Evantia Costinescu
Yüklə 95,45 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Evantia Costinescu
- Evantia Costinescu, soprană
- E v a n t i a C o s t i n e s c u
- c o r ul „ C a r m e n "
- E v a n t i a C o s t i n e s c u a c â n t at cu v o c ea
- Şcolii de Meserii de Băieţi
|
Şapte ani mai tîrziu, a dat însă peste mama, Speranţa (nume simbolic), o altă frumoasă, cu nasul în vînt, ochi căprui arzători, un ten luminos şi un zîmbet mereu amuzat. Venea dintr-o familie de administratori financiari din tată-n fiu, fusese premiantă cu coroniţă la Şcoala Centrală şi era studentă la Litere. Şi-a luat licenţa magna cum laude după căsătorie, dar tata n-a lăsat-o să profeseze. Mai bine se făcea cîntăreaţă - avea o voce extrem de pură, bună de Mozart. Unul dintre fraţii ei, Mircea Vasilescu (căpitan, mai tîrziu erou în primul război mondial - numele lui i s-a dat unei străzi de lîngă Patriarhie), o antrena cîntînd la vioară pînă la notele cele mai de sus. Mai tîrziu, prietenele ei cîntăreţe de operă, ca Evantia Costinescu, o puneau să le cînte pentru plăcerea lor. http://atelier.liternet.ro/articol/6565/Adina-Nanu/Calatorie-in-jurul-casei-mele.html Au urmat multi alti artisti faimosi, adorati de public: Petre Stefanescu-Goanga, Maria Snejina, Evantia Costinescu, Nicu Apostolescu, Dora Massini, Valentina Cretoiu, Serban Tassian, Dinu Badescu, Nicolae Secareanu, Arta Florescu, Lucia Bercescu-Turcano s.a. http://www.salutbucuresti.ro/teatre_info/38_opera_nationala_bucuresti.html Au oferit concerte muzicale: George Enescu (26 concerte), Dinu Lipati, Constantin Silvestri, M. Jora, Ionel Perlea, Ion Voicu, Petru Stefanescu – Goanga, Ion Fotino, Evantia Costinescu, Constantin Stanescu, Virginia Zeani si altii. http://bucuresti.24fun.ro/locatii/universitatea_populara_ioan_i_dalles-5876.html Over the generations, other famous artists followed, persuading the audience of the fascinating world of the lyrical performances. Among those who illustrate the second half of the 20th century, mention should be made of Petre Stefanescu-Goanga, Evantia Costinescu, Maria Snejina, Nicu Apostolescu, Dora Massini, Ioana Nicola, Valentina Cretoiu, Serban Tassian, Dinu Badescu, Nicolae Secareanu, Arta Florescu, Lucia Bercescu. http://en.netlog.com/cora_popa/blog/blogid=3528006 Opera History in Romania În continuare si drept încheiere, cu toate ca subiectul ar fi vast, ma voi rezuma la enuntarea unor femei, personalitati de origine româna, dar si straine, care s-au afirmat atât pe tarâm national, cât si international. Încep cu Reginele României, Elisabeta, Maria, Elena, Ana, si continui cu femeile de arta si cultura: Elena Vacarescu, Martha Bibescu, Ana Brâncovan, Contesa de Noailles,Sarina Casvan,Cella Delavrancea, Regina Elisabeta - alias Carmen Sylva, Elena Sutzu, Ana Hartulari Darclé, Aca De Barbu, Lucia Stanescu, Elena Cernei, Ileana Cotrubas, Eufrosina Vlasto, Maria Cebotari, Elena Teodorini,Maria Cojocareanu, Margareta Metaxa, Evantia Costinescu, Valentina Cretoiu Tassian, Dora Massini, Maria Strejina, Elvira Popescu, Elvira Godeanu, Lucia Sturdza Bulandra, Maria Filotti, Viorica Cortez Guguianu, Zenaida Pally, Teodora Lucaciu, Florica Cristoforeanu, Zoe Dumitrescu Busulenga, Ana Aslan, Agatha Bârsescu, Dina si Tanty Cocea, Ecaterina Teodoroiu, Cella Dima, Hortensia Papadat Bengescu.
In the 1923-1924 season, he conducted La Boheme. During two decades, he had these signers as Mimi: Alexandra Ferraru, Florica Cristoforeanu, Elena Saghin, Lidia Lipkovska, Lidia Babici, Fea Pomponiu, Evantia Costinescu, Valentina Cretoiu, and Alexandra Elefterescu – the most memorable one was Valentina Cretoiu. As Rodolfo, he had Arnoldo Georgewksi, Mircea Lazar, Dimitrie Onofrei, Viorel Chicideanu, and Dinu Badescu. (…) http://www.plural-magazine.com/article_echoes-massini.html Director al programelor artistice la Radiodifuziune era prin 1931 Gh.D.Mugur care cerea mereu sa se scrie “romaneste”, si afland ca eu sunt pe cale de a termina muzica dupa piesa lui Zaharia Barsan a si inscris-o spre difuzare. Slava Domnului,mi-am zis si am facut repede si distributia Era in 2 februarie cand a avut loc prima auditie. In distributie marii solisti ai operei romane : Gheorghe Marinescu,Dinu Badescu,Evantia Costinescu,Serban Tassian,Cornelia Stroescu,Cornelia Gavrilescu ,Felicia Chircorian si altii, fata de care, imi cer iertare ca nu i-am mentionat acum `. Succesul de care s-a bucurat in randul auditorilor mi-a mangaiat sufletul. A fost montata apoi la Cluj.Spectacol la care am lucrat alaturi de doi frati:Jean si Emil.Unul dirijor si celalat regizor.Din distributie au facut parte :Jean Ranzescu-viitor regizor la opera din Bucuresti- Ion Dacian,marele interpret de opereta, Ana Rosza Vasiliu,Gogu Simionescu, Lia Hubic si altii.In seara respectiva,sala a fost arhiplina pentru ca publicul vroia sa vada spectacolul realizat de trei frati ,fii ai unui ardelean.
“ O poveste adevărată “ - Intamplări din viata muzicianului Constantin Bobescu ( partea III a ) In ziua 6 octombrie 1944, cotidianele bucurestene publică o informaţie primită dela Opera Română. Scânteia o publică subtitlul: Legionarii de la Opera Română dinBucuresti (p. 5), în timp ce Tribuna poporuluiîi dă alt titlu - Epuraţia de la Opera Română trebuie făcută imediat, cu precizarea: „Un comunicat al unor organizaţii politice anti- antonesciene, ţărăniste etc." (p. 7). În toate gazetele apare lista celor ,,. . .care au activat în mişcarea legionară: Mihail Arnăutu, bariton; Maria Blejanu, soprană;Floria Capsali, maestră de balet; ValentinaCreţoiu-Tassian, soprană, fostă şefă de cuib; Evantia Costinescu, soprană” si încă 9 salariaţi, artisti lirici si coristi. Redacţia Scânteii arată că cei ,,15 cavaleri ai fascismului” trebuie să apară în faţa co- misiei din instituţie ,,pentru epurarea deelemlente compromise în mişcarea legio-nara . Redacţia Tribuna poporului nuanţeazăjudecăţile, cu precizarea că artistii citaţi tre-buie să prezinte în faţa comisiei din insti- tuţie ,,justificările politice si morale"
G. Călinescu - un text cenzurat Denunturile Costinescu, Evantia * 1910 Bukarest Geschlecht weiblich Musikalischer Beruf Sopranistin Träger/Sparte Stadt, Staat, Hochschule Wirkungsorte Athen, Bukarest, Mailand, München, Paris, Warschau, Wien Musiklexika Kutsch/Riemens 2000, Bd. 33 Costinescu, Evantia, Sopran, * 1910 Bukarest; sie erhielt ihre Ausbildung zur Sängerin am Konservatorium von Bukarest bei Elena Anghel sowie bei Felicie Kaschowska in Wien; ergänzende Studien führte sie noch in Mailand und München durch. 1934 debütierte sie ... Dieses Werk ist urheberrechtlich geschützt und kann ohne Zustimmung der Rechteinhaber nicht vollständig angezeigt werden. TextauszugTiteldaten
Titel:
Großes Sängerlexikon / K. J. Kutsch; Leo Riemens Verfasser: Kutsch, Karl J. *1924-* ; Riemens, Leo *1910-1985*
C o n t r a r a p a r e n ţ e l o r, o î n t o c m i r e , de p e a c u m, a u n u i p r o g r am d e p a r t i c i p a r e m u z i c a l ă a R o m â n i e i la e x p o z i ţ ia d i n N e w - Y o r k , n u e s t e p r e m a t u r ă . O s e l e c ţ ie j u d i c i o a s ă a r e p r e z e n t a n ţ i l or a r t i s t i ci şi a m a t e r i a l u l u i d e m o n s t r a t i v , c e re v r e m e şi t r e b u e m a i cu s e a mă f ă c u tă d in t i m p , p e n t r u a n u fi c u n o s c u t ă a b ia în u l t i m u l m o m e n t, c â nd n u se m a i p ot f o l o si n i ci o p r o p u n e r e şi c o n t r i b u ţ i e d in a f a ra c o m i t e t e l o r d e o r g a n i z a r e , c ă r o r a a d e s e a le p ot fi d e r e a l a j u t o r. F a ţ ă de î n f ă ţ i ş ă r i l e m u z i c a l e a le R o m â n i e i la e x p o z i ţ i a d e la P a r is d in 1 9 3 7, c e le d e la N e w - Y o r k d in 1 9 39 i m p u n c o n d i ţ ii g e n e r a l e ce nu s u n t i d e n t i c e . P e d e o p a r t e , t r e b u e să se ţ i nă s e a m ă , că m u z i c a n o a s t r ă p o p u l a r ă , a r t i ş t ii n o ş t ri m u z i c a li şi c o m p o z i ţ ia r o m â n e a s c ă s u n t m a i p u ţ i n, c u n o s c u te în A m e r i c a , d e c â t la P a r i s, c e e a ce i m p u n e o g r i j e d e j u s t ă şi a c c e n t u a t ă c a r a c t e r i z a r e , cu t o t u l s p e c i a l ă. A p oi n u t r e b u e să se u i t e că N e wY o r k u l n u e s t e ca P a r i s u l, în a c e l aş t i mp m a r e c e n t r u m u z i c a l şi l a b o r a t or d e s c h is t u t u r o r e x p e r i e n ţ e l o r a r t i s t i c e. N e w - Y o r k u l n u p r i m e ş t e de c ât c e e a ce E u r o p a a c o n s a c r a t, c e ea ce a o b ţ i n ut d e f i n i t iv s u f r a g i i le c e n t r e l o r m u z i c a l e e u r o p e n e . La P a r i s. î şi p ot î n c e r c a f o r ţ e l e t i n e r ii c a n d i d a ţi la o c a r i e r ă d e v i r t u os s au de c o m p o z i t o r, s e p ot da în v i l e ag f e l u r i t e c o n c e p ţ ii şi c h i p u ri de a c o m p u n e m u z i c ă s au de a i n t e r p r e t a , se p o a t e s c o n t a î n ţ e l e g e r e c h i ar p e n t r u f o r m u l e şi m e t o d e de e x p r i m a r e m a i p u ţ i n o b i c i n u i t e, m a i t e m e r a r e , m a i i n g r a t e . La N e w - Y o r k n u se s t a b i l e s c p r e a m u l t e n u a n ţ e î n t r e s u c c es şi „ f i a s c o" i a r la s u c c es n u se p o a t e s p e r a d e c ât m u l ţ u m i n d f e l ul g e n e r a l de a v e d e a al p u b l i c u l ui , f ă ră e x c e s de s i n g u l a r i z a r e , f ă r ă a b a t e ri d e la l i n ia a n t i c i p a t a d m i s ă a s t i l u r i l or şi s i s t e m e l o r şi m a i a l es cu a u t o r i t a t e a şi c e r t i t u d i n e a s u c c e s u l ui d i n a i n t e o b ţ i n u t, p e d e p l i n, în c e n t r ul de o r i g i ne şi al u n u i f o nd r e p r e z e n t a t i v . In s f â r ş i t, m a i s e r i o a să va fi şi p r o b l e ma s a c r i f i c i i l or m a t e r i a l e c el p u ţ i n î m p ă t r it m a i m a ri p e c a r e l e . v a i m p u n e l u n g i m e a c ă l ă t o r i e i i n t e r c o n t i n e n t a l e , f a ţă de c ă l ă t o r i a la P a r i s, a p a r t i c i p a n ţ i l o r, c e e a ce m o t i v e a ză şi d in a c e st p u n c t de v e d e r e o r e s t r â n g e r e s t r i c t ă a l i s t ei r e p r e z e n t a n ţ i l or n o ş t ri m u z i c a l i, în c a r e , c e e a ce n u v a fi u ş or d e o b ţ i n u t, n u va t r e b u i să se a f le n i c i u n n u m e de p r i s o s, şi în a c e l aş t i m p , n i ci o l i p s ă. M u 7 J c a p o p u l a r ă r o m â n e a s c ă şi c o m p o z i ţ ia c u l tă de i s v or p o p u l a r s au de s t il r o m â n e s c c r e a t p r i n m i j l o a ce p e r s o n a l e , a r fi d e d o r it să d o m i n e h o t ă r ît p r o g r a m e l e , c u e x c e p ţ i a a c e l o ra d in l u c r ă r i l e m a e s t r u l u i G e o r ge E n e s c u, c a r e, s u n t de o s t r u c t u r ă i n d e p e n d e n t ă şi c a r e, a l ă t u ri de c e le cu c a r a c t e r r o m â n e s c , t ot a le m a e s t r u l u i, p ot t r i u m f a , f i i n d, c o m p o z i ţ ii r o m â n e ş ti de s t il l i b e r, c a r e au o v a l o a r e d e f i n i t i vă şi n u - şi m ă r g i n e s c g l o r ia în l i m i t e l e h o t a r e l o r n o a s t r e : O e d i p, s u i t a I I, o c t e t u l, s u n t c a po d ' o p e r e. D i n t r e c o m p o z i t o r ii n o ş t ri de a s t ă z i, n u c r ed să p o a t ă s l u ji î n t r ' a d e v ă r r e p r e z e n t a t i v şi cu i s b â n d ă m u z i ca n o a s t r ă l a N e w - Y o r k d e c â t M i h a il J o r a , N o n n a O t e s c u, C o n s t a n t i n B r ă i l o i u, S a b i n D r ă g o i, T e o d o r R og a l s ky ( m e l o d i i le cu o r c h e s t r ă şi c e le d o uă d a n s u ri p o p u l a r e ) şi P a u l C o ns t a n t i n e s cu ,a c ă r ei u l t i mă l u c r a r e e s t e s c r i să cu u n n e r v r o m â n e s c şi un t a l e nt e x c e p ţ i o n a l e . C o m p o z i ţ i a e s t e i n t i t u l a t ă „ N u n t a î n F u n d u M o l d o v e i " . E s t e u n b a l e t c a r e p o a t e fi c o n s i d e r a t, d r e p t o r e p l i c ă, în p r o p o r ţ ii m a i r e d u s e , d a r cu o s e vă p o p u l a r ă şi u n d u h r e m a r c a b i l, la P e t r u s k a l ui S t r a w i n s k i, d e la c a r e, c e ea ce t r e b u e a r ă t a t de î n d a t ă , n u î m p r u m u t ă n i m i c . C o m p o z i t o ri d ă r u i ţ i, m a i a v e m, se ş t i e. C ei î n s e m n a ţi m a i s us î n s ă, s u nt în s p e c i al şi în p r i m u l r â n d c h e m a ţi să r e a l i z e ze s c o p u r i l e p a r t i c i p ă r ii n o a s t r e m u z i c a l e la N e w - Y o r k şi ap e l ul li se c u v i n e, d e la s i n e. M u l ţi a l ţ ii î n să a r p u t e a f i g u ra în c o n c e r t e c o r a l e. P r i n m a e s t r u l E n e s c u, t r i u m f ul n o s t r u f ă ră s e a m ă n, e s t e a s i g u r a t. M u l ţ u m i t ă l u i, n i m e n i n u ne va d e p ă ş i. Va t r e b u i a l c ă t u it î n s ă şi un m ă n u n c h i u de s o l i ş t i, a c ă r o r î n z e s t r a r e şi c a p a c i t a t e s u n t de p r e ţ, şi d in c a r e s u n t i n d i c a ţi să f a că p a r t e D i n u L i p a t t i, S i l v ia Ş e r b e s c u, L o l a - B o - b e s c u, D o i na N o r a M i h ă i l e s c u, i a r p e n t r u m u z i c a p o p u l a r ă G h. F o l e s cu şi E v a n t i a C o s t i n e s c u, n e î n t r e c u ţ i. Un a d os de t r i m i ş i, în a f a ra c e l or m e n ţ i o n a ţ i, s 'o s p u n em f ă ră î n c o n j u r, p a r e o r i s i p ă. I n c e ea ce p r i v e ş t e s o l i ş t i i .- Un c or r o m â n e s c e s t e î n să a b s o l ut n e c e s a r m a n i f e s t ă r i l or n o a s t r e la N e w - Y o r k . La n e v o i e s ' ar p u t e a r e d u c e c o r ul „ C a r m e n " la o f o r m a ţ i e m a i m i c ă, î n t r e t r e i z e ci şi p a t r u z e ci de c o m p o n e n ţi p u t â n d a l c ă t u i, c um de a t â t e a o ri în I t a l i a, C e h o s l o v a c ia s au G e r m a n i a se p o a t e v e d e a , un g r u p c o r a l a d m i r a b i l. C ât d e s p r e t o a t ă l a t u r a de s p e c i f ic r o m â n e s c m u z i c a l a p a r t i c i p ă r ii n o a s t r e la N e w - Y o r k, a c e s t a n u se p o a t e c o n c e pe d e c â t s ub c o n d u c e r e a l u m i n a t ă d e o c o m p e t e n ţ ă n u n u m a i u n i c ă la n o i, d a r r a r ă şi s t r ă l u c i t ă a s t ă zi în t o a t ă l u m e a , a p r o f e s o r u l ui şi c o m p o z i t o r u l ui C o n s t a n t in B r ă i l o i u. Un g r u p d e b a l e t, în c az c â n d c o m p o n e n ţ a , r e p e r t o r i u l şi t e h n i c a îi s u nt de f o a r t e m a r e i n t e r e s a r t i s t i c, a r p u t e a fi a l t ă c o n t r i b u ţ i e b u n ă la i l u s t r a r e a a p o r t u r i l o r r o m â n e ş t i. I n c e a ce p r i v e ş t e e x e c u ţ i i l e s i m f o n i ce ' d e p l a s a r e a „ F i l a r m o n i c e i " la N e w - Y o r k n u se i m p u n e de f e l. La N e w - Y o r k s u n t c e le m a i b u n e o r c h e s t r e d in l u me şi c e a ce se ş t ie m a i p u ţ i n, c o m p u s e u n e o ri d in 9 0 - 95 la s u t ă e l e m e n t e e u r o p e n e . M a j o r i t a t e a i n s t r u m e n t i ş t i l o r d in a c e s t e o r c h e s t r e s u n t î n t r ' a d e v ă r g e r m a n e , f r a n c e zi şi i t a l i e n i, a c ă r o r ş c o a lă a f o st f ă c u tă în m a r i l e c e n t r e e u r o p e n e şi c a r e n u s u n t a t â t de d e p a r t e d e t e m p e r a m e n t u l şi s e n s i b i l i t a t e a n o a s t r ă m u z i c a l ă, c um a r fi m u l ţi î n c l i n a ţi s 'o c r e a d ă . De a l t f el o o r c h e s t r ă n u t r e b u e să f ie o b l i g a t o r iu f r a n c e ză p e n t r u a c â n t a p e D e b u s s y, n i ci g e r m a n ă p e n t r u a c â n t a pe B e e t h o v e n . O s p u n em p e n t r u c ei ce p ot u i t a că m u z i c a e s te u n g r a i u n i v e r s a l. S u b b a g h e t a m a e s t r u l u i E n e s c u, o r c h e s t r e l e d in N e w - Y o r k v o r p u t e a t r ă i, şi n u p e n t r u p r i ma d a t ă, c l i pe de t r a n s f i g u r a r e c a r e le va p u t e a d e s l e ga t a i n e l e s u f l e t u l ui r o m â n e s c , în c e le m a i a d â n c i e x p r e s ii a le s a l e. http://dspace.bcucluj.ro/jspui/bitstream/123456789/18908/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1938_047_0035.pdf UNIVERSUL LITERAR 15 Octombrie 1938 S p e c t a c o l e le Operei Române au î n t r e c ut t o a te a ş t e p t ă r i l e. G r a ţ i o a sa şi d a n t e l a ta Nunta lui Figaro a g e n i a l u l ui M o z a r t, Carmen c ea s t r ă b ă t u tă de p a t i mă şi f a t a l i t a te a f r a n c e z u l ui B i z e t, Boema c a l dă şi e x u b e r a n tă a i t a l i a n u l ui P u c c i n i, Paiaţe, t r a g i ca p a g i nă d in v i e a ţa a r t i ş t i l or n o m a zi a lui L e o n c a v a l l o, n e - au p r e z e n t at o f a s c i n at o a re v a r i e t a te de e p o c i, stil şi c o n c e p ţ i i, f i e c a re s e a ră p r o d u c â n d u - ne o n o uă d e s f ă t a re p r in v a l o a r ea o p e r e l o r, t a l e n t ul şi ş t i i n ţa i n t e r p r e ţ i l o r, î n g r i j i tă p u n e re în s c e n ă, f a s t ul s au r e a l i s m ul d e c o r u r i l or şi c o s t u m e l o r, r e g ia i m p e c a b i l ă. î n c e p u t ul şi s f â r ş i t ul p r ea s c u r t ei v i z i te a fost î n c h i n at a r t ei a u t o h t o n e. Mă v o iu o c u pa la u r mă m ai m u lt de c e le d o uă c o m p o z i ţ ii a le a u t o r i l or r o m â ni A l e x a n d r u I. Z i r r a şi T i b e r i u B r e d i c e a n u . Ca d i r i j o ri n e - au o n o r at d o m n i i: I o n e l P e r l e a, ( C a r m en şi B o e m a ), d i r i j or de f a i mă e u r o p e a nă cu o b a g h e tă c l a s i că şi f e r m ă, A l f r e d A l e s s a n d r e s c u ( N u n ta lui F i g a ro şi La S e c e r i ş) c o n ş t i i n c i o s, p o e t ic în M o z a r t, î n ţ e l e g ă t or şi a n i m a t or în c o m p o z i ţ ia r o m â n e a s c ă, E g i z i o M a s s i n i , cu e x p e r i e n ţa l u n gă şi v e r va n e ş t i r b i t ă, s t â lp s i g ur al o p e r ii d e la î n t e m e i e r ea ei. Ca i n t e r p r e ţi am a v ut pe d o m n i i: G h e o r g h e N i c o l e s c u - B a s u , c e l e b r i t a te r e c u n o s c u tă şi în m a r i le c e n t re m u z i c a le a le a p u s u l u i, c a re n i -a d at un Figaro s t r ă l u c it şi m o d e l; P e t r e Ş t e f ă n e s c u - G o a n g ă , c r e a t o r ul a t â t or r o l u ri i m p o r t a n te a i n t e r p r e t at cu a r tă d e s ă v â r ş i tă şi g l as g e n e r os pe s u m b r ul Lăpuşneanu şi pe p a s i o n a t ul Tonio; E m i l M a r i n e s c u , D o n J o s e şi C a ni o, t e n or d r a m a t ic cu v o ce c a r e r ă s p u n de la t o a te i m p u l s u r i le t r ă i r ii u n or r o l u ri p l i ne de p a t i mă o m e n e a s că şi cu un j oc de s c e nă de c a l i b ru e u r o p e a n; D r . I o n e l S p ă t a r u (Rodolfo, Drăguş), t e n or l i r ic f r u m os t i m b r a t, cu j oc c a l d, s i n c e r; M i h a i l A r n ă u t u (Marcello, Moş Gligor), b a r i t on cu v o ce f r u m o a s ă, p u t e r n i că şi j oc d e g a j a t; N i c o l a e S e c ă r e a n u (Bartolo, Colline) b a s c a n t a b il cu stil şi m ă s u r ă ; G. O p r i ş a n [Măscăriciul, Benoit, Alcindoro, Antonio) c o m i c ul i n e p u i z a b il şi a p r e c i at de p u b l i c; A u r e l B o r n e a n u (Contele, Morales, Primarul) şi A l e x a n d r u E n ă c e a n u (Escamillo) b a r i t o ni cu m i j l o a ce v o c a le b o g a te şi p r e s t a n ţă s c e n i c ă, Ş t i r b e i , P u i c a n , S t e f a n o v i c i , A l g e r şi alţii, c a re au c o n s i m ţ it s ă c â n te r o l u ri m ai mi ci s p re a a s i g u ra un a n s a m b lu o m o g e n. V o c i le f e m e n i ne au f o st de a s e m e n ea s t r ă l u c it r e p r e z e n t a t e. D r a M ă r i a M o r e a n u în Carmen a c u c e r it şi f a s c i n at s a la p r in v o c ea sa c a l dă şi t i m b r a tă de m e z z o s o p r a n ă, c a p a b i lă de a e x p r i ma î n t r e a ga g a mă a p a s i u n i l or o m e n e ş t i, t e m p e r a m e nt v u l c a n i c, i n t e r p r e t a re i n t e r e s a n t ă ; D - n e le L u c i a B e r c e s c u - Ţ u r c a n u (Doamna Ruxanda, OPERA ROMANA LA SIBIU 6 29 Contesa) cu o v o ce e x c e p ţ i o n a l ă, d u l ce şi p u t e r n i c ă, a f o st r â nd pe r â nd î n d u r e r a tă şi t r a g i c ă, s u a vă şi m e l a n c o l i c ă; E m i l i a G u ţ i a n u - A l e s s a n d r e s c u (Susana) s o p r a na l i r i c o - l e j e ră b i ne c u n o s c u tă şi a p r e c i a tă a i n t e r p r e t at pe s u b r e ta s v ă p ă i a tă cu g r a ţ i e, t a l e nt şi s t i l; l a n a N a n e s c u (Marcellina) i n t e r p r e ta î n c e r c a tă a r o l u r i l or de c o n t r aa l tă d r a m a t i că a a d ă u g at o n o tă n o uă c r e a ţ i i l or s a le în b ă t r â na c o c h e t ă, d o r n i că de d r a g o s t e; E v a n t i a C o s t i n e s c u a c â n t at cu v o c ea s a c r i s t a l i n ă, p e r f e ct c o n d u s ă, o M i m i şt o S t ă n c u ţ ă f e r m e c ă t o a r e; T h e a I o a n i n - R ă m u r e s c u , în d o uă r o l u ri c o m p l et o p u s e, M i - c a e 1 a c ea n a i vă şi N e d d a c ea d o r n i că de a m or p ă t i m a ş, a d o v e d it că e s t ă p â nă pe m i j l o a ce v o c a le şi r e s u r se d r a m a t i ce b o g a te şi m u l t i p l e; M ă r i a B l e j a n u (Musetta şi Mercedes) u n e ş te cu o v o ce c a l dă şi s o n o ră un t e m p e r a m e nt m e r i d i o n a l, un j oc de s c e nă s i g ur şi s i n c e r; F l o r i c a P o p o v i c i (Cherubino) a c â n t at şi j u c at f r u m o s, cu a r tă şi t a l e n t, un r ol dificil de t r a v e s t i; N e l l a D i m i t r i u (domniţa Ana, Viţa) A r a z S a v a g i a n ( F r a s c h i t a ) , A n a T ă l m ă c e a n u - D i n e s c u f a * o m - niţa Gherghina) s u nt a ş t e p t a te cu r o l u r i le î n s e m n a te la c a re le î n d r e p t ă ţ e ş te v o c e a, t a l e n t ul şi c u n o ş t i n ţ e le şi le m u l ţ u m im p e n t ru g e s t ul c o l e g i al de a se fi r e s e m n at de a s t ă d a tă la r o l u ri de m ai p u ţ i nă i m p o r t a n ţ ă; I u l j a D r ă g a n , M ă r i a S a v i n , S t e l l a M o ţ ă ţ e a n u şi a l t e le au î n t r e g it cu v o ci f r u m o a se şi j oc d e g a j at un a n s a m b lu t i n e r e sc si v i o i.
COSTELLO, Stephen [Tenor *1982 Philadelphia, US-PA - USA] http://en.wikipedia.org COSTER, Janet [Mezzo * London, GB-LND - England] http://en.wikipedia.org COSTESCU, Aurel [Tenor] COSTINESCU, Evantia [Sopran *1910 Bucuresti / Bukarest, RO-B - Rumänien †(?)] COSTON, Jesse COSUMANO, Christina
ILIE COSTINESCU Lucrările începeau în martie 1960 Planurile clădirii le întocmise cunoscutul arhitect Ilie Costinescu, structura de rezistenţă – lucrare de mare noutate pe atunci – fiind realizată sub conducerea profesorului Anatolie Mihul de la Politehnica ieşeană. Începutul îl consemna gazeta „Flacăra Iaşului”, din 9 martie 1960, anunţând performanţa studenţilor din anul I ai Facultăţii de Constructii, veniţi la muncă patriotică, care reuşiseră să sape 45 de metri cubi, în loc de 25, deşi pământul era îngheţat. Lucrarea rămânea apoi în atenţia gazetarilor ce-i prezentau mersul, uneori mai dificil, din cauza penuriei de ciment şi fier beton, înlocuit şi cu şine ceferiste. Fiindcă în anii aceia se realizau şi alte construcţii (Pasajul superior peste gara Socola, Fabrica de Mobilă, Casa de Cultură a Sindicatelor, Spitalul CFR, Cinematograful Victoria, cât şi diferite blocuri în Piaţa Unirii, Străpungerea străzii Ştefan cel mare, Horia, Arcu, Păcurari, Tudor Vladimirescu), materialele şi mai ales fierului beton erau, adesea, pe sponci. http://curierul-iasi.ro/povestea-casei-studentilor-529 Istorie Cea dintâi menţiune documentară cunoscută privind clădirea şi locaţia ei datează din 17 ianuarie 1786. Primele beciuri au fost săpate de către slugerul Gheorghe Costin. În 1799 au devenit depozite pentru curtea lui Potemkin, de atunci rămânând în mentalul colectiv drept „bolţi reci”. (Aurel Bejenaru ...: 1974, p. 92). Actuala clădire a fost ridicată peste vechile bolţi, după proiectul arhitectului Ilie Costinescu. Pe parcursul secolului XIX clădirea a avut mai mulţi proprietari, fiind închiriată în 1864 de negustorul Avram Amira, a cărui familie o va administra decenii la rând. În 1902 restaurantul se va muta în clădirea în care se află şi astăzi, prilej pentru fraţii Amira de a oferi un banchet în cinstea momentului. (Constantin, Th., Botez, Adrian, Pricop: 1988, p. 76). În anul 1922 imobilul va fi închis datorită morţii ultimilor urmaşi ai familiei Amira, fiind redeschis în 1966 după ce fusese renovat din fonduri publice. (Aurora Fecheci: 2003, p. 165). http://www.monumenteiasi.ro/monument_de_arhitectura.php?id=686 Restaurantul 'Bolta Rece' IASI Ruginoasa: Palace of family Sandulache Sturza (1811), which after 1862 became the residence of the ruler Al. I. Cuza, 1970 – restored by architect Ilie Costinescu and turned into a museum. http://www.romaniantouristguide.ro/tours/cultural-routes/moldova-area/moldovian-residences/ O alta resedinta a familiei Sturdza care s-a pastrat pâna in zilele noastre este palatul de la Ruginoasa (judetul Iasi). Construit in anul 1811 de marele vistiernic Sandu Sturdza - dupa planurile arhitectului Johann Freywald, pe locul curtilor boieresti ale familiei ridicate la sfârsitul secolului al XVII-lea - palatul de la Ruginoasa va capata o alura neogotica in urma transformarilor realizate de catre logofatul Costache Sturdza, in anii 1847-1855, cu ajutorul arhitectului german Johann Brandel. In anul 1862, palatul este cumparat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza si remobilat, un an mai târziu, pentru a deveni resedinta de vara a familiei domnitoare. Distrus de bombardamentele din 1944, palatul de la Ruginoasa va fi reconstruit intre anii 1978-1982, dupa planurile arhitectului I. Costinescu. http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/contributii-elitele-si-arhitectura-rezidentiala-ii-palatele-beizadelei-vitel-5450343/ IOAN STOENESCU Școala, în Mizil, a fost construită în 1855, de către boierul Ion Carnaciunescu, dar carte a început să se învețe de prin 1838. În urma stăruințelor lui Leonida Condescu, prin 1902, lua ființă în Mizil și o Școală elementară de meserii, iar mai târziu și un liceu. http://ro.wikipedia.org/wiki/Mizil septembrie 1958 - Ministerul Învăţământului şi Culturii aprobă reînfiinţarea la Mizil a Liceului Teoretic, Şcoala Medie Mixtă, în localul ce aparţinuse înainte de război Şcolii de Meserii de Băieţi (pe strada Nicolae Bălcescu, nr. 131, terenul unde este astăzi clădirea nouă a liceului), care încorporează şi clasele I - VII ale fostei şcoli elementare de fete, preluînd şi localul acesteia (localul atelierului şcoală, pe şoseaua Mihai Bravu). http://www.admitereliceu.ro/school/show/id/32040 Yüklə 95,45 Kb. Dostları ilə paylaş:
|