Geografia resurselor naturale

GEOGRAFIA RESURSELOR NATURALE

• 
  Totalitatea elementelor, proceselor si fenomenelor naturale care satisfac nevoile biologice si de productie ale omului
  
• 
  Cu exceptia energiei Soarelui, resursele naturale care sustin viata omului si productia economica, apartin mediului geografic al Terrei (geosferelor):
  
  • 
    1 Resursele extraatmosferice si atmosferice
    
  • 
    2 Resursele litosferei
    
  • 
    3 Resursele hidrosferei
    
  • 
    4 Resursele biosferei
    

• 
  1 RESURSELE EXTRAATMOSFERICE SI ATMOSFERICE
  
• 
  ENERGIA SOLARA Cant de energie solara receptionata de supr. P: este repartizata in mod negal in f. de unghiul de incidenta al radiatiei; se reduce de la Ec la Poli; depinde de transparenta atmosferei si de nebulozitate;
  
• 
  Pe Pamant ajunge doar 1/2 000 000 000 din energia radiata de Soare in spatiu . Aceasta cantitate este suficienta pentru toate necesitatile energetice de pe Terra.
  

Harta Distributia cantitatii medii anuale de energie solara (kwh/m²)

Avantaje - dezavantaje

AVANTAJE

DEZAVANTAJE

• 
  Energia solara poate fi folosita doar prin conversie in alta forma de energie
  
• 
  METODE DE CONVERSIE
  
• 
  BIOCONVERSIA transormarea naturala in biomasa prin fotosinteza
  
• 
  CONVERSIA IN ENERGIE TERMICA- se realizeaza cu ajutorul panourilor solare
  
• 
  CONVERSIA IN ENERGIE ELECTRICA - se realizeaza cu ajutorul celulelor fotovoltaice
  

BIOCONVERSIA

• 
  6H2O + 6CO2 + lumina solara = C6H12O6 + 6O2 (6 molecule de apa + 6 molecule de dioxid de carbon+ lumina solara = o molecula de zahar + 6 molecule de oxigen
  
• 
  Utilizarea energiei solare variaza intre tehnologiile traditionale care produc caldura si lumina, la cele moderne care produc electricitate.
  
• 
  Energia solara are o varietate de aplicatii:
  
• 
  Biomasa (carbune, lemn, hrana, biocombustibil)
  
• 
  Caldura (incalzirea directa a apei, incalzirea cladirilor si a serelor, evaporarea si desalinizarea apei, uscarea naturala, prepararea hranei)
  
• 
  Lumina ( iluminatul natual al cladirilor, serelor, etc; )
  
• 
  Electricitate ( panouri fotovoltaice) iluminat
  
• 
  Transporturi( automobile solare, ambarcatiuni solare)
  
• 
  Comunicatii (sateliti) si zboruri spatiale (generarea electricitatii)
  

Principalele state producatoare de energie pe baza energiei solare

• 
  SUA SPANIA AUSTRALIA MEXIC ISRAEL PORTUGALIA CHINA JAPONIA STATELE DIN ORIENTUL MIJOCIU
  
• 
  RESURSELE ATMOSFERICE
  
• 
  Energia eoliana
  

Cele mai favorabile tipuri de regiuni pt. valorificarea potentialului eolian

• 
  Litoralele; Muntii inalti; Deserturile; Insulele; In general, spatiile deschise, neadapostite, fara vegetatie;
  

Primele state dupa puterea instalata a centralelor eoliane

1	Germania
2	United States
3	Spania
4	India
5	China
6	Denemarca (& Faeroe Islands)
7	Italia
8	Franta
9	United Kingdom
10	Portugalia

Resursele atmosferei utilizate in scopuri terapeutice se numesc resurse bioclimatice

• 
  2 RESURSELE LITOSFEREI
  
• 
  Suportul mediului geografic. Geoasfera care depoziteaza cele mai multe si variate resurse:relieful solul mineralele rocile
  

RESURSELE ENERGETICE

a. CARBUNII

REZERVELE MONDIALE: 10 750 MILD. T

• 
  90% din rezervele mondiale se afla in emisfera nordica
  
• 
  3 tari detin peste 80% din rezervele mondiale de carbuni : SUA, Rusia, China
  

Alte state foarte bogate in carbuni: India, Australia, Africa de Sud, Ucraina, Kazakhstan, Polonia, Brazilia, Germania, Columbia, Canada, Republica Ceha

b. PETROLUL

Petrolul

– principala resursa energetica a lumii contemporane (45% in balanta energetica mondiala)

-Materie prima de baza pt. importante ramuri industriale (ind petrochimica)

-Principalul combustibil pt. transporturi;

1. 
   Zacaminte localizate in subsolul uscatului si al platformelor continentale ale marilor si oceanelor ( zacaminte " off shore" , care concentreaza 1/3 din rezervele mondiale) Rezervele mondiale de petrol: 150 mild tone, localizate in urmatoarele regiuni:
   

• 
  ORIENTUL APROPIAT (G Persic) (2/3 din rez mond.)
  
• 
  Arabia Saudita, Iraq, Kuwait, Iran , EAU,
  
• 
  SUA ( Alaska, Texas, Oklahoma) si CANADA
  
  • 
    REGIUNEA G MEXIC SI M CARAIBILOR : SUA (Texas Louisiana), Mexic (Pen Yucatan),
    

AMERICA DE SUD: Venezuela (Laguna Maracaibo)

• 
  RUSIA : Nordul M Caspice, Siberia de Vest ; Reg Volga-Ural
  
• 
  AFRICA DE NORD: Libia, Algeria
  
• 
  AFRICA DE VEST: Nigeria, Angola
  
• 
  M NORDULUI: UK , Norvegia
  
• 
  CHINA
  
  • 
    ASIA CENTRALA: Kazahstan , Turkmenistan
    
  • 
    ASIA DE SE: Indonezia
    

c. GAZELE NATURALE

• 
  GAZE ASOCIATE ZACAMINTELOR DE PETROL( gaz de sonda)
  
• 
  GAZUL METAN ( indep. de zac. de petrol)
  

• 
  REZERVE: 300 000 mild m³
  

• 
  Localizarea celor mai mari rezerve
  
• 
  Rusia si tari din ex-URSS ( Turkmenistan, Ucraina)
  
• 
  Orientul Mijlociu
  
• 
  Regiunea transcaucaziana
  
• 
  Asia Centrala ex sovietica
  
• 
  Africa de Nord
  
• 
  Europa de Vest ( Olanda, Norvegia, Danemarca, UK, Germania)
  
• 
  SUA
  
• 
  Canada
  
• 
  Mexic
  
• 
  Indonezia
  
• 
  China
  

d. COMBUSTIBILII NUCLEARI : uraniu, plutoniu, thoriu

• 
  uraniul: Ameica de Nord 40% Africa 20% Australia 12%
  
• 
  State: Canada (1/3 din prod mond), Australia (1/5), Niger, Rusia, Namibia
  
• 
  Energia nucleara se obtine din nucleul atomilor prin reactii nucleare controlate ;Cea mai comuna metoda este fisiunea nucleara .
  
• 
  Producerea energiei presupune incalzirea unui fluid (lichid de racire,- apa grea) a carui caldura apoi este apoi transformata in lucru mecanic pentru a genera electicitate sau propulsia unui vehicul (vapor, rachete radioizotopice)
  
• 
  Azi > 15% din energia electrica mondiala este obtinuta astfel
  
• 
  
  
• 
  
  
• 
  
  
• 
  
  
• 
  RESURSELE DE MATERII PRIME: MINEREURI, SUBSTANTE MINERALE NEMETALIFERE, ROCI PT. MATERIALE DE CONSTRUCTII
  
• 
  MINEREURILE:
  
• 
  MINEREURILE DE FIER: Materii prime pentru industria siderurgica (otel , fonta, laminate, trefilate)
  
• 
  Rezerve mondiale : 1000 mild tone
  
• 
  Principalele state:
  
• 
  Rusia+Ucraina+ Kazahstan: 40%, Australia: 17%, Brazilia: 11%,
  

Canada, SUA, India, Africa deSud, Liberia , Mauritania

Minereuri din care se extrag metale utilizate in siderurgie pentru fabricarea otelurilor aliate:

MANGANUL - utilizat in siderurgie pt prod otelului

Rezervele sunt concentrate in Africa de Sud (50%), Ucraina, Gabon, Australia, Brazilia

CROMUL: utilizat in siderurgie pt prod otelului. Rezerva in : Afica de Sud { 66%)

NICHELUL utilizat in siderurgie pt prod otelulu; rezerve cele mai mari le are Noua Caledonie, apoi , iNDONEZIA, Canada, Rusia, Filipine

MOLIBDEN utilizat in siderurgie pt prod oteluluI: rEZERVE IN : SUA, Chile Rusia

COBALT rezerve in: R P D Congo, Noua Caledonie

VANADIU : Africa de Sud, Rusia, China, SUA

WOLFRAM : China, Canada

• 
  MINEREURI (metale) NEFEROASE
  
• 
  CUPRU: Chile, SUA, Peru, Canada, Mexic, Panama
  
• 
  BAUXITA, din care se produce aluminiu; rezerva: Guineea, Brazilia, Australia, Jamaica, India, Camerun, Guyana, Grecia
  
• 
  PLUMB SI ZINC: SUA, Canada, Peru, Mexic, Rusia, Kazachstan, Australia
  
• 
  STANIU/COSITOR: China, Thailanda, Malaysia, Myanmar, Indonezia
  
• 
  METALELE PRETIOASE
  
• 
  AUR: Africa de Sud, Rusia, SUA, Canada,Australia, Papua Noua Guinee, China
  
• 
  ARGINT: Mexic, Canada, SUA, Peru
  
• 
  PLATINA: Africa de Sud, Rusia
  
• 
  
  
• 
  Resursa litosferei care este cea mai importanta pentru agricultura este. SOLUL
  

• 
  3 RESURSELE HIDROSFEREI
  
• 
  Hidroenergia (potentialul hidroenergetic al apelor curgatoare) este echivalent unei productii de 22 mild. kwh/an
  
• 
  Este distribuit inegal:
  
• 
  Asia (>40%), cu marile fluvii: Chang Jang (- cu cea mai mare hidrocentrala din lume, numita " Trei Defilee" -China), Enisei, Brahmaputra, Indus, Gange, Mekong
  
• 
  Africa (20%): Congo
  
• 
  America de Nord (10%): Columbia
  
• 
  America de Sud (10%): Parana
  
• 
  Statele cu cel mai mare potential hidroenergetic: China, Rusia, RPD CongO, SUA, Brazilia, Paraguay
  
• 
  Energia valurilor
  
• 
  – captarea fortei valurilor si utilizarea acesteia pt. electricitate, desalinizare si pomparea apei in rezervoare : Japonia, UK, Olanda, Tonga, China
  
• 
  Energia mareelor
  
• 
  - Energia mareelor este generata de schimbarea periodica a nivelului oceanului datorita miscarii relative a Pmantului, Lunii si Soarelui, si interactiunii lor prin intermediul atractiei gravitationale. Este influentata de forma locala aplatformei continentale si a tarmului
  
• 
  La Rance (FRANTA) - cea mai mare centrala mareemotrice din lume
  

• 
  
  
• 
  4 RESURSELE BIOSFEREI
  

Functiile biosferei

• 
  1. FUNCTIA ECOLOGICA/PROTECTIA MEDIULUI
  
• 
  2. DEZVOLTAREA ECONOMICA
  
• 
  Valoarea economica a resurselor biosferei este deosebita
  
  • 
    din produsele vegetale si produsele animale se asigura hrana, imbracamintea si incaltamintea, materiale de constructie si combustibili, fie in stare naturala, fie dupa prelucrare industriala;.
    
• 
  3. FUNCTIA STIINTIFICA, DE CUNOASTERE, EDUCATIE, TURISM
  
• 
  
  
• 
  Resursele biosferei: biomasa ( resursa regenerabila)
  
• 
  resursele forestiere
  
• 
  resursele pastorale
  
• 
  plantele cultivate
  
• 
  resursele faunistice.
  
• 
  
  

Resursele vegetale ale Globului

• 
  A. Resursele forestiere:
  

PADURILE TERREI

• 
  functiile padurii :
  
  • 
    Functia economica productia de masa lemnoasa )
    
  • 
    functia geoecologica (rolul padurii pentru protectia climei, apelor, solului , asezarilor, etc.).
    
• 
  Suprafetele ocupate de paduri
  
• 
  acum doua milenii, circa 56% din uscat
  
• 
  azi , mai ocupa doar circa 30-34% din totalul uscatului (44 mil. km², echivalentul aproximativ al continentului asiatic).
  
• 
  omenirea a distrus aproape jumatate din padurile de pe suprafata Pamantului , pt terenuri agricole, sau in scopuri industriale (lemn de constructie, lemn pentru celuloza si hartie, combustibil). prin suprapasunat, incendieri si defrisari,
  
• 
  Acest proces a fost urmat de fenomene nefavorabile
  
• 
  aridizarea climei, eroziunea solului, accentuarea inundatiilor, poluarea aerului etc..
  

• 
  LEMNUL
  
• 
  Se estimeaza ca padurile Terrei stocheaza 283 gigatone (Gt) crbon in biomasa lor si 638 Gt carbon in ecosistem (inclusiv in sol pana la 30 cm)
  
• 
  Astfel padurile contin mai mult carbon dacat intreaga atmosfera
  
• 
  TIPURI DE PADURI
  

• 
  Padurea din zona intertropicala umeda / ecuatoriala, acopera cele mai intinse suprafete (1,716 mld. ha).
  
• 
  Suprafete importante cu acest tip de padure se gasesc in Brazilia, R.D. Congo, Indonezia, Peru, Sudan.
  
• 
  Cuprinde multe specii valoroase diseminate in mijlocul celor fara valoare deosebita, ceea ce face dificila exploatarea.
  
  • 
    Arbori valorosi, utilizati in industria lemnului (mobilei): palisandrul (Brazilia), mahonul (Antile), balsa (Amazonia;
    
  • 
    Arbori cu lemn rezistent si usor, folosit in aeronautica), abanosul si acajuul (Africa ecuatoriala), teckul (Asia de Sud-Est si de Sud), santalul (Indochina, Indonezia), etc.
    
  • 
    Arbori cu valoare alimentara – castanul de Brazilia, arborele de unt (Africa)
    
  • 
    Arbori proprietati terapeutice – arborele de chinina (medicament contra malariei; originar din Anzi), arborele de camfor (China de Sud-Est).
    
• 
  Modul de valorificare a lemnului padurii intertropicale
  
  • 
    doar 20% este industrializat,
    
  • 
    Restul, folosit ca lemn de foc
    
• 
  Padurea de foioase temperat-subtropicala
  
• 
  a fost cel mai intens defrisata, inca din timpul celor mai vechi civilizatii.
  
• 
  Suprafata ocupata cu acest tip de padure este de 1,290 mld. ha.
  
• 
  Economic, avand densitati mai mici, aceste paduri furnizeaza mai putin materie lemnoasa (90 m³/ha in America de Nord si 75 m³/ha in Rusia).
  
• 
   Esentele valorificate sunt:
  
  • 
    fagul (mobila, parchete, etc.),
    
  • 
    stejarul (cu lemnul cel mai dur de la latitudinea temperata),
    
  • 
    stejarul de pluta,
    
  • 
    mesteacanul,
    
  • 
    castanul,
    
  • 
    eucaliptul,
    
  • 
    paltinul,
    
  • 
    frasinul, etc.
    

Cele mai importante paduri din aceasta categorie apartin Americii de Nord si C.S.I

• 
  Padurile de rasinoase (conifere) = taiga, ocupa 1,349 mld. ha.
  
  • 
    Se remarca prin uniformitate (aceeasi specie pe mii de hectare);
    
    • 
      in Europa si in taigaua siberiana sunt specii de molid, brad, zada, uneori in amestec cu mesteacanul.
      
    • 
      Padurea de conifere nord-americana este mai variata: pin alb, molid negru, brad de balsam, pin galben, brad alb, molid, sequoia (in sud-vestul S.U.A.).
      
    • 
      Exista paduri de pin in sud-estul S.U.A., cele de cedru din Liban;
      
• 
  in emisfera sudica aceste paduri ocupa suprafete reduse – paduri de Araucaria in Podisul Braziliei, Anzi, Australia, etajul montan al zonei intertropicale.
  

• 
  Cele mai intinse paduri de rasinoase revin C.S.I., Americii de Nord anglofone, Extremul Orient, Suedia, Finlanda.
  
• 
  Aceste paduri au o densitate mare, prin urmare, desi detin 31% din suprafata padurilor Globului, inglobeaza 48% din masa lemnoasa totala.
  

• 
  Ten countries with largest forest area (million ha)
  
• 
  Russian Federation 809
  
• 
  Brazil 478
  
• 
  Canada 310
  
• 
  United States 303
  
• 
  China 197
  
• 
  Australia 164
  
• 
  Democratic Republic of the Congo 134
  
• 
  Indonesia 88
  
• 
  Peru 69
  
• 
  India 68
  
• 
  B. Resursele vegetale ale Globului – pajistile.
  
• 
  Pajistile sunt terenuri acoperite cu vegetatie erbacee, utilizate in zootehnie, pasune sau faneata. Este dificil de apreciat suprafata reala a pajistilor, fiecare stat avand concepte diferite cadastral-statistice, considerandu-se drept pajisti inclusiv suprafete cu o vegetatie temporara, de semidesert, uneori si de desert.
  
• 
  Pajistile au o compozitie floristica diferita si de o calitate diferita , de la o zona la alta, in functie de conditiile climatice.
  
• 
  Pajistile de tundra si de silvotundra – in zona boreala a Eurasiei si a Americii de Nord, pe 400 mil. ha, compuse din muschi si licheni; cresterea renilor.
  
• 
  Pajistile din zonele temperate si subtropicale sunt mult mai importante economic, depasind 900 mil. ha, formate din numeroase specii de graminee si cyperacee perene; preeria nord-americana este cea mai variata ca numar de specii.
  
• 
  Pajistile temporare din zona semideserturilor tropicale si subtropicale sunt dificil de apreciat cantitativ; caracterul temporar al pajistilor impune deplasarea permanenta a turmelor de animale (Africa de Nord, Asia Centrala si de Sud-Vest).
  
• 
  Pajistile de savana si de stepa tropicala – 1,3 mld. ha. (800 mil. ha in Africa, 400 mil. ha in America de Sud, 90 mil. ha in Australia). Cele mai productive sunt savanele sud-americane, cea din Sahel fiind o savana uscata.
  
• 
  Pajistile alpine si subalpine – 300 mil. ha, din care mai mult de jumatate in Eurasia, urmate de cele din Anzi. Au caracter temporar dar calitate ridicata.
  
• 
  Fanetele – o forma recenta de valorificare, odata cu metalurgia fierului (fabricarea coaselor si stocarea fanului); au contribuit la procesul de sedentarizare.
  
• 
  Problema actuala – pasunatul excesiv, ce conduce la degradarea pajistilor; depinde de numarul si speciile animalelor crescute: acestea, prin pasunat selectiv, indeparteaza tocmai speciile de plante valoroase.
  
• 
  
  
• 
  C. Resursele vegetatiei acvatice
  
• 
  Distributia pe verticala a algelor depinde de cantitatea de lumina care patrunde in apa Oceanului.
  
• 
  Algele albastre, verzi si brune (0-120 m adancime), bogate in azot, utilizate ca ingrasamant agricol, furaj, alimentatie, medicina, extragerea iodului, etc.
  
• 
  Algele rosii si unele bacterii (120-300-600 m adancime) – industria farmaceutica.
  
• 
  Algele monocelulare formeaza, impreuna cu alte organisme microscopice, fitoplanctonul, hrana de baza a animalelor marine.
  
• 
  Acvacultura – cultivarea sistematica a algelor; ca furaj, algele uscate au o valoare nutritiva de trei ori mai mare decat cea a fanului.
  

• 
  D. BIOCOMBUSTIBILII
  
• 
  Biocombustibilul (agrocombustibil)- combustibil solid, lichid sau gazos, derivand de la materia biologica (mai ales, plante)
  
• 
  Teoretic poate fi produs din orice sursa biologica ce contine carbon, dar cele mai folosite sunt plantele verzi care, prin fotosinteza, capteaza energia solara
  
• 
  Biocombustibilii se folosesc la scara planetara, dar industria lor se dezvolta mai ales in Europa, Asia, America de N si S. Dintre biocombustibili, cei mai folositi sunt cei lichizi, (pentru autovehicule).
  
• 
  Modalitatile de conversie a energiei biomasei in combustibili lichizi pentru autovehicule
  
• 
  a. Cultivarea plantelor pentru zahar (trestie, sfecla) sau a cerealelor (porumb, grau) si utilizarea drojdiei de fermentatie pt. a produce etanol.
  
• 
  b. Cultivarea plantelor pentru ulei (palmier de ulei, soia, rapita, unele alge). Prin incalzire la temp. mari, vascuozitatea uleiului scade si poate fi folosit direct la motoarele Diesel; uleiul poate fi procesat chimic pentru a se produce combustibil numit biodiesel.
  
• 
  c. Lemnul poate fi convertit in biocombustibili: gaz de lemn, metanol, etanol ulei
  

• 
  Resursele FAUNISTICE ale Globului
  
• 
  
  

• 
  Resursele faunistice ale uscatului: fauna salbatica si cea domesticita de-a lungul timpului
  
• 
  Vanatoarea se mai practica de comunitati mici, mai ales in regiuni in care din cauza diferitelor conditii naturale nu se poate practica agricultura
  
• 
  Fauna salbatica reprezinta si o importanta resursa turistica
  
• 
  Calitativ, aceste resurse se diferentiaza de la potentialul faunistic de tundra, la cel de padure, de savanna si de stepa.
  
• 
  Resursele faunistice ale apelor oceanice sunt repartizate in
  
• 
  spatiul platformei continentale si sunt formate din:
  
• 
  lamelibranchiate: midii, stridii,
  
• 
  crustacee: creveti, homari, languste
  
• 
  pesti (hering, sturioni, sardele , cod, somon, ton, macrou, calcan)
  
• 
  La adancimi mai mari (pana la 300m), in spatiul oceanic propriu zis:
  
• 
  pesti : hering, sardele, cod, thon, macrou, somon
  
• 
  in largul oceanului pot fi vanate foca, morsa si balena, insa vanatoarea lor este restrictionata 26.
  
• 
  Hrana principala a balenelor este: a krill-ul, abundent in apele reci
  
• 
  La acestea se adauga si resursele faunistice din apele continetale, formate din specii variate (crap, lin,salau,somn,stiuca),ce populeaza apele curgatoare si lacurile.