Gripa, viroze respiratorii, simptome, tratament, vaccinuri

GRIPA, VIROZE RESPIRATORII, SIMPTOME, TRATAMENT, VACCINURI

Gripa, viroze respiratorii

Putem afirma cu destula certitudine ca aproape fiecare dintre noi face cel putin o data pe an o viroza respiratorie, mai ales in anotimpurile capricioase sau in perioadele de trecere de la un sezon climatic la altul. Serviciile de statistica medicala pot demonstra in mod elocvent ca zilele de incapacitate temporara de munca datorate virozelor respiratorii sunt mult mai numeroase decat cele determinate de unele boli grave dar diagnosticate mult mai rar. De aceea, virozele respiratorii au o importanta mult mai mare decat li se acorda la prima vedere. La toate aceste constatari am adauga observatia ca ele afecteaza practic intreaga populatie (copii, adulti, varstnici) alcatuind 30% din totalul bolilor acute. Pentru bolnavul suferind de viroza respiratorie, astenia, care insoteste celelalte simptome (febra, frison, dureri de cap. rinita) ii creeaza o indispozitie generala, iar daca mai trebuie sa stea si in pat lipsind de la serviciu sau abdicand de la obligatiile scolare sau gospodaresti, starea de disconfort capata valente deosebite.

Masurile de precautie pe care medicii le incadreaza in asa  numitul tratament igieno-dietetic, au o importanta cu totul aparte, deoarece virozele respiratorii au si un anumit grad de periculozitate care se refera atat la epidemiile (uneori pandemiile), pe care le produc, cat si la posibilele complicatii bacteriene (uneori grave) carora ele le faciliteaza "calea" de aparitie.

De aceea, in astfel de situatii tratamentul superficial, ocazional, este total contraindicat. Consultarea medicului mai ales in cazurile copiilor si varstnicilor este foarte indicata.

Formele usoare de boala pe care de obicei le fac adultii rezistenti se pot bucura de un tratarnent simptomatic, de multe ori eficient, insa si in astfel de cazuri prudenta este necesara

Din grupul virozelor respiratorii fac parte bolile produse de virusurile gripale si paragripale, adeno-virozele, guturaiul.

Gripa (Influenza) este o boala contagioasa care apare sub forma de epidemii sau pandemii. Istoria medicinii mentioneaza 31 de pandemii de gripa in ultimele secole, dintre ele detasandu-se cele din anii 1918— 1919 cu 12 000 000 decese si 1957—1958 cu imbolnavirea unei treimi din populatia globului.

Virusul gripal se prezinta sub forma a trei serotipuri A; B; C; cele A si B. avand mai multe subtipuri: Ao, A1, A2, Bo, B1 etc. Existenta mai multor subtipuri poate fi explicata prin aparitia permanenta a noi virusuri cu configuratii antigenice diferite, datorita structurii imune variate a populatiei afectate de epidemia anterioara. Infectiozitatea si  raspindirea rapida, a gripei sunt legate de doua structuri antigenice pe care le contin virusurile gripale: hemaglutinina si neuraminidaza.

"Poarta de intrare" a virusului gripal in organism este reprezentata de mucoasa respiratorie, unde el se multiplica in celulele epiteliale. Transimiterea bolii se face direct, prin picaturile de secretie nazo-faringiana din aer si indirect, prin unele obiecte contaminate cu secretii care contin virus. De obicei, in cateva saptamani, cel mai mult luni, epidemia cuprinde tari si continente. Marile epidemii, survenite la 2—3 ani interval, sau pandemiile, declansate la 30—40 de ani una de alta, sunt determinate de virusul A. Epidemiile rare si restrinse ca arie se datoresc virusului B si subtipurilor sale. Cazurile de boala rare, aparute sporadic, sunt cauzate de serotipul C.

Receptivitetea pentru gripa este universala, iar imunitatea specifica se instaleaza numai pentru un tip de virus si de aceea nu confera organismului rezastenta pentru epidemia sau epidemiile ulterioare.

Clinic, dupa o incubatie scurta de 1—3 zile, gripa debuteaza brusc cu febra (39— 40°C), frison, dureri musculare, dureri de cap, astenie, dupa care se instaleaza sindromul respirator: catar, laringo-traheita, tuse, afonie. Actiunea toxica a virusului asupra organismului se traduce, mai ales in cazurile grave de boala pe langa simptomele descrise si prin afectarea inimii (miocardita), tubului digestiv ("limiba de portelan"), rinichilor, sisitemului nervos central (encefaloza, encefalita). Laboratorul clinic evidentiaza leucopenia (numarul scazut de globule albe), neutropenia (numarul scazut de neutrofile), aneozinofilie (lipsa eozinofilelor), limfocitoza (numarul crescut de limfocite),  VSH normal sau usor crescut.

Formele clinice pot fi fruste, usoare, comune, severe si toxice, in functie de gravitatea bolii. La persoanele cu risc foarte crescut (batrani, bolnavi cronici, cardiaci, hepatici, cei cu afectiuni pulmonare cronice, gravidele) pot aparea forme de gripa hipertoxice uneori cu evolutie fatala.

Ca orice viroza, si gripa poate fi insotita de  unele   complicatii, uneori foarte grave. Din randul celor respiratorii citam laringita gripala sufocanta, laringo-traheita obstruanta, pneumonia mixta (provocata de virus in asociatie cu streptococi, stafilococi, klebsielle), pneumonia bacteriana   determinata de aceeasi germeni. Afectarea sistemului nervos determina meningita, encefalita, mielita, nevrita optica si auditiva, diferite alte nevralgii. Datorila legaturilor anatomice si fiziologice, gripa se mai poate insoti de otite, angine si sinuzite.

Mortalitatea poate fi constatata mai ales in cazul formelor severe, toxice de boala, atunci cand sunt afectate persoane din grupul de "risc". La femeile gravide letalitatea este dubla si, desi nu exista unanimitate de vederi, se pare ca unele malformatii congenitale sunt mai frecvente la nou-nascutii a caror mame au facut boala in timpul sarcinii.

Tratamentul este variat in functie de cele ce se constata la examenul bolnavului. Din pacate, neexistand un tratament etiologic, singurul eficace in orice boala, se recurge la cel simptomatic, nuantat, in cadrul caruia se combat simptomele cunoscute: cefalee, febra, dureri musculare, rinita. Astfel, se administreaza antitermice, analgezice si antiinflamatoare (aspirina, paracetamol, algocalmin), tusea se combate cu calmotusin sau codenal, iar daca apar complicatiile bacteriene amintite, antibioticele (ampicilina, totraciclina, kanamicina, oxacilina, gentamicina) sunt de un real folos. Oxigenoterapia,  tonicele cardiace, corticoterapia, gamaglobulinele sunt utilizate numai motivat din punct de vedere clinic, mai ales la persoanele din grupui de "risc".

Regimul dietetic trebuie sa fie generos, bogat in principii alimentari esentiali, iar repausul la pat sau internarea in spital vor fi obligatorii tot in functie de gravitatea bolii.

De o buna reputatie se bucura preparatul imunoterapic "Polidin", care, injectat intramuscular, stimuleaza functia imuna de aparare a organismului. Tot pentru intarirea organismului si prevenirea imbolnavirilor factorii naturali au o indicatie absoluta. Aerosolii marini de care se poate beneficia in timpul plimbarilor pe malul marii la o distanta nu mai mare de 50 metri de tarm si mersul pe nisipul fierbinte al plajei au un efect benefic umanim recunoscut.

De asemenea, in statiunile Slanic Moldova si Govora se practica cu succes metode de tratament naturiste care utilizeaza factorii locali de cura (aerosoli, cultura fizica medicala si alte proceduri balneare de fortificare a organismului).

Aerul curat, ozonat are concomitent efecte calmante si curative in refacerea organismului celor care, datorita profesiunii pot veni in contact cu alergeni respiratori.

Profilaxia gripei se bazeaza pe utilizarea vaccinului antigripal. Se folosesc vaccinurile cu virus viu atenuat, administrat prin instilatii sau vaporizare nazala, rezistenta la boala fiind instalata foarte repede, dar aceasta forma de vaccinare nu este indicata la grupul de risc, in special la copii, varstnici si gravide.

Vaccinurile cu virus inactivat sunt mult mai bine tolerate, inclusiv de persoanele care au contraindicatii clinice pentru primul tip de vaccin. Desi aceste ultime vaccinuri sunt polivalente, continand 2—3 variante circulante ale serotipului A si o varianta a virusului B, practic o epidemie de gripa nu se poate preveni in accetptiunea strict stiintifica a cuvantului. Actiunea de educatie sanitara, supravegherea epidemiologica permanenta, limitarea circulatiei in public a persoanelor din grupul de "risc", dezinfectarea aerului, izolarea la domiciliu pentru durata bolii acute sunt masurile profilactice cele mai indicate si eficiente.