 67 Euro/MWh - pretul mediu la energia electrică livrată consumatorilor captivi finali.

  • 2003: 67,9 USD/MWh - pretul mediu la energia electrică livrată consumatorilor captivi finali.

  • 2002: 50,4 USD/MWh - pretul mediu la energia electrică livrată consumatorilor captivi finali.

  • 2000: 53,3 USD/MWh pentru consumatorii casnici si 41.6 USD/MWh la consumatorii industriali.

  • 1999: 50 USD/MWh pentru consumatorii casnici si 37.7 USD/MWh la consumatorii industriali.[1]


V.Tipuri de energie


1.Energia hidroelectrică

Productia de energie hidroelectrică în România este dominată de stat prin compania Hidroelectrica, evaluată în anul 2007 ca fiind cea mai mare companie de stat, cu o valoare de 3,5 miliarde Euro.

În anul 2006, energia furnizată de centrale si micro-centrale hidroelectrice a fost de 18,2 TWh la o putere instalată 6.325 MW. Există planuri ca până în anul 2011 să fie mărită cu 392 MW puterea instalată si cu 1,4 TWh productia de energie. În momentul actual (anul 2007) este exploatat aproximativ 50% din potentialul hidro-energetic al tării. Conform planurilor Hidroelectrica, în anul 2025 aproximativ 70% din potential va fi exploatat.

Începând cu anul 2004, Hidroelectrica a început privatizarea unui număr de 150 micro-hidrocentrale.

2.Energia nucleară

Sectorul productiei de energie nucleară este detinut de Statul Român prin compania Nuclearelectrica. Aceasta detine Centrala Nucleară de la Cernavodă, care are o capacitate de 4 reactoare din care doar două sunt instalate, primul din decembrie 1996 si al doilea din septembrie 2007. Statul Român intentionează să construiască alte două reactoare nucleare, printr-o investitie estimată la circa 4 miliarde de euro. Capacitatea centralei este de 5 reactoare însă doar maxim 4 pot fi instalate datorită conditiilor tehnice. Se estimează că până în 2016 Unitătile 3 si 4 vor fi puse în functiune.

Cea de-a doua centrală nucleară care va fi construită în România va fi gata până în 2030 (cu zece ani mai târziu decât fusese anuntat initial), si va avea o putere instalată de 1.000 MW.Unitatea va asigura aproximativ 12 % din consumul national de energie.

În anul 2006, energia nucleară produsă a fost de 5,6 TWh, la o putere instalată de 707 MW.

Rezervele de minereu existente asigură cererea de uraniu până la nivelul anului 2017 pentru functionarea a două unităti nucleare la centrala de la Cernavodă.

3.Energia termoelectrică

Sectorul detine cea mai mare parte din totalul de productie de energie electrică din România.

În anul 2006, energia electrică produsă pe bază de combustibili fosili a fost de 38,4 TWh la o putere instalată de 10.598 MW(pe bază de cărbune: 26,9 TWh si 6.189 MW, iar pe bază de hidrocarburi: 11,5 TWh si 4.409 MW).

În urma restructurărilor succesive, o mare parte din centralele termoelectrice au fost transferate companiei de stat Termoelectrica (printre care si CET Deva si Elcen Bucuresti) cu o putere instalată de 5.520 MW, restul de centrale functionând ca societăti distincte (CET Turceni, CET Rovinari, CET Craiova), altele fiind transferate în subordinea Consiliilor Locale.

Cele trei complexuri energetice din Oltenia (Turceni, Rovinari si Craiova) acoperă circa o treime din productia de electricitate a României, fiind, după Hidroelectrica si Nuclearelectrica, producătorii celei mai ieftine energii din tară.




Combustibil

Procentaj

Productie

Putere

Combustibili fosili

58,09 %

38,4 TWh

10.598 MW

Hidroelectric

32,02 %

18,2 TWh

6.325 MW

Nuclear

9,20 %

5,6 TWh

707 MW

-










TOTAL

99,31 %

62,2 TWh

17.630 MW
Tabel 6 : Productia de energie electrica procentual si cantitativ pentru anul 2006 :

4.Energia regenerabilă

Începând cu anul 2005, legea prevede cote obligatorii de Energie Regenerabilă pe care furnizorii de energie electrică trebuie să le furnizeze consumatorilor deserviti, de la 0,7% în 2005 până la 8,4% în 2010.

Potentialul energetic hidro amenajabil al tării este de 36 TWh / an, din care se poate valorifica în conditii de eficientă economică aproximativ 30 TWh / an. Conform unei alte evaluări, potentialul hidro al României este de 40 TWh, mult mai mic fată de nivelul european, prin comparatie Austria având un potential hidro de 150 TWh.

Cea mai mare centrală în cogenerare pe bază de biomasă din România este detinută de de firma austriacă Holzindustrie Schweighofer si se află la Rădăuti. Centrala a fost inaugurată în mai 2009, a necesitat o investitie de 20 milioane Euro si are o capacitate totală de 22 MW.

5.Energia solară

Potentialul energetic solar al tării este de 1,2 TWh productie anuală. În octombrie 2009, capacitatea totală instalată de productie a energiei solare era de 0,1 MW. Potentialul fermelor solare este foarte mare, însă lipsa legislatiei si procesul complicat de obtinere a finantărilor frânează dezvoltarea.

6.Energia eoliană

România are cel mai ridicat potential din sud-estul Europei în domeniul energiei eoliene, sud-estul Dobrogei plasându-se chiar pe locul al doilea la nivelul întregului continent. România are un potential energetic eolian de 3.000 MW, echivalent cu o productie anuală de aproximativ '23 TWh anual[46], dar în prezent (2007) nu există proiecte semnificative pentru exploatarea acestuia. Conform altor estimări, potentialul eolian al României este estimat la 14.000 MW capacitate instalată[45]. Sectorul energiei eoliene ar putea contribui cu 13 TWh la necesarul national anual în 2020[45].

Compania spaniolă Iberdrola Renovables, divizia de energie regenerabilă a grupului Iberdrola si cel mai mare producător mondial de energie eoliană, va începe în iulie 2009 montarea primei turbine eoliene în Dobrogea, dintr-un proiect de circa 1.500 MW, valoarea totală a investitiei ajungând la aproximativ 2,5 miliarde euro. Singura piedică în calea planului spaniolilor de realizare a fermei eoliene ar putea fi capacitatea limitată de preluare a sistemului de transport electricitate. De asemenea, gigantul ceh CEZ intentionează să contstruiască un parc eolian tot în Dobrogea, în zona comunei Cogealac (unde este si Iberdrola), cu o capacitate de 600 MW.

Companiile au solicitat aprobarea pentru proiecte eoliene cu o capacitate de 18.000 MW în România, ce are un program de subventii bazat pe certificate ecologice, iar operatorul retelei nationale, Transelectrica, a oferit aprobări tehnice pentru producerea a 3.000 MW.

România a încheiat anul 2008 cu o capacitate de energie eoliană de numai 10 MW, însă Ministerul Economiei a estimat că nivelul va ajunge la cel putin 150 MW până la sfârsitul anului 2009. Prin comparatie, Polonia are cea mai mare capacitate de energie eoliană din Europa de Est, de 472 MW, iar Bulgaria a depăsit deja Cehia si are o capacitate de 158 MW.

În termeni de putere generată, productia de energie eoliană s-a urcat usor în 2008, până la 11 GWh, de la 7 GWh cât a fost în 2007, reprezentând însă doar 0,02% din totalul poductiei.

Conform unui studiu din anul 2010 al asociatiei ALMA-RO, există o serie de probleme majore legate de modul în care este construită si implementată politica publică privind utilizarea surselor regenerabile de energie. La nivel national, politica publică de utilizare a energiei eoliene presupune o legislatie necorelată cu directivele Uniunii Europene, mecanisme de implementare si proceduri neclare si/sau contradictorii si practici ce demonstrează atât incapacitatea de colaborare institutională (la nivel central si/sau local), cât si lipsa de vointă în sprijinirea impartială a dezvoltatorilor de centrale eoliene pe piată. Potrivit asociatiei, nu există un ghid oficial pentru dezvoltatori si, în cele mai multe cazuri, acestia fie se folosesc de ambiguitatea legislatiei pentru a pune autoritătile în fata faptului împlinit (realizând partial investitiile si apoi căutând solutii pentru problemele legale), fie renuntă să mai investească.Unele companii recurg si la actionarea în instantă a diverselor institutii publice, ceea ce nu rezolvă însă problema sistemică.[2]


Anul

2010

2009

2008

MW

462

14,1

10
Tabel 7 : Capacitatea instalată, pe ani

VI.Concluzii


În anul 2009, consumul de energie electrică al României s-a ridicat la 55,19 TWh.

Investitiile necesare în sectorul energiei electrice din România s-ar putea ridica, până în 2013-2015, la 8-11 miliarde euro.Investitiile sunt necesare pentru modernizarea centralelor electrice deja existente, ridicarea unora noi si îmbunatătirea retelelor de distributie, atât pentru a ajunge la cat mai multi consumatori români, cât si pentru a facilita comertul cu electricitate între România si statele vecine.

Mulţumesc domnului Mihai Maricaru, profesor in cadrul Universitatii Politehnica din Bucuresti.Mulţumesc parintilor, rudelor şi celor care au fost alaturi de mine şi nu în ultimul rând colaboratorilor mei.

Bibliografie


[1] http://ro.wikipedia.org/wiki/Energia_electrica_in_Romania

[2] www.referat.ro



[3] www.anre.ro




Yüklə 130,16 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə