Grila metodolofica



Yüklə 123,27 Kb.
tarix29.11.2017
ölçüsü123,27 Kb.
#33256






GRILĂ METODOLOGICĂ




1.

Caseta tehnică

Completaţi doar unul dintre punctele A, B, C sau D.




A




Articol publicat într-o revistă




Titlu:

ETUDIER LES GROUPES D’INTERET EN EUROPE




Autor(i):

Emiliano Grossman, Sabine Saurruger




Revista:

Politique Européenne, ed. L’Harmattan




Volum:

2

Număr:

07

An:

2002/3




Pagini - de la:

5

până la:

17

Cod ISSN:

274752566X (I.S.B.N)




Cod DOI:













B




Carte




Titlu:







Autor(i):







An apariţie:




An ediţie:







Editura:




Oraş:







Cod ISBN:







Cod DOI:













C




Capitol/studiu dintr-un volum colectiv




Titlu:







Autor(i):







Titlu volum colectiv:







Coordonator(i):







An apariţie:




An ediţie:







Editura:




Oraş:







Cod ISBN:







Cod DOI:













D

Alt tip de publicaţie

Titlu:







Autor(i):







Tip publicaţie:







Informaţii bibliografice:
















2.

Bibliografie utilizată de autor

(pentru volume colective treceţi exclusiv bibliografia studiului)




  1. Balme Richard, Didier Chabanet et Vincent Wright (dirs) (2002), L’action collective en

Europe, Paris, Presses de Sciences Po


  1. Balme Richard et Chabanet Didier (2000), « Action collective et représentation des

intérêts dans l’Union européenne », papier présenté dans le cadre du Forum Européen, Centre Robert Schuman, Institut Universitaire Européen, Florence, 19 mai 2000, 34 p.


  1. Claeys Paul-Henri et al (dirs) (1998). Lobbyisme, Pluralisme et Intégration européenne, Bruxelles, Editions de l’Université libre de Bruxelles,




  1. Coen, D. (1998), “The European Business interest and the national state: large firm lobbying in the European Union and Member states” in Journal of Public Policy, 18(1), 75-100




  1. Coen, D. (1997), “The evolution of the large firm as a political actor in the European Union”, in Journal of European Public Policy, 4(1), 91-108




  1. Commission européenne (1992), An open Structured Dialogue between the Commission and Interest Groups, SEC (92) 2272 final.




  1. Dahl Robert A. (1961), Who Governs ?, New Haven, Yale University Press




  1. Falkner Gerda (2000), “Policy networks in a multi-level system: convergence towards moderate diversity ?” in West European Politics, 23(4), 94-120




  1. Falkner Gerda (1997), “Corporatist Governance and Europeanisation: No Future in the Multi-level Game?” in European Integration online Papers (EIoP), 1(11); http://eiop.or.at/eiop/texte/1997-011a.htm




  1. Fligstein Neil et Alec Stone Sweet (2000), “The Institutionalisation of the Treaty of Rome”, Paper presented to the Colloque CERI-CEVIPOF, L’intégration européenne entre émergence institutionnelle et recomposition de l’Etat, Sciences Po, Paris, 26 et 27 mai 2000




  1. Grant Wyn P. (1989), Pressure Groups, Politics and Democracy in Britain, London, Philipp Allan




  1. Green Cowles Maria (2001), « The Transatlantic Business Dialogue and Domestic Business-Government Relations », dans Thomas Risse, Maria Green Cowles et James Caporaso (dirs), Transforming Europe: Europeanization and Domestic Change, Ithaca, Cornell University Press, p.159-179



  1. Green Cowles, Maria (1998), « The changing architecture of big business » in Justin Greenwood & Mark Aspinwall, Collective action in the European Union. Interests and the new politics of associability, Routledge, London




  1. Green Cowles, Maria (1995), Setting the agenda for a new Europe: the ERT and EC 1992” in Journal of Common Market Studies , 33(4), 501-526




  1. Greenwood Justin (1997), Representing Interests in the European Union, London, Macmillan




  1. Greenwood Justin et Mark Aspinwall (dirs.) (1998), Collective Action in the European Union. Interests and the New Politics of Associability, Routledge, London




  1. Greenwood Justin, Jürgen Grote et Karsten Ronit (dirs.) (1992), Organised Interests in the European Community, London, Sage




  1. Haas Ernst B. (1958), The Uniting of Europe: Political, Social and Economic Forces 1950-1957, London, Steven and Sons




  1. Hassenteufel, Patrick et Surel, Yves (2000), « Des politiques publiques comme les autres ? : construction de l'objet et outils d'analyse des politiques européennes » in Politique européenne, n°1, p.8-24




  1. Hervieu Bertrand et Rose-Marie Lagrave (dirs) (1992), Les syndicats agricoles en Europe, Paris, l'Harmattan, 1992




  1. Hooghe, Liesbet, (dir.) (1996), Cohesion policy and European integration: building multi-level governance, Oxford, Oxford University Press, 458 p.




  1. Hooghe, Liesbet et Marks, Gary (2001), Types of multilevel governance: where, what, why?, papier présenté pour la Conférence “Multilevel governance: an interdisciplinary perspective”, Université de Sheffield, 28-30 juin 2001, 49 p.




  1. Jachtenfuchs, Markus (2001), “The governance approach to European integration” in Journal of Common Market Studies, 39(2), 245-264



  1. Jachtenfuchs, Markus et Kohler-Koch, Beate (1996), “Regieren im dynamischen Mehrebenensystem” in Markus Jachtenfuchs & Beate Kohler-Koch (Hsgb.), Europäische Integration, Opladen, UTB/Leske & Budrich




  1. Jordan Andrew G. et Jeremy Richardson (1987), Government and Pressure Groups in Britain, Oxford, Clarendon Press




  1. Knill Christopher et Lehmkuhl, Dirk (1999), « How Europe matters. Different mechanisms of Europeanization », European Integration Online Papers (EIOP), Vol. 3, No.7, télécharger à http://eiop.or.at./eiop/texte/1999-007a.htm




  1. Kohler-Koch Beate (1992), « Interessen und Integration. Die Rolle organisierter Interessen im Westeuropäischen Integrationsprozess », PVS Sonderheft 23, p.81-119




  1. Kohler-Koch Beate (1994), « Changing Patterns of Interest Intermediation in the European Union », Government and Opposition 29(2)




  1. Launay Michel (1990), Le syndicalisme en Europe, Paris




  1. Lehmkuhl, Dirk (2000), « Under stress : Europeanization and trade associations in the member states » in European Integration Online Papers (EIOP), 4(14) télécharger à http://eiop.or.at/eiop/texte/2000-14a.htm




  1. Lieber Robert (1970), British Politics and European Unity. Parties, Elites and Pressure Groups, Berkeley, University of California Press



  1. Lindberg Leon N. et Stuart A. Scheingold (1970), Europe’s Would-Be Polity: Patterns of Change in the European Community, Harvard, Harvard University Press




  1. Lindberg Leon N. et Stuart Scheingold (dirs) (1971), Regional Integration: Theory and Research, Harvard, Harvard University Press




  1. Lindberg Leon N.(1963), The Political Dynamics of European Integration, Oxford, Oxford University Press




  1. Marks, Gary, Hooghe, Liesbet et Blank, Kermit (1996), “European integration from the 1980s: state-centric v. multi-level governance” in Journal of Common Market Studies, 34(3), 341-378




  1. Marsh David et R.A.W Rhodes (dirs.) (1992), Policy Networks in British Government, Oxford, Oxford University Press



  1. Mazey Sonia et Jeremy J. Richardson (dirs) (1993), Public Lobbying in the European Community, Oxford, Oxford University Press




  1. Mény Yves (1986) « La légitimation des groupes d’intérêt par l’administration française », Revue française de l’administration publique, n°39




  1. Meynaud Jean et Dusan Sidjanski (1969), Les groupes de pression dans la Communauté européenne 1958-1968. Structure et actions des organisations professionnelles, Montréal, Université de Monréal




  1. Moravcsik Andrew (1993), « Negotiating the Single European Act: National Interests and Conventional Statecraft in the European Community », International Organization 45(3), p.660-696




  1. Moravcsik Andrew (1998), The Choice for Europe. Social Purpose and State Power from Messina to Maastricht, Ithaca, Cornell University Press




  1. Mouriaux René (1983), Les syndicats dans la société française, Paris, Presses de la FNSP




  1. Neveu Eric (1996), Sociologie des mouvements sociaux, Paris, La Découverte Offerlé Michel (1998), Sociologie des groupes d’intérêt, Paris, Montchrestien




  1. Sandholtz Wayne et Alec Stone Sweet (dirs) (1998), European Integration and Supranational Governance, Oxford, Oxford University Press




  1. Sandholtz Wayne et John Zysman (1989), « 1992: Recasting the European Bargain », World Politics, 42, p.95-128




  1. Saurugger Sabine (2001a), « A Fragmented Environment: Interest Groups and the Commisson's Bureaucratic Sectorisation », Politique européenne, (5), p. 45-69




  1. Saurugger Sabine (2001b), Vers un mode communautaire de représentation des intérêts ? Les groupes d’intérêt allemands et français dans l’Ostpolitik de l’Union européenne, Thèse pour le doctorat en science politique sous la direction de Christian Lequesne, Institut d’Etudes Politiques, Paris




  1. Saurugger Sabine (2002), « Analyser les modes de représentation des intérêts dans l’Union européenne. La construction d’une problématique », Questions de recherche/Research in question, CERI, 2002




  1. Scharpf, Fritz, 1998, Governing in Europe. Effective and democratic?, Oxford, Oxford University Press, 243 p.




  1. Schendelen M.P.C.M. van et Robin H. Pedler (dirs) (1994), Lobbying the European Union: companies, trade associations and issue groups, Aldershot, Dartmouth




  1. Schmidt, Vivien (2001), « Europeanization and the mechanics of economic policy adjustment » in European Integration Online Papers (EIOP), 5(6), télécharger à http://eiop.or.at/eiop/texte/2001-006a.htm




  1. Schmitter Philippe (1974), « Still the Century of Corporatism? » Review of Politics, n°36, p.85-131




  1. Schwaiger Karl et Emil Kirchner (1981), The Role of Interest groups in the European Community, Aldershot, Gower




  1. Sidjanski Dusan (1995), « Nouvelles tendances des groupes de pression dans l’Union européenne ». In Yves Mény, Pierre Muller et Jean-Louis Quermonne, Politiques publiques en Europe, Paris, L’Harmattan




  1. Sidjanski Dusan et Ural Ayrbeck (1974), ‘Bilan des groupes et du processus de décision dans la communauté des six », Res publica 16(1) p.33-61




  1. Smith Martin J. (1993), Pressure, Power and Policy Process. State autonomy and policy networks in Britain and the US, Pittsburgh, Pittsburgh University Press




  1. Stone Sweet Alec (1997), “European Integration and Supranational Governance”, Journal of European Public Policy, 4(3), p.297-317




  1. Streeck Wolfgang et Philippe Schmitter (1991), « From National Corporatism to Transnational Pluralism: Organized Interests and the Single European Market » Politics and Society, 19(2), p.133-164




  1. Touraine Alain (1984), Le mouvement ouvrier, Paris, Fayard,




  1. Traxler Franz et Philippe Schmitter (1995), « The Emerging Euro-Polity andOrganized Interest », European Journal of International Relations 1(2)




  1. Wessels, Wolfgang et Dieter Rometsch (eds.) (1996), The European Union and member states. Towards institutional fusion?, Manchester, Manchester University Press




3.

Rezumatul studiului

3.1.

Original / Autor (maxim 2500 cuvinte, în cazul în care acesta există; citaţi pagina/ile daca preluati text compact)




Nu s-a gasit un rezumat al articolului sau al revistei in care a fost publicat.





3.2.

Analist (ce vi se pare că mai poate fi adăugat, în cazul în care aţi folosit rezumatul autorului?)



-





4.

Tipul cercetării

(marcaţi X în căsuţa corespunzătoare)




x

Cercetare teoretică




Cercetare aplicată/practică




Studiul conţine atât o parte de cercetare teoretică cât şi una de cercetare practică




Nu se poate aprecia




5.

Structura studiului

(Enumeraţi subunităţile de organizare ale cercetării – capitole, subcapitole pentru studii sau articole, părţi componente specificate de autor, astfel incat sa poata fi identificate etapele, pasii, problemele din configuratia operei)



Articolul este structurat in doua capitole scurte, fiecare capitol ii corespunde unuia dintre cei doi autori.







6.

Concepte şi termeni cheie

(Treceţi conceptele şi termenii în limba română, în afara de cazurile în care nu puteţi găsi un echivalent potrivit pentru termen. Dupa termenul tradus în limba română treceţi, între paranteze, termenul în original. Treceţi definiţiile utilizate de autor în text, citând pagina sau paginile, acolo unde este cazul)

Ex. Se scrie: Cultură politică (political culture) pentru coloana Concept/termen de mai jos, cu definiţia utilizată de autor sau care reiese din analiza autorului, în coloana din dreapta.













Concept/termen

Definiţie (max. 250 cuvinte pentru o definiţie)

1.

Intergrare europeana (Intégration européenne)

Proces politic si institution inceput in 1957 prin concluderea Tratatelor de la Roma. Integrarea europeana contribuie la crearea unui ansamblu supranational in Europa. Caracterul dinamic al integrarii europene este considerat adesea proprietatea fundamentala a procesului.


2.

Grupuri de interese (Groups d’ intérêts)

Ansamblu de actori, mai mult sau mai putin organizati, care incearca sa apere si sa promoveze interese particulare, influentand puterile publice. Acestea pot avea forma sindicatelor si organizatiilor profesionale, asociatii laice/ religioase, sindicate ale studentilor, miscari colective, etc.


3.

Guvernanta pe nivele multiple (MLG)

Notiune extinsa a guvernarii, aceasta insista asupra problemei articularii eficiente intre diferitele sfere sociale. Capacitatea de influenta a procesului decizional nu apartine in exclusivitate Statului, rolul acestuia fiind diminuat iar activitatea politica fiind redresata de alti actori.


4.

Actiune colectiva

Proces de mobilizare colectiva, mai mult sau mai putin coordonata, avand ca obiectiv apararea intereselor simbolice sau materiale ale unui grup. Mobilizare resurse/ sociala / Protest


5.

Nivel national/supranational

Actiunea politica, sociala, economica, culturala este indreptata catre un pol al puterii, central, care se poate afla atat la nivel national cat si supranational. Actiunea actorilor politici si a cetatenilor se modifica in functie de nivelul la care se raporteaza.


6.

Neofunctionalism

Prima teorie a integrarii care se centreaza pe integrarea europeana, aceasta poate fi prezentata cu ajutorul celor patru componente: spillover, socializarea elitelor, grupuri de interese supranationale, integrare politica.































7.

Obiective/ scop/uri asumate de autor




Autorul urmareste analiza caracteristicilor si transformarilor sistemului European de reprezentare a intereselor, alaturi de Introducerea lucrarilor de specialitate pe piata academica franceaza, pana la acel moment domeniul grupurilor de interese si impactul acestora neavand un loc important.







8.

Întrebări de cercetare formulate de autor

(Dacă sunt formulate ca atare întrebări privitoare la demersul pe care autorul îl propune, în raport cu obiectivele propuse, întrebări la care studiul/lucrarea îşi propune să răspundă. Treceţi întrebările numai dacă ele sunt distincte de obiective)



-





9.

Perspectiva teoretică asumată de autor

(Prezentaţi teoria/iile utilizată/e de autor – aprox. 1000 cuv. pentru fiecare teorie în parte; semnalaţi pagina lucrării în caz că preluaţi text compact)





NEOFUNCTIONALISMUL este un curent aparut in anii 50 in urma Tratatului de la Paris . Are ca scop studiul domeniului integrarii europene.

Ernst Haas este primul care propune teoria neofunctionalista prin intermediul faimoasei lucrari ”The Uniting of Europe 1958”

Printre elementele sustinute de viziunea neofunctionalista putem enumera urmatoarele: „cresterea independentei economice intre natiuni, capacitatea organizationala de a rezolva dispute si de a cladi regimuri internationale legale, reguli de piata supranationale care inlocuiesc regimurile regulatoare nationale.”
Aceasta abordare este compusa din patru elemente definitorii si esentiale: efectul „spill-over”, integrarea politica, interactiunea/socializarea elitelor si aparitia grupurilor de interese la nivel international/supranational. Economia si societatea civila sunt punctul de plecare al acestei abordari .
Efectul „spill-over” este un produs al neofunctionalismului, reprezentand o solidaritate la nivel economic si international intre statele membre procesului integrarii. Raspandirea cooperarii intre diverse arii de activitate nationale sau supranationale, influenteaza nu numai domeniile cooperante ci o varietate de domenii, chiar cele aparent neimplicate in cooperare, este o alta caracteristica a acestui concept; integrarea europeana trebuie sa aiba un grad aprofundat pe toate planurile, neofunctionalismul prezentand maniera in care aceasta actiune de cooperare si raspandire se produce.

„ Actorii care declanseaza efectul de „spill-over” sunt actorii nonguvernamentali si nu Statele suverane [...] interesele sociale nationale necesita o intergrare europeana profunda pentru a reusi sa-si promoveze interesele economice sau idealurile politice.

Fenomenul „spill-over” poate fi de mai multe feluri: functional, politic sau clutural. Fiecare dintre ceste tipuri au la baza cooperarea pe plan cultural/social sau economic, national/supranational.
Integrarea politica: aceasta componenta reprezinata o parte sensibila a curentului neofunctionalist, loialitatea actorilor fiind la baza indreptatata spre interesele nationale si nu cele europene. In viziunea lui Erns Haas, prin integrare politica intelegem: „procesul prin care actorii politici din cadre nationale isi schimba loialitatile, asteptarile si activitatile politice spre un nou centru”.

Leon Lindberg priveste integrarea politica plecand de la ideea necesitatii unui pol de putere central, a unei modificari institutionale de substanta si nu in ultimul rand capacitatea Statelor suverane de „a-si sustine in continuare interesele nationale insa in conformitate si compatibilitate cu centrul”.


Interactiunea elitelor/”Socializarea elitelor”: rolul elitelor politice (nu in mod exclusiv politice) in procesul integrarii europene – gradul dorit de integrare fiind unul cat mai ridicat- este esential si indispensabil in vederea crearii unei „comunitati europene” si a unei „identitati” deasemenea europeana. Interesele nationale isi pierd din importanta in favoarea celor europene, actiunea va fi una gandita la nivel supranational, deci european.
Aparitia grupurilor de interese la nivel supranational: grupurile de interese din domeniul economic reprezinta pilonul principal al activitatii de cooperare si integrare europeana, prin intermediul actiunilor acestor grupuri de interese se realizeaza integrarea europeana, stabilindu-se prioritati atat nationale cat si supranationale. Actiunea acestor grupuri de interese, in vederea integrarii europene, trebuie sa aiba in vedere scopuri la nivel supranational, identitatea europeana a acestori grupuri poate fi evaluat in functie de interesele pe care le reprezinta si influenta asupra unitatii si integrarii europene, economic, cultural, social, etc.

Acest curent inlocuieste efectul „bottom-up” prezent in abordarile clasice cu cel „top-down”, initial integrarea europeana reprezenta varianta dependenta (bottom-up), devenind independenta (top-down); o integrare europeana totatla ar conduce la identitati duble sau multiple (Ernst B. Haas), procesul integrarii necesita insa existenta organismelor supranationale dar si non guvernamentale la nivel national; transferul partial al suveranitatii Statului este una dintre conditiile neofunctionalismului.

Prin existenta organismelor non guvernamentale sau „sub-statale” putem sa ne referim la grupurile de interese si partidele politice, Uniunea Europeana avand rolul de control supranational si nu numai.

Teoria functionalista, cea prin care bunul comnun este elementul principal, este anulata de aceasta abordare iar semnificatia bunului comun pierde in fata intereselor particulare.



Neofunctionalismul este definit prin intermediul mai multor abordari prezentate in articol, prima este cea a lui Wayne Sandholtz si John Zysman (1989): „Marile federatii ale intreprinzatorilor au jucat un rol semnificativ in elaborarea unei piete unice”; cea de-a doua abordare vine din tot din partea lui Wayne Sandholtz, in anul 1998, in colaborare cu Alec Stone Sweet: „Progresul intergrarii europene se datoreaza unui lant de circumstante: Grupurile de interese, prin depasarea la Bruxelles pentru a face lobby, au creat un ansamblu legislativ precum si litigiile ce rezulta in urma acestuia”. Pagina 3/13

.

Lindberg („The Political Dynamics of European Economic Integration”) si Scheingold avanseaza o teorie sustinuta si dezvoltata de Ernst Haas in 1958, conform careia din prisma neofunctionalismului, integrarea europeana este un proces semnificativ si esential, in care o anumita actiune prin stransa legatura cu obiectivul initial, creaza o situatie in care obiectivul initial nu poate fi atins/asigurat decat prin actiuni suplimentare, actiuni repezentand viitoarele conditii necesare altor actiuni” Pagina 2/13


Teoria neofunctionalista prezinta anumite scenarii despre viitorul unei Europe unite si emite anumite predictii, printre aceste predictii este cea conform careia: „Integrarea economica va conduce la integrare politica. Procesul prin care se produce aceasta contagiune este spill-over dinsre economic spre politic (de la integrarea economica spre federalizare). Un element esential in acest proces il reprezinta dezvoltarea institutiilor supranationale” (Popescu-Birlan Liliana, „Constructia Uniunii Europene”, ed. C.H.Beck, colectia Oeconomica, Bucuresti 2009, p.30)
In prezent importanta acordata politicilor de integrare europeana a atins cote foarte ridicate, progresul economic, social si cultural este direct dependent de evolutia procesului de integrare, nivelul si calitatea cooperarii la nivel supranational si stabilitatea pe toate planurile la nivel european.

.





10.

Metodologia invocată de autor ca parte a analizei

(Marcaţi cu un X căsuţa din dreptul unei variante dacă aceasta este valabilă pentru studiu.)







Prezentare indicatori de cercetare




Prezentare itemi de chestionar




Invocare date de cercetare (sursă, eşantion /subiecţi, data cercetării şi caracteristicile metodologice)




Utilizare grafice, tabele, mijloace ilustrative de analiză




Utilizare matrici tipologice, tipologii, clasificări




Explicare interpretare, date de cercetare




Apel la retrodicţii




Apel la predicţii

x

Enumerări caracteristici, teze, atribute etc.




10.1. Prezentarea metodei/lor

(descrieţi metoda folosită de autor – prezentaţi chestionarul, enumeraţi şi descrieţi indicatorii de cercetare, descriere şi prezentare matrici, prezentaţi teze, atribute folosite de autor, caracteristici, prezentaţi predicţia/retrodicţia formulate de autor – definiţi şi prezentaţi ceea ce aţi marcat la întrebarea 10, aşa cum apare itemul semnalat în textul de analizat.)




Metoda folosita de autor este descrierea, acesta foloseste numeroase teze pentru a analiza si prezenta rolul grupurilor de interese si rolul acestora in contextul european.

  1. Haas, 1958 ; Lindberg et Scheingold, 1970, 1971: “Grupurile de interese sunt considerate in unele situatii factori acceleratori ai integrarii si atori care transfera loialitatea si activitatea lor spre nivelul comunitar”




  1. Leon Lindberg, 1963, 9: “The Political Dynamics of European Economic Integration”si Scheingold: “integrarea europeana este un proces semnificativ si esential, in care o anumita actiune prin stransa legatura cu obiectivul initial, creaza o situatie in care obiectivul initial nu poate fi atins/asigurat decat prin actiuni suplimentare, actiuni repezentand viitoarele conditii necesare altor actiuni”




  1. Wayne Sandholtz si John Zysman (1989): „Marile federatii ale intreprinzatorilor au jucat un rol semnificativ in elaborarea unei piete unice”



  1. Wayne Sandholtz si Alec Stone Sweet (1998): „Progresul intergrarii europene se datoreaza unui lant de circumstante: Grupurile de interese, prin depasarea la Bruxelles pentru a face lobby, au creat un ansamblu legislativ precum si litigiile ce rezulta in urma acestuia”




  1. Andrew Moravcsik (1993, 1998): Interguvernamentalismul liberal: “Guvernele nationale sunt cele care in mod unic si exclusive detin controlul asupra procesului de integrare europeana”




  1. Sonia Mazey et Jeremy Richardson (1993, 200): “Daca institutiile supranationale de policy making vor aparea, putem observa o logica evident a comportamentului grupurilor de interese care vor conduce aceste grupuri sa-si redirijeze strategiile de lobbing, pentru a lua in considerare noua distributie a puterii ”.






10.2. Alte metode identificate în studiu

(Prezentaţi fundamentele metodologice ale analizei, aşa cum le formulează autorul/identificaţi metode utilizate de autor - aprox. 1000 cuvinte pentru prezentarea unei metode. Citaţi paginile acolo unde este cazul)




-




11.

Formularea unor soluţii pentru situaţiile sau problemele cercetate/analizate

(Completaţi numai în măsura în care există astfel de soluţii formulate ca atare de autor în raport cu probleme teoretice sau practice. Treceţi în casetă codul TEOR pentru soluţii la probleme teoretice şi codul PRAC, pentru soluţii care vizează aspecte care ţin de aplicaţiile/ consecinţele la nivelul realităţii. Treceţi codul 88 în situaţia în care nu se poate aprecia codul; maxim 2000 cuvinte pentru fiecare soluţie în parte, citând paginile din studiu acolo unde este cazul)




88





12.

Concluzii ale autorului



Procesul integrarii europene/ europenizarea este un concept cu ancoratii diverse si multiple, o definitie rigida a acestui proces i-ar anula diversitatea si complexitatea. Din punct de vedere academic se observa o abordare comparatista a evolutiei grupurilor de interese, o ruptura fata de abordarile traditionale care au avut un rol important in constructia europeana.








13.

Observaţii ale analistului – ce alte idei/probleme semnificative pot fi semnalate in analiza prezentei opere?

(Treceţi aici, dacă este cazul, probleme întâmpinate în completarea grilei cu privire la studiul/analiza pe care o lecturaţi prin intermediul prezentei grile – ce nu a putut fi inclus in nici unul dintre itemii grilei?; sugestii privind structura grilei, probleme sau idei care considerati că trebuie subliniate in continuare dintre cele cuprinse deja în itemii grilei, probleme care merita accentuate sau care considerati ca ofera sugestii pentru cum se scrie o lucrare de diploma pe tematica din opera analizata etc.)



Autorul realizeaza o scurta analiza a diferitelor perspective asupra integrarii europene, a impactului pe care grupurile de interese il au in procesul integrarii si la nivelul national – comunitar. El se foloseste in prezentarea sa de numeroase definitii si abordari ale conceptelor mentionate mai sus, insa nu isi exprima in mod detasat si clar opinia asupra celor prezentate. In ceea ce priveste oferta de solutii acesta mentioneaza doar necesitatea cresterii in mediul academic a lucrarilor de specialitate, fapt care a ingreunat prezentarea concluziilor, acestea nefiind clar definite, si a identificarii intrebarii de cercetare. Metoda folosita fiind cea a utilizarii diferitelor teze si pe care le va compara fara a avea scopul de identifica solutii.







14.

Date analist










14.1.

Nume:

Baciu Catalina, Grupa 1 R.I.S.E.

14.2.

Cod:



















Yüklə 123,27 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin