Fam. Enterobacteriaceae lp3 Genul Yersinia

Fam. Enterobacteriaceae

• LP3

Genul Yersinia

• Caractere generale:

• morfologie cocobacilara

• imobile la 37°C, mobile la 22 - 30°C (numai Y. pestis – imobila)

• cresc pe mediile uzuale in limite mari de temperatura (4 - 43°C)

• fermenteaza glucoza fara producere de gaz

• produc β – galactozidaza

Genul Yersinia

• Caractere generale:

• nu acidifica lactoza

• intensa activitate ureazica (exceptie, Y. pestis)

• produc indol si ornitindecarboxilaza

• nu produc H2S

• nu produc lizindecarboxilaza si fenilalanindezaminaza

• nu cresc pe medii cu citrat (Simmons)

Genul Yersinia

• Taxonomie:

• 12 specii, din care

• 3 specii au fost izolate la om:

• Y. pestis
• Y. pseudotuberculosis
• Y. enterocolitica

Genul Yersinia

• Habitat:

• toate speciile sunt raspandite in mediul inconjurator (mai ales, pe sol, unde supravietuiesc perioade lungi de timp - > 3 luni)

Yersinia pestis

• rezervor: rozatoare:

• sobolani
• rozatoare mici salbatice (veverite, iepuri)

• cale de transmitere: de la animale la om:

• puricii sobolanului (unde supravietuiesc indelung in proventricol si stomac)
• prin praf de dejecte sau produse animaliere

• cale de transmitere: interuman:

• Pulex irritans
• prin inhalare de picaturi Flügge de la pacient in faza prodromala ori acuta a pestei pulmonare

Yersinia pseudotuberculosis

• rezervor natural:

• rozatoare
• pasari salbatice
• sol
• ape (supravietuieste activ chiar si la temperaturi joase)

• cale de transmitere: alimentara

• determina: enterite subacute + adenopatie mezenterica marcata, ce poate mima apendicita

Yersinia enterocolitica

• rezervor natural:

• mamifere salbatice
• mamifere domestice (porc)
• produse alimentare (contaminate in perioada procesarii), in care rezista in stare biologic activa mult timp: carne refrigerata ori prelucrata sub forma a diferite produse netratate termic, lapte, branzeturi, ciocolata etc.

Yersinia enterocolitica

• determina o patologie polimorfa:

• la copii: imbolnaviri intestinale (enterite, sdr. dureros al fosei iliace drepte)
• la adult: artrite reactive, eritem nodos (formele extraintestinale sunt, de obicei, precedate de sdr. enteral)
• la subiectii imunodeprimati: forme abdominale complicate (adenite mezenterice, apendicite), forme extraintestinale, septicemii

Dg. de laborator

• Y. pestis:

• risc individual si colectiv!

• trebuie izolata numai in laboratoare specializate cu regim restrictiv (nivel 3 si 4 de protectie)

Dg. de laborator

• Celelalte specii de Yersinia:

• produs patologic: materii fecale

• medii de cultura slab selective: agar Mac Conkey

• incubare: 48h.

• mediu cu antibiotice: CIN (Cefsulodin – Irgasan – Novobiocina) – rezultate superioare (incubare 18 – 24h la 37°C): colonii tipice: semitransparente, margini clare, centrul rosu

• bulion de imbogatire cu: Irgasan si Ticarcilina

Dg. de laborator

• identificarea preliminara: pe mediile multitest TSI, MIU, MILF, citrat

• fermenteaza glucoza fara gaz

• nu produc H2S

• nu fermenteaza lactoza

• nu produc indol, lizindecarboxilaza, fenilalanindezaminaza

• imobile la 37°C, devin mobile dupa mentinerea 24h la temperatura camerei

Dg. de laborator

• nu cresc pe mediul cu citrat (Simmons)

• nu scindeaza malonatul

• produc ureaza

• produc β – galactozidaza

• ornitindecarboxilaza produce doar Y. enterocolitica

• identificarea antigenica prin aglutinare cu ser anti – Y. enterocolitica O3 si ser anti – Y. pseudotuberculosis tip I (serovarurile dominante in tara noastra) confirma apartenenta la gen si specie

Genul Citrobacter

• Grupare de Enterobacteriaceae:

• mobile

• fermenteaza glucoza cu gaz

• fermenteaza lactoza lent

• produc constant β – galactozidaza

• cresc pe medii cu citrat ca unica sursa de C.

• nu produc lizindecarboxilaza si fenilalanindezaminaza

• unele specii – ureazo – (+)

Genul Citrobacter

• Taxonomic:

• 12 specii, din care 8 specii au importanta medicala

• procese patologice umane la persoane cu imunodepresie

Citrobacter freundii

• determina:

• septicemii accidentale (posttransfuzionale) sau diseminari ale unor localizari din cele mai variate

• patogen intestinal – intensa activitate citotoxica

• poate fi confundat cu Salmonella enterica, avand caractere comune biochimice si mai ales antigenice: poate aglutina cu serurile polivalente si Vi anti – Salmonella

• implicat in etiologia unor izbucniri epidemice de TIA

Citrobacter diversus

• determina:

• septicemii

• meningite neonatale

• infectii urinare

• enterocolite

• Dg. diferential: E. coli – in infectii urinare

Genul Citrobacter

• Rezistotipie:

• Sensibil:

• Aminoglicozide

• Cefalosporine de gen. a – II – a

• Cefalosporine de gen. a – III – a

• Fluoroquinolone

Genul Klebsiella

• bacterii imobile

• capsulate

• fermenteaza glucoza cu producere de mari cantitati de gaz

• colonii mucoide

• fermenteaza majoritatea zaharurilor

• produce acetoina din glucoza (reactia Voges – Proskauer)

• cresc pe medii cu citrat

• produce lizindecarboxilaza

• produce ureaza

• nu produce fenilalanindezaminaza

• nu produce H2S

Genul Klebsiella

• Taxonomic:

• 10 specii

• Importanta in patologie:

• infectii nosocomiale (K. pneumoniae, K. oxytoca):

• bronhopneumonii

• infectii urinare

• enterite, mai ales la copii

• postoperator, in complicatii septice generalizate ori localizate

• septicemii – cu prognostic sever

Genul Klebsiella

• K. rhinoscleromatis

• K. ozenae

• intalnite in patologia specifica ORL

Genul Klebsiella

• Identificarea preliminara:

• pe mediile de izolare gelozate simple: in 24h. la 37°C, se dezvolta colonii mari de 2 – 3 mm., rotunde, bombate, umede, cu aspect mucoid. Acest aspect se accentueaza la 48h. cand diametrul coloniilor atinge 3 – 4 mm. si apare o evidenta tendinta la confluare.

• pe mediile slab selective: colonii lactozo – (+), aspect mucoid

• pe medii moderat – selective: caracterul mucoid mai putin pregnant

Genul Klebsiella

• Rezistotipie:

• Rezistenta inalta si multipla

• Sensilitate:

• Cefalosporine de gen. a – III – a
• Fluoroquinolone
• Colimicina
• Gentamicina

Genul Enterobacter

• enterobacterii mobile

• fermenteaza glucoza cu mari cantitati de gaz

• fermenteaza lactoza

• reactia Voges – Proskauer (+)

• nu produce indol

• nu produce H2S

• nu produce fenilalanindezaminaza

Genul Enterobacter

• Taxonomic: 16 specii

• Importanta medicala: infectii spitalicesti

Genul Enterobacter

• Identificarea preliminara:

• pe medii simple: se dezvolta repede, formand in 24h. la 37°C colonii mari, 2 – 3 mm., rotunde, tipice, “S”

• pe medii slab selective: colonii mari, lactozo – (+)

Genul Enterobacter

• Rezistotipie:

• Sensibilitati variate la:

• Fluoroquinolone
• Cefalosporine din gen. a – III – a
• Aminoglicozide

Genul Hafnia

• enterobacterii mobile

• produc gaz din glucoza

• produc lizindecarboxilaza

• produc β – galactozidaza

• nu produc H2S

• nu produc indol, ureaza, fenilalanindezaminaza

Genul Hafnia

• Taxonomie: 1 specie: H. alvei

• Importanta medicala:

• enteropatogenitatea – discutabila

• traheobronsite post – intubatie

• infectiile tractusului urinar

Genul Serratia

• enterobacterii mobile

• cresc luxuriant pe medii simple si slab sau moderat selective

• metabolic, produc cantitati mici de gaz din glucoza

• produce decarboxilaze

• fermenteaza lactoza tardiv

• nu produce indol

• nu produce H2S

• nu produce fenilalanindezaminaza

• test Voges – Proskauer – (+)

Genul Serratia

• Taxonomic:

• 12 specii,

• S. marcescens – principalul exponent al genului, este un conditionat – patogen relativ frecvent in infectiile de spital.

• Importanta medicala:

• patogen urinar

• patogen respirator

• bacteriemii

• septicemii grave

Genul Serratia

• Rezistotipie:

• S. marcescens achizitioneaza cu usurinta factori de rezistenta multipla

• Rezistenta la aminoglicozide (gentamicina, amikacina), precum si la cefalosporine poate fi relevanta pentru rezistotipuri cu circulatie spitaliceasca.

Genul Proteus

• Genul Proteus

• Genul Providencia

• Genul Morganella

• prezinta fenilalanindezaminaza

Genul Proteus

• enterobacterii mobile

• fermenteaza glucoza cu putin gaz

• produc H2S

• ureaza (+)

• fenilalanindezaminaza (+)

• nu produc lizindecarboxilaza

• nu produc β – galactozidaza

• pe mediile nutritive fara inhibitori, prezinta fenomenul de invazie sau de migrare, caracteristic genului

Genul Proteus

• Taxonomic:

• 8 specii, din care 3 au importanta medicala:

• P. mirabilis

• P. vulgaris

• P. penneri

Genul Proteus

• Importanta medicala:

• P. mirabilis – locul al – II –lea in etiologia infectiilor urinare, dupa E. coli

• P. vulgaris – infectii urinare, gastroenterite cu aspect de TIA

• - izolat frecvent din scaun, fiind component al microbiotei intestinale

• ambele specii pot cauza infectii localizate, indeosebi ale plagilor chirurgicale abdominale sau septicemii.

Genul Proteus

• Identificarea preliminara:

• caracteristica unica de a invada mediile simple gelozate: din locul inocularii, valuri succesive de cultura migreaza concentric pana la marginea mediului sau pana la intalnirea cu valul migrator al altei colonii

• daca coloniile migratoare apartin aceleiasi tulpini valurile se intrica formand o panza continua

• daca ele apartin insa la 2 tulpini diferite, chiar din aceeasi specie de Proteus, migrarile se opresc la 1 – 2 mm. distanta, intre ele trasandu-se o linie de demarcatie. Acest fenomen, cunoscut ca fenomenul de demarcatie Dienes, este folosit ca marker epidemic.

Genul Proteus

• Identificarea preliminara:

• pe mediile selective, colonii lactozo – (-)

• fenilalanindezaminaza - (+)

• lizindecarboxilaza - (-)

• Producerea de indol de catre P. vulgaris diferentiaza speciile de Proteus chiar in etapa preliminara a diagnosticului.

Genul Proteus

• Identificarea definitiva:

• Identificarea biochimica prin setul largit de teste biochimice

• Tiparea serologica: schema propusa de Vinkle – serovarurile de Proteus OX19, OX2, OXK pentru inrudirile antigenice cu rickettsiile si utilizarea lor ca antigene in reactia de aglutinare Weil – Felix in serodiagnosticul unor rickettsioze de primoinfectie.

Genul Proteus

• Rezistotipia:

• Spectre diferite de sensibilitate fata de:

• β – lactamine
• aminoglicozide
• fluoroquinolone.

Genul Providencia

• fenilalanindezaminazo – (+)

• lactozo – (-)

• β – galactozidaza – (-)

• lizindecarboxilaza (-)

• absenta caracterului migrator pe mediile simple gelozate

• scindeaza malonatul

• cresc pe medii cu citrat (Simmons)

Genul Providencia

• Taxonomie:

• 6 specii, dintre care 4 au fost izolate din prelevate

• umane.

• Importanta in patologie:

• P. rettgeri, P. stuartii – infectii urinare si extraintestinale, indeosebi nosocomiale

• P. alcalifaciens – rareori izolata la om – implicata in izbucniri epidemice (TIA) sau cazuri sporadice de diaree acuta

Genul Morganella

• enterobacterii mobile

• fenilalanindezaminaza - (+)

• ureaza – (+)

• ornitindecarboxilaza – (+)

• indol – (+)

• nu produc β – galactozidaza

• nu produc H2S

• nu cresc pe medii cu citrat (Simmons)

Genul Morganella

• Taxonomic: Specia Proteus morganii a fost reconsiderat ca gen aparte, pe baza analizelor genetice de hibridare a ADN – ului.

• Importanta in patologie:

• agent etiologic al unor infectii urinare postoperatorii

• mai rar, a fost mentionata in infectii generalizate

Genul Morganella

• Rezistotipie:

• Sensibilitatea frecventa a M. morganii la Nitrofurantoin si tetracicline, care pot fi utilizati ca markeri intraspecifici sau intergenetici.

Bacilii Gram negativi nefermentativi

• Pseudomonadele:

• bacili Gram – (-) nesporulati, drepti sau usor incurbati
• mobili (unul sau mai multi flageli polari)
• nepretentioase nutritiv
• strict aerobe
• au metabolism oxidativ, niciodata fermentativ
• numai respiratia nitritilor permite crestere anaeroba
• zaharolitici
• catalazo – (+)
• oxidazo – (+)
• Redus nitratii fie la nitriti, fie la N2 gazos

Bacilii Gram negativi nefermentativi

• Familia Pseudomonadaceae

• Genul Pseudomonas

• Specii fluorescente: P. aeruginosa, P. putida, P. fluorescens

• Specii non – fluorescente: P. alcaligenes, P. pseudoalcaligenes

Bacilii Gram negativi nefermentativi

• Habitat:

• ape de suprafata,
• sol umed
• microbiota indigena a omului
• bine reprezentate in fondul microbian de spital: apa distilata, solutii saline, solutii de coloranti, solutii antiseptice si dezinfectante, solutii pentru irigatii, medicamente, solutii perfuzabile, sange pentru transfuzii, coliruri, instrumentar, instalatii tehnico – sanitare, plante ornamentale, vaze cu flori etc.

Bacilii Gram negativi nefermentativi

• Pseudomonas aeruginosa – ocupa I-ul loc intre pseudomonade sub raportul frecventei izolarilor in laboratorul clinic, al varietatii, morbiditatii si mortalitatii infectiilor determinate.

Bacilii Gram negativi nefermentativi

• P. aeruginosa determina:

• Infectii ale plagilor si arsurilor
• Bacteriemie
• Septicemie
• Infectii I.V.
• Peritonite
• Infectii bronho – pulmonare
• Infectii otice
• Meningite
• Infectii oculare
• Osteomielite
• Infectii urinare

Bacilii Gram negativi nefermentativi

• Medii de cultura neselective:

• Geloza – sange
• Geloza – chocolat

• Medii selective:

• Agar Mac Conkey
• Mediul Levine
• Mediul Istrati – Meitert

• Medii mai selective:

• Agar baza Pseudomonas cu Cetrimid, Irgasan

Bacilii Gram negativi nefermentativi

• P. aeruginosa:

• colonii mari, 2 – 3 mm. Ø, rotunde, cu centrul bombat, margini neregulate si tendinta invaziva (aspect de “ou prajit”), suprafata granulara, consistenta untoasa
• cultura cu suprafata iridiscenta cu luciu metalic si plaje de autoliza
• cultura degaja aroma patrunzatoare particulara asemanatoare florilor de iasomie.
• pe medii lichide: suspensii omogene

Bacilii Gram negativi nefermentativi

• produce pigmenti difuzibili fluorescenti:

• Piocianina
• Pioverdina
• Piorubrina
• Piomelanina

• alcalinizarea coloanei si pantei de TSI (mediul ramane inert).