L3 Comunicarea informaticii. Publicaţiile din domeniul informaticii



Yüklə 60,54 Kb.
tarix01.11.2017
ölçüsü60,54 Kb.


L3 Comunicarea informaticii. Publicaţiile din domeniul informaticii

Rezultatele cercetării ştiinţifice sunt validate prin comunicarea lor. Aceasta se realizează prin publicarea rezultatelor în revistele de specialitate sau în lucrările unor conferiţe ştiinţifice. De asemenea, ele pot fi publicate în rapoarte tehnice, teze de doctorat, monografii, cărţi ştiinţifice, handbooks, manuale universitare, cărţi de popularizare, etc.


3.1 Tipuri de publicaţii
Cel mai important mijloc de comunicare a rezultatelor cercetării ştiinţifice este publicarea lor în Revistele ştiinţifice de specialitate. O revistă ştiinţifică este o publicaţie periodică care comunică rezultatele cercetării sub forma unor articole. Revistele mari apar lunar, altele apar trimestrial, iar alte reviste apar de două sau trei ori pe an. Ele sunt dedicate publicării rezultatelor ştiinţifice dintr-un anumit domeniu. Astfel avem reviste de matematică, fizică, chimie, sau informatică. Există reviste dedicate unui domeniu al ştiinţei mult mai restrâns. Ca exemplu, facultatea noastră publică revista Fix Point Theory, cu domeniul sugerat chiar de titlul revistei.

Vintan [Vin07] menţionează că există peste 150000 de reviste. Valoarea lor ştiinţifică diferă, dar despre evaluarea revistelor vom vorbi în secţiunea 3.2. In funcţie de evaluare revistele sunt clasificate în reviste ISI (Institute of Scientific Information) , reviste BDI (Baze de Date Internaţionale) şi altele.

Cele mai importante sunt revistele ISI. Vintan [Vin07] spune că există peste 13000 reviste ISI. In site-ul organizaţiei Thomson [ISI13] se spune că există 17223 reviste ISI. Acest număr se schimbă continuu în urma unui proces de acreditare a unor noi reviste ca reviste ISI. O revistă este considerată ISI în urma unui proces de acreditare făcut de societatea Thompson-Reuters.

Revistele BDI sunt revistele ale căror articole sunt recenzate în revistele de referate. Revistele de referate sunt revistele dedicate publicării de recenzii asupra articolelor apărute în diferite reviste. Ele sunt un bun mijloc de informare. Recenzarea unui articol într-o astfel de revistă îl face cunoscut lumii ştiinţifice.

Articolele publicate în revistele de specialitate pot fi:

- articole propriu-zise;

- articole de sinteză ;

- tutoriale ;

- recenzii ;

- editoriale.

După tipul de articole pe care le publică deosebim reviste ştiinţifice şi reviste de referate. O revistă ştiinţifică de specialitate publică lucrări cu rezultate originale în domeniul revistei. Din când în când redacţia publică câte un Editorial, care este o lucrare dedicată comunicării cu cititorii. Există şi lucrări de sinteză, care nu au rezultate ştiinţifice noi, dar care prezintă foarte bine starea cunoaşterii în acel domeniu. Este vorba de articolele de sinteză, când contribuţia autorului constă în modul original, plăcut şi clar, în prezentarea rezultatelor existente.

In Romania se mai clasifică revistele în Reviste internaţionale şi Reviste naţionale. Iar revistele naţionale erau clasificate de CNCSIS în reviste de tip A, B, C, D.

Universităţile mari din lume publică Rapoarte tehnice. Acestea sunt lucrări de o întindere mai mare decât un articol ştiinţific, cu o sinteză a domeniului şi mai multe rezultate ale autorului.

Tratatele şi monografiile sunt un alt mijloc de comunicare a rezultatelor cercetării.

In ultimul timp publicaţiile electronice sunt şi ele o posibilitate de transmitere şi comunicare a rezultatelor cercetării ştiinţifice. Există mai multe reviste tradiţionale care au în ultimii ani şi variantă electronică. Au apărut şi reviste care au doar variantă electronică. Avantajul revistelor electronice constă în apariţia mai rapidă, răspândirea instantanee şi costul redus faţă de cele tradiţionale. Accesul la aceste reviste poate fi liber sau contracost.

In domeniul comunicării şi folosirii rezultatelor cercetării ştiinţifice e important să cunoaştem conceptul Copywright. Acesta se referă la dreptul unei persoane sau organizaţie în a folosi rezultatele publicării. Dreptul de a tipări, multiplica şi folosi în produse comerciale sau în alte scopuri îl are doar revista şi, uneori, autorul. Folosirea fără permis de către alte persoane este strict interzisă. Ea este permisă doar în cercetarea ştriinţifică prin citarea corectă a rezultatelor altor persoane.


1.3.2 Conferinţe

Un alt mijloc important de comunicare a rezultatelor cercetării ştiinţifice este prezentarea lor la conferinţele ştiinţifice şi publicarea lor în lucrările acestor conferinţe.

Nu este locul în această secţiune să vorbim despre procesul publicării, el va fi prezentat pe scurt în secţiunea 1.3.3 şi mai detaliat în secţiunea 2.x.y. Din acest punct de vedere se consideră că există o mare diferenţă între reviste şi conferinţe. Această diferenţă provine din următoarele considerente:

- articolele publicate in reviste sunt dublu recenzate în timp ce la conferinţe nu la toate ;

- interesul de a avea participare duce la scăderea exigenţei ;

- la conferinţe nu e timp suficient pentru corectarea observaţiilor făcute de referenţi ;

- gama referenţilor şi exigenţa lor diferă.

Există însă şi un mare avantaj al conferinţelor faţă de reviste. Participarea la o conferinţă oferă posibilitatea cunoaşterii şi comunicării directe între cercetători şi stabilirea unor colaborări viitoare.

Spre deosebire de celelalte ştiinţe în informatică conferinţele sunt considerate la fel de importante ca şi revistele. Se practică recenzarea dublă, sunt articole bune şi există multe conferinţe. Shamir [Sha10] a observat că din 100 de articole bune 88 erau de la conferinţe, însă citările erau 78% pentru articolele din reviste.

In încheiere menţionăm că publicarea dublă (în lucrările unei conferinţe apoi într-o revistă) a aceleiaşi lucrări nu este corectă! Se obişnuieşte însă ca lucrarea publicată la o conferinţă să fie dezvoltată şi îmbunătăţită, dar este important ca acest lucru să fie menţionat!


2.3 Procesul Publicării

Rezultatele unei cercetări ştiinţifice nu sunt recunoscute atât timp cât nu sunt făcute cunoscute lumii ştiinţifice. Iar recunoaşterea se face prin citarea lor de către alţi cercetători.

Pentru a ajunge la rezultate publicate ne vom întâlni cu următoarele activităţi :

- scrierea lucrării ;

- trimiterea ei la redacţia unei reviste ;

- evaluarea ei ;

- corectarea neajunsurilor observate de recenzori;

- tipărirea propriu-zisă, deci comunicarea rezultatelor;

- folosirea ei de alţi cercetători şi citarea în lucrările lor.

Despre aceste activităţi vom discuta pe larg în capitolul următor.


2.4 Baze de cunoştinţe ştiinţifice

Activitatea de cercetare presupune accesul la cunoştinţele din domeniul cercetat existente pe plan mondial. In urmă cu câteva decenii acest lucru se făcea exclusiv prin vizitarea bibliotecilor, dotate, întotdeauna parţial, cu literatura achiziţionată din diferite părţi ale lumii şi cu extrasele primite de cercetători la cerere. Azi schimburile şi accesul online au permis o informare mult mai largă şi mai rapidă. Internetul şi bazele de date apărute au multiplicat de multe ori volumul de date accesibile şi au grăbit posibilitatea obţinerii informaţiilor.

Bazele de date ştiinţifice sunt dedicate procesului de cercetare. Ele conţin lucrări ştiinţifice sau recenzii asupra articolelor ştiinţifice şi dispun de facilităţi de căutare şi analiză a informaţiilor depozitate aici (motor de căutare). Încă înainte de apariţia internetului existau revistele de referate cu recenzii asupra articolelor de matematică [MR, ZBL, Rju]. Puteam afla existenţa unor articole care tratează probleme din domeniul nostru de cercetare. Urma o cerere de extrase prin poştă, adresată autorilor, care de cele mai multe ori era onorată după câteva luni de zile.

Motoarele de căutare în bazele de date ştiinţifice permit:

- căutarea lucrărilor existente sau a rezumatelor după cuvinte cheie, autori, sau titlul revistei sau al lucrării;

- salvarea rezultatelor căutării;

- răsfoirea, citirea sau tipărirea lucrărilor găsite în căutare;

- alte facilităţi specifice bazei de date.

Din păcate accesul la aceste baze de date este contracost. Cu o singură excepţie: baza de date Google Scolar. Avem însă norocul că accesul este oferit prin Biblioteca Centrală Universitară din Cluj [BCU], prin abonament obţinut prin proiectul ANELiS (“Acces National Electronic la Literatura Stiinţifică de cercetare”). Bazele de date disponibile prin BCU sunt:

ISI Web of Knowledge;

Scopus;

SCIENCE DIRECT;



EBSCO;

SAGE journals online;

MathSciNet; (abonament biblioteca de Matematică);

Springer;

Oxford Journals;

JSTOR (abonament BCU);

ProQuest;

Zentralblatt (abonament biblioteca de Matematică).

In cele ce urmează vom prezenta cele mai importante baze de date ştiinţifice utile cercetătorilor din domeniul informaticii, accesibile prin BCU. Accesul este permis prin autentificarea reţelei de calculatoare (pe baza de IP-uri publice) aparţinând Universităţii noastre.

Baza de date (THOMSON) ISI Web of Science este una dintre cele mai importante surse de documentare ştiinţifică la nivel mondial. Scopul acestei baze de date este de a oferi informaţii despre articolele ştiinţifice existente şi interesante pentru utilizator. Web of Science oferă acces la rezumatele articolelor jurnalelor cotate ISI, din 1993 până în prezent, majoritatea cu indice de impact ISI. Instrumentele bibliometrice puse la dispoziţie permit identificarea citărilor primite de autori în revistele cotate ISI.



Scopus este cea mai mare bază de date bibliografică şi bibliometrică în format online. Oferă acces la rezumatele articolelor ştiinţifice din peste 18.500 de reviste ştiinţifice internaţionale publicate la peste 5.000 de edituri internaţionale. Una dintre facilităţile oferite este calculul indicelui Hirsch al unui autor. Se pot obţine citările articolelor unui autor. In plus, poate anunţa prin E-mail dacă o lucrare a fost citată.

ScienceDirect este bază de date full-text care permite accesul la publicaţiile ştiinţifice ale editurii Elsevier. Platforma de cercetare ScienceDirect e una dintre cele mai apreciate baze de date la nivel mondial şi e structurată pe colecţii specializate din disciplinele umaniste, economice, tehnice şi medicale.

Baza de date EBSCO cuprinde articole din publicaţii periodice (rezumate si texte integrale), cărţi, referinţe, rapoarte, cercetări, studii de piaţă, studii de caz, imagini si hărţi.



SpringerLink este o bază de date online ce pune la dispoziţie peste 1600 de jurnale cu text integral şi arhiva din 1997 până la numărul curent. Ea cuprinde publicaţii diverse ale editurilor Springer-Verlag, Kluwer, Urban&Vogel, Steinkopff şi Birkhäuser. La nivel mondial este a doua mare editură ştiinţifică, specializată mai ales pe domeniile tehnicii si medicinii.

Platforma de cercetare PROQUEST Academic Research Library. Pe o singură platformă online este oferit acces la informaţii din peste 160 de domenii ştiinţifice: economie, literatură, geografie, psihologie, ştiinţa, drept, reviste şi cotidiane de interes general, educaţie, religie, sănătate, ştiinţe umaniste, calculatoare.

Baza de date OXFORD JOURNALS oferă acces la textul integral la 211 reviste online grupate în şase discipline, din care 125 de reviste sunt cotate ISI. Este oferită de una dintre cele mai mari edituri universitare din lume. Conţine arhiva din 1996 până în 2009.



Google Scholar indexează abstracte şi articole de la majoritatea editurilor şi depozitelor, unele gratuite, altele contracost. Subliniem că folosirea motorului Google Scholar e gratuită, dar are acces la baze de date care nu sunt gratuite ! Google Scholar accesează o mare parte din articolele web, dar nu jurnale. Nu accesează articole fără autor sau fără titlu şi nici site-uri care cer înregistrarea. Oferǎ statistici cu citǎri ale unui autor sau articol. Permite căutarea articolelor unui autor sau cu un anumit titlu şi oferă abstractele disponibile, uneori şi textul integral.

Motorul de căutare Publish or Perish [Har07] calculează impactul cercetării şi vizibilitatea în Internet prin intermediul bazei de date Google Scholar. Folosind Publish or Perish putem obţine :

- numărul total de lucrări ale unui autor;

- numărul de citări ale unui autor ;

- numărul de citări ale unei lucrări ;

- indecşii h-index şi g-index.


Bibliografie
[Fre14] M. Frenţiu, I.A.Rus, Metodologia Cercetării Ştiinţifice în Informatică, Ed. Presa Universitară Clujană, 2014.

[FP10] M. Frenţiu, H.F. Pop, A guide for writing a scientific paper

[San96] E.Sandelands, Which journal? The politics of where to publish, Collection Building, vol.15(1996), no.1, 27-37.

[Sha10] L.Shamir, The effect of Conference Proceedings on Scholars Communication in Computer Science and Engineering, Scholarly and Research Communication, 1(2010), no.2, 1-7.









Yüklə 60,54 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə