Ministerial de interne nesecret

C U P R I N S

Volumul I

5. DISPOZIŢII FINALE 123

PREAMBUL
Schema cu riscurile teritoriale este întocmită în baza:

• 
  art. 26, lit. b) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă;
  
• 
  art. 14, alin. (1) din Hotărârea Guvernului României nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste;
  
• 
  art. 7, lit. c) din Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului României nr. 642 din 29 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice;
  

• 
  art. 1, alin. (2), lit. i) din Legea nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor;
  
• 
  Ordinului Inspectorului General al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă nr. 615/I.G. din 14 august 2006 pentru aprobarea structurii de principiu a „Schemei cu riscurile teritoriale”;
  
• 
  art. 5, lit. b) din Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 1474 din 12 octombrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, pregătire şi desfăşurare a activităţilor de prevenire a situaţiilor de urgenţă;
  

• 
  art. 53 – 54 din Ordinul Ministrului Internelor şi Reformei Administrative nr. 210 din 21 mai 2007 pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea şi controlul riscului de incendiu, cu completările şi modificările ulterioare.
  

1. 
   SCOP
   

Schema riscurilor teritoriale se elaborează în scopul identificării şi evaluării tipurilor de risc specifice zonei de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ, pentru stabilirea măsurilor în domeniul prevenirii şi intervenţiei, precum şi pentru aplicarea şi cuprinderea acestora, de către autorităţile administraţiei publice locale, în „Planul de analiză şi acoperire a riscurilor în unităţile administrativ teritoriale”.

2. 
   DESCRIEREA ZONEI DE COMPETENŢĂ
   

2.1. ASPECTE ADMINISTRATIVE
Ca unitate administrativ-teritorială, judeţul Neamţ este format din:

• 
  2 municipii:
  

• 
  municipiul Piatra Neamţ (reşedinţă de judeţ) este aşezat pe valea râului Bistriţa, la confluenţa acestuia cu pârâul Cuiejdi. Coordonatele geografice ale municipiului sunt 26°22’ longitudine estică şi 46°56’ latitudine nordică. Piatra Neamţ este amplasat într-un bazin intramontan, la o altitudine de 310 m deasupra Mării Negre, străjuit de culmile Pietricica (590 m) la sud-est, Cozla (679 m) la nord, Cernegura (852 m) la sud-vest, Cârloman (617 m) la nord-vest şi Bâtca Doamnei (462 m) la sud-vest. Municipiul reşedinţă de judeţ este situat la intersecţia a 3 drumuri naţionale (Drumul Naţional 15 Bradu - Bicaz – Piatra Neamţ – Bacău, Drumul Naţional 15C Piatra Neamţ – Tîrgu Neamţ – Fălticeni şi Drumul Naţional 15D Piatra Neamţ - Roman – Vaslui);
  
• 
  municipiul Roman este situat în partea estică a judeţului, la confluenţa râului Moldova cu râul Siret, la o altitudine cuprinsă între 185 şi 205 m deasupra Mării Negre, la 26°55’ longitudine estică şi 46°55’ latitudine nordică. În municipiul Roman se intersectează 2 drumuri naţionale (Drumul Naţional 2 Rîmnicu Sărat – Suceava – Siret şi Drumul Naţional 15D Piatra Neamţ - Roman – Vaslui).
  

• 
  3 oraşe:
  

• 
  oraşul Tîrgu Neamţ este situat în depresiunea Neamţului, pe terasa râului Ozana (Neamţ), la intersecţia paralelei 47°12’ latitudine nordică cu meridianul 26°22’ longitudine estică, având o altitudine medie de 365 m. Căile de acces către Tîrgu Neamţ sunt: Drumul Naţional 15B, dinspre Tîrgu Mureş şi Paşcani, Drumul Naţional 15C dinspre Piatra Neamţ şi Suceava sau calea ferată, dinspre Paşcani;
  

• 
  oraşul Bicaz se situează la poalele munţilor Ceahlău, la o altitudine de 432 m, la confluenţa râului Bicaz cu râul Bistriţa. Coordonatele geografice ale oraşului sunt 46°54’ latitudine nordică şi 26°05’ longitudine estică. Căile de acces în oraşul Bicaz sunt: Drumul Naţional 15 dinspre Piatra Neamţ, Drumul Naţional 17B dinspre Vatra Dornei şi Drumul Naţional 15 dinspre Topliţa;
  
• 
  oraşul Roznov este cel mai „tânăr” oraş din judeţul Neamţ (declarat oraş în anul 2003) şi se află situat la intersecţia paralelei 46°50’ latitudine nordică cu meridianul 26°31’ longitudine estică, fiind poziţionat central în depresiunea Cracău-Bistriţa, în zona de confluenţă a celor două râuri.
  

• 
  78 de comune, cu 338 de sate în componenţă.
  

Evidenţa nominală a localităţilor din zona de competenţă este prezentată în anexa nr. 1.
2.2. Aşezare geografică ŞI RELIEF
Judeţul Neamţ este situat în partea central estică a României, între paralelele 46°40’ şi 47°20’ latitudine nordică şi meridianele 25°43’ şi 27°15’ longitudine estică.

Vecini:

• 
  la nord şi nord-vest judeţul SUCEAVA;
  
• 
  la est judeţele IAŞI şi VASLUI;
  
• 
  la sud judeţul BACĂU;
  
• 
  la vest judeţul HARGHITA.
  

Suprafaţa judeţului este de 589.614 ha, ceea ce reprezintă circa 2,5% din teritoriul ţării.

Relieful judeţului prezintă o diversitate deosebită determinată într-o lungă perioadă de timp de alcătuirea şi structura geologică, de mişcările tectonice, de succesiunea de sisteme morfoclimaterice. Este dispus în trepte care coboară de la vest spre est, cuprinzând unităţi muntoase, unitatea subcarpatică, unitate de podiş, culoarele de vale ale Siretului şi Moldovei.

Principalele unităţi muntoase, amplasate în vestul judeţului, sunt:

• 
  Masivul Ceahlău, cu înălţimea maximă de 1.907 m;
  
• 
  Munţii Hăşmaş, situaţi în bazinul superior al râului Bicaz, cu înălţimea maximă de 1.792 m;
  
• 
  Munţii Bistriţei, cu masivul Grinţieş de 1.757 m şi o parte a masivului Budacu;
  
• 
  Munţii Tarcău, la sud de valea Bicazului şi la est de valea Dămucului, cu înălţimea maximă de 1.664 m;
  
• 
  Munţii Stînişoarei care ocupă zona de la nord de valea Bistriţei, cu culmi joase rotunjite ce ating 1.529 m, separate de văi largi cu aspect de depresiune.
  

Unitatea subcarpatică este situată la est de zona montană şi cuprinde depresiunile Neamţ, Cracău-Bistriţa şi o parte din depresiunea Tazlău.

Unitatea de podiş apare la est de Subcarpaţi şi se integrează prin toate elementele morfologice şi de evoluţie Podişului Central Moldovenesc.

Cea mai joasă formă de relief o reprezintă culoarele de vale ale Siretului şi Moldovei care ating o lărgime maximă de 5-6 km la nivelul luncilor, având aspectul unor câmpii largi terasate.

Repartiţia în teritoriu a principalelor tipuri şi subtipuri de soluri este condiţionată de factorii antropici, climatici şi de relief: volumul edafic util, compactarea, panta terenului, toate acestea se regăsesc în formula unităţii de sol. Caracteristice pentru zona Subcarpaţilor Moldovei sunt solurile brune de pădure tipice sau cu diferite grade de podzolire.

În proporţie de 50%, solurile fac parte din seria tipică provinciei montane, iar celelalte aparţin aşa-numitei provincii carpato-moldave. În zona montană sunt soluri silvestre (brune acide, brune podzolice şi rendzine brune pe porţiuni mai restrânse) care au, în general grosimi mici şi sunt acoperite cu păduri şi pajişti naturale.

În zona oraşului Tîrgu Neamţ predomină solurile podzolite brune argilo-iluviale, care se găsesc în acelaşi areal cu solurile brune de pădure din care au evoluat. Subtipurile de sol prezente în zona sunt: solurile brune podzolite, soluri brune-gălbui podzolite şi soluri brun-montane podzolite.

Solurile brune podzolite sunt sărace în humus, iar cele podzolite sunt acide. Toate aceste tipuri sunt sărace în azot, fosfor, potasiu şi microelemente. Astfel de soluri sunt prielnice unui număr mic de plante, îndeosebi pentru grâu, secară, orz, porumb, cartofi, trifoi, mazăre, fasole, rădăcinoase şi in de fibre. Necesită o fertilizare mai puternică cu gunoi de grajd în doze mari, turbă la intervale de 2-3 ani sau îngrăşăminte verzi.
2.3. CARACTERISTICI ClimaTICE
A. Regim climatic

Clima judeţului NEAMŢ este temperat continentală. Caracteristicile climei sunt determinate de particularităţile circulaţiei atmosferice, de altitudine, de formele şi fragmentarea reliefului, dar şi de suprafeţele lacustre ale amenajării hidroenergetice a râului Bistriţa. Efectul de “baraj” al Carpaţilor Orientali se manifestă în tot cursul anului, în condiţiile advecţiei dinspre vest a maselor de aer caracteristice latitudinilor medii.

Regimul climatic are un caracter mai continental în estul judeţului – aer mai uscat şi timp în general mai senin. Influenţa “barajului” muntos al Carpaţilor se resimte în special în anumite faze tipice de iarnă, când au loc invazii de aer rece, arctic continental. Munţii deviază înaintarea spre vest a acestor mase de aer, determinând geruri intense în condiţiile existenţei unor depresiuni barice adânci deasupra Mării Negre şi Mării Mediterane. Asemenea situaţii dau naştere viscolelor violente – zona estică a judeţului. În cazul maselor de aer instabile, ascensiunea forţată (dinamică) a aerului umed pe versanţii estici, prin încălzirea adiabatică, produce efecte de feon în masivul Ceahlău spre valea Bistriţei şi în depresiunile subcarpatice Neamţ şi Cracău-Bistriţa.

B. Regimul pluviometric

Din scurta, şi la modul general, analiză a cantităţilor anuale de precipitaţii în judeţ, remarcăm o creştere de la est la vest, de la 490 mm în zona Roman la 742 mm la Toaca. Valorile cresc deci pe măsura creşterii altitudinii, gradientul pluviometric vertical fiind cuprins între 8 şi 22 mm/100 m. Nu lipsesc excepţiile de la regulă: zona Ceahlău sat – Grinţieş – Farcaşa – Borca are un gradient pluviometric negativ. La fel zona Fântânele faţă de vârful Toaca. Determinată de altitudine, zona de precipitaţii maxime este cuprinsă între 1300 – 1800 m. De regulă, maximul de precipitaţii se înregistrează în luna iunie iar minimul în lunile ianuarie – februarie. În zona montană minimul se înregistrează în octombrie.

Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad vara, între 38 şi 46% din totalul anual, iar cele mai mici iarna, între 9 şi 18% din totalul anual. Anual, numărul zilelor de ploaie este cuprins între 90 şi 107, exceptând zona montană. În această zonă se măreşte numărul zilelor cu precipitaţii solide – la Toaca, spre exemplu, se înregistrează peste 106 zile cu ninsoare.

Tabelul 2.1. Precipitaţii (l/mp) – medii multianuale

Staţia/luna	I	II	III	IV	V	VI	VII	VIII	IX	X	XI	XII	An
Piatra Neamţ
Medii multianuală	21,6	21,3	27,7	54,0	86,5	100,3	96,0	75,5	38,2	32,1	29,8	22,0	605,0
Roman
Medii multianuală	18,7	17,9	21,5	49,3	66,1	82,5	80,8	57,5	40,0	25,5	26,3	22,2	508,3
Tîrgu Neamţ
Medii multianuală	21,9	20,2	28,6	59,0	84,2	110,3	94,3	74,7	43,9	31,0	29,0	22,6	619,8
Ceahlău
Medii multianuală	41,8	44,8	39,7	56,4	78,5	101,1	100,0	87,0	42,0	32,8	39,4	37,8	701,4

Valorile extreme ale precipitaţiilor înregistrate la staţia meteorologică Piatra Neamţ, de la înfiinţare până în prezent, sunt:

- cantitatea maximă anuală: 911,7 l/mp, în 2010;

- cantitatea minimă anuală: 356,8 l/mp, în 1986.

- cantitatea maximă lunară: - 321,2 l/mp, în iunie 1948;

- 317,4 l/mp, în iulie 1991.

- cantitatea maximă în 24 ore: 132,0 l/mp, în 29.07.1991, care a dus la creşteri de debite pe râuri şi producerea de inundaţii în judeţ.

În ultimii 35 de ani, s-au mai înregistrat ani foarte ploiosi în: 1979 (722,9 l/mp), 1984 (736,9 l/mp), 1988 (815,1 l/mp), 1991 (869,3 l/mp),1996 (740,7 l/mp), 2005 (805,8 l/mp). În aceeaşi perioadă de timp, cei mai secetoşi ani au fost: 1983 (479,5 l/mp), 1985 (489,1 l/mp), 1990 (405,0 l/mp), 1992 (490,2 l/mp), 1994 (371,3 l/mp), 2000 (499,6 l/mp) şi 2003 (443,1 l/mp).

Anul 2010 a fost cel mai ploios din intreaga perioada de observaţii, media multianuală a fost depăşita cu aproape 300,0 l/mp, iar luna cea mai ploioasă din acest an a fost iunie, cantitatea lunară depăşind media lunară multianuală cu 160,0 l/mp (133%).

Luna cu abaterea cea mai mare faţă de media multianuală a fost martie 1988, când cantitatea lunară a depăşit de 5 ori media multianuală a lunii (131,9 l/mp faţă de 25,9 l/mp).

Anul 2005 se remarcă prin trei luni consecutive (iunie, iulie şi august) extrem de ploioase, în care cantităţile lunare au depăşit media multianuală a acestor luni cu 30,0 – 90,0 l/mp, provocând inundaţii pe râul Siret.

Valorile extreme de precipitaţii inregistrate la statia meteorologica Roman, de la înfiinţare până în prezent, sunt:

- cantitatea maximă anuală: 938,2 l/mp, în 1991;

- cantitatea minimă anuală: 359,8 l/mp, în 1986.

- cantitatea maximă lunară: - 221,7 l/mp, în iunie 1985:

- 202,3 l/mp, în iulie 1991.

- cantitatea maximă în 24 de ore: 95,6 l/mp, în 29.07.1991, care a dus la creşteri de debite pe râul Siret şi producerea de inundaţii.

În ultimii 35 de ani, s-au mai înregistrat ani foarte ploioşi în: 2010 (751,6 l/mp), 1984 (700,0 l/mp) şi 2008 (649,7 l/mp). În aceeaşi perioadă de timp, cei mai secetosi ani au fost: 2009 (402,2 l/mp), 1982 (408,5 l/mp), 1994 (413,8 l/mp), 2000 (425,1 l/mp) şi 2003 (425,8 l/mp).

Cea mai secetoasă lună a fost aprilie 2009, când nu a căzut nicio picatură de ploaie, iar cele mai ploioase luni au fost septembrie 1989 (cantitatea fiind de 4 ori mai mare decât media lunii) şi august 1991 (cu o cantitate de peste 3 ori mai mare decât media lunii, venind după o lună iulie cu peste 200,0 l/mp).

Ploi cu caracter torenţial s-au semnalat pe 18 iunie 1985 şi 29 iulie 1991, când întreaga cantitate medie lunară a căzut în doar 24 de ore.

Valorile extreme de precipitaţii înregistrate la staţia meteorologică Tîrgu Neamţ, de la înfiinţare până în prezent, sunt:

- cantitatea maximă anuală 1040,6 l/mp, în 1991;

- cantitatea minimă anuală 339,1 l/mp, în 1986;

- cantitatea maximă lunară: - 229,8 l/mp, în iunie 1985;

- 264,9 l/mp, în iulie 1991.

- cantitatea maximă în 24 ore: 111,3 l/mp, în 06.09.1989.

În ultimii 35 de ani, s-au mai înregistrat ani foarte ploioşi în: 2010 (893,1 l/mp), 2005 (811,8 l/mp), 1978 (807,9 l/mp), 2001 (798,7 l/mp), 1998 (786,0 l/mp) şi 1984 (772,9 l/mp). În aceeaşi perioadă, cei mai secetoşi ani au fost: 1994 (399,9 l/mp), 2000 (452,1 l/mp), 2003 (463.8 l/mp) şi 2011 (435,9 l/mp).

Cel mai ploios an din întreaga perioadă de observaţii a fost 1991, când în 4 luni consecutive (mai - august) s-a înregistrat o cantitate de 800,2 l/mp, de 2,5 ori mai mare decât cantitatea normală a acestei perioade. În aceste 4 luni s-a depăşit cantitatea anuală cu 200,0 l/mp.

Valorile extreme de precipitaţii înregistrate la staţia meteorologică Ceahlău Toaca, de la înfiinţare până în prezent, sunt:

- cantitatea maximă anuală: 1182,5 l/mp, în 2010;

- cantitatea minimă anuală: 360,7 l/mp, în 1986.

- cantitatea maximă lunară: 349,5 l/mp, în iunie 2010;

- cantitatea maximă în 24 de ore: 87,0 l/mp, în 11 iunie 2010.

În ultimii 35 de ani, s-au mai înregistrat ani foarte ploioşi în: 1981 (918,4 l/mp), 1997 (786,3 l/mp), 2007 (780,5/mp) şi 2008 (771,1 l/mp). În aceeaşi perioadă de timp, cei mai secetoşi ani au fost: 2000 (470,6 l/mp), 1994 (471,8 l/mp), 1990 (473,8 l/mp) şi 1992 (485,8 l/mp).

La Piatra Neamţ, cele mai mari grosimi ale stratului de zăpadă în ultimii 35 de ani au fost: 46 cm (ianuarie – martie 1996), 40 cm (ianuarie – februarie 2005), 35 cm (ianuarie – februarie 1998), 33 cm (ianuarie – martie 2010), 29 cm (februarie 1978 şi februarie 1984), 26 cm (noiembrie – decembrie 1998). În iarna anului 2012, grosimea maximă a stratului de zăpadă a fost 44 cm, iar cantitatea de precipitaţii a depăşit media multianuală, atât în ianuarie, cât şi în februarie.

La Roman, cele mai mari grosimi ale stratului de zăpadă în ultimii 35 de ani au fost: 40 cm (februarie – martie 1984), 37 cm (ianuarie – martie 1985), 23 cm (ianuarie – februarie 2010) şi 47 cm (februarie – martie 2012).

La Tîrgu Neamţ, cele mai mari grosimi ale stratului de zăpadă în ultimii 35 de ani au fost: 58 cm (februarie – martie 1984), 39 cm (ianuarie – februarie 2010), 38 cm (ianuarie – martie 1980), 37 cm (ianuarie – martie 1985), 33 cm (ianuarie – februarie 1981), 42 cm (ianuarie – martie 2012).

Ceahlău Toaca, fiind o staţie de munte, are strat de zăpadă 7 – 8 luni pe an (octombrie - mai), iar grosimea acestuia depăşeşte frecvent 50 cm. Anii cu grosimile cele mai mari ale stratului de zăpadă au fost: 204 cm (aprilie 1984), 201 cm (martie 1982), 194 cm (1981), 149 cm (aprilie 1997), 142 cm (1979), 132 cm (2009), 124 cm (aprilie 1980), 115 cm (martie 2012).

C. Regimul termic

Clima depresiunilor subcarpatice (în care se află situate municipiul Piatra Neamţ şi oraşul Tîrgu Neamţ) se caracterizează prin veri calde urmate de toamne lungi, ierni geroase şi primăveri timpurii. Climatul specific podişului (municipiul Roman) are ierni mai aspre şi veri mai călduroase. Clima în Masivul Ceahlau are două etaje determinate de altitudine: etajul climatic al munţilor înalţi şi cel al munţilor mijlocii. Valorile principalelor elemente meteorologice sunt: temperaturi medii anuale cuprinse între 8 şi 10º C (excepţie face Ceahlăul, cu media anuală sub 1°C) şi precipitaţii anuale de 600.0-800.0 l/mp.

Luna cea mai caldă este iulie, cu medii de temperatură de 19-21º C, iar luna cea mai rece este ianuarie cu temperaturi medii între -2 şi -3º C. În Masivul Ceahlău, cele mai calde luni sunt iulie şi august, cu medii de temperatură cuprinse între 9 şi 10º C, iar lunile cele mai reci sunt ianuarie şi februarie, cu temperaturi medii cuprinse între -7 şi -8º C.

În ultimele decenii se constată o creştere a temperaturilor medii anuale în raport cu media multianuală, ceea ce confirmă tendinţa de încălzire globală a climei. Anii 2000, 2007 şi 2012 sunt consideraţi a fi cei mai calduroşi ani din ultimele două decenii, media multianuală fiind depăşită la toate cele patru staţii meteorologice din judeţ cu 1,2 – 2,3°C.

În timpul iernii, masele de aer rece din direcţia estică şi nord-estică, de la periferia anticiclonului siberian (crivaţul), aduc ger şi uscăciune (depresiunile fiind, în general, mai ferite). Pe Masivul Ceahlău, vântul suflă cu putere, viteza medie fiind de cca. 10 m/s, viteza maximă depaşind frecvent 20 m/s, iar la rafala 40 m/s în tot cursul anului. În depresiuni şi pe versanţii munţilor întâlnim föehnuri şi brize de munte–vale.
Tabelul 2.2. Temperatura aerului (ºC) - medii multianuale

Staţie/lună	I	II	III	IV	V	VI	VII	VIII	IX	X	XI	XII	An
Piatra Neamţ
Media multianuală	-3.4	-1.8	2.4	9.1	14.6	17.8	19.2	18.7	15.0	9.5	4.0	-0.7	8.7
Roman
Media multianuală	-4.4	-2.5	2.2	9.3	15.0	18.2	19.5	18.9	14.9	9.2	3.6	-1.4	8.5
Targu Neamţ
Media multianuală	-4.1	-2.5	1.7	8.4	14.1	17.2	18.6	17.9	14.1	8.7	3.4	-1.3	8.0
Ceahlău Toaca
Media multianuală	-8.2	-8.1	-5.2	-0.8	4.6	7.4	9.0	8.9	5.9	2.0	-3.0	-6.4	0.5