Ministerul educaţiei şi cercetării



Yüklə 32,45 Kb.
tarix16.01.2019
ölçüsü32,45 Kb.
#97541

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

UNIVERSITATEA BUCUREŞTI

Facultatea de Teologie Ortodoxă



Patriarhul Justinian

Specializarea ARTĂ SACRĂ

PROGRAMĂ ANALITICĂ
ESTETICĂ TEOLOGICĂ

Prof. Dr. Mihaela PALADE

AN UNIVERSITAR 2009-2010

ANUL III DE STUDIU

SEM I

NUMĂR DE ORE

Curs 28


DISCIPLINE CORELATE:

Filosofia, Arta creştină, Erminia, Teologia biblică, Patrologia, Apologetica, Istoria Bisericii Universale, Dogmatica, Filosofia Religiilor.



OBIECTIVE GENERALE ALE DISCIPLINEI DE STUDIU

În vederea dobândirii şi aprofundării unei culturi teologice complexe, ce îmbrăţişează şi domeniul artistic, cultură necesară specializării ARTĂ SACRĂ, se impune cunoaşterea câtorva puncte cruciale ce au marcat drumul sinuos al încercărilor de a defini arta, dar mai ales frumosul. Dacă Estetica este, vorbind în mare, disciplina ce vizează arta ca mijloc de materializare a frumuseţii, în viziunea creştină ea este teologia frumuseţii, încercând desluşirea acestei taine, ce s-a născut o dată cu crearea lumii, aceea a frumosului ca mijloc de cunoaştere a lui Dumnezeu.
OBIECTIVE SPECIFICE

Popularitatea scrierilor lui Dostoievski a dus la conştientizarea faptului că frumuseţea este un mijloc de mântuire a lumii. Pe de altă parte, artele plastice şi-au câştigat un statut aparte în universul culturii, fără a fi scutite însă de pericolul degenerării sau al "morţii", în paralele cu dispariţia voită a celei mai populare categorii estetice : frumosul. Estetica artei creştine sau estetica teologică, o disciplină cu caracter sintetic, apărută de puţin timp în programa Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, propune lămurirea câtorva aspecte privitoare la menirea frumosului artelor plastice în dobândirea mântuirii.



  1. Evoluţia noţiunii de arte plastice, de la techné-ul antichităţii greceşti la confuzia nihilismului contemporan.

  2. Începutul manifestărilor artistice: Dumnezeu, primul artist al lumii, dar şi primul critic, singurul obiectiv, care recunoaşte perfecţiunea estetică a lumii create.

  3. Frumuseţea lumii, mijloc de cunoaştere şi preamărire a Creatorului, dar şi capcană pentru omul care poate ajunge să se închine creaţiei, iar nu Celui care a făurit-o.

  4. Iubirea—calea către vederea şi cunoaşterea frumuseţii celei adevărate.

  5. Icoana—transfigurarea artei în cadrul cultului ortodox.

  6. Frumuseţea virtuţii şi urâţenia păcatului.

  7. Mântuirea – operă de restaurare artistică a omului şi, prin el, a întregii lumi.


TIPURI DE ACTIVITĂŢI


Predarea acestei discipline se va realiza prin cursuri (două ore săptămânal), ce urmăresc informarea, dar şi aprofundarea cunoştinţelor, prin formarea unei viziuni estetice asupra lumii în general, şi nu doar a obiectelor de artă.
EVALUARE

  1. Discuţii specifice, urmărind sesizarea gradului de însuşire al cunoştinţelor, capacitatea de exprimare şi cunoaşterea terminologiei caracteristice esteticii teologice.

  2. Colocviu.


TEMELE CURSURILOR (14 cursuri = 28 ore)


  1. Estetica sfinţilor părinţi (Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie de Nyssa, Sfântul Ioan Gură de Aur) – Dumnezeu Artist şi Pictor, lumea, operă de creaţie artistică, frumuseţea creaţiei - cale de percepere a frumuseţii divine (4 ore).

  2. Elemente estetice cuprinse în scrierile Sfântului Dionisie Areopagitul (2 ore).

  3. Estetica Sfântului Maxim Mărturisitorul – biserica-cosmos şi cosmosul-biserică, (2 ore).

  4. Fericitul Augustin şi începutul esteticii medievale occidentale (2 ore).

  5. Conceptele estetice specifice Renaşterii (2 ore).

  6. Problema iconoclasmului şi urmările sale asupra concepţiilor estetice orientale şi occidentale – modificarea sensurilor şi atributelor icoanei, premise ale apariţiei realismului, naturalismului (4 ore).

  7. Alexander Baumgarten şi apariţia termenului Aesthetica, Immanuel Kant (categoriile frumosului şi ale sublimului), Georg Wilhelm Friedrich Hegel (problematica "morţii artei") (4 ore).

  8. Friedrich Nietzsche şi Naşterea tragediei (2 ore).

  9. Empatia (einfϋhlung) şi Theodor Lipps; Existenţialismul estetic (2 ore).

  10. Contribuţiile esteticii româneşti – Nichifor Crainic (Nostalgia paradisului), Tudor Vianu (Filozofia culturii şi teoria valorilor) şi Lucian Blaga (Trilogia culturii şi Trilogia valorilor ) – (4 ore).



BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ




  1. Sfântul VASILE CEL MARE, Omilii la Hexaemeron, Omilii la Psalmi şi Omilii şi cuvântări, în col. P.S.B., 17, E.I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 1986*

  2. Sfântul GRIGORIE DE NYSSA, Viaţa lui Moise şi Tâlcuire la Cântarea Cântărilor, în col. P.S.B., 29, E.I.B.M.B.O.R., Bucureşti, şi Scrieri exegetice, Scrieri dogmatico-polemice şi morale, în col. P.S.B., 30, E.I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 1998*

  3. Sfântul MAXIM MĂRTURISITORUL, Ambigua, în col. P.S.B., 80, E.I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 1983 şi Mystagogia, E.I.B.M.B.O.R., 2000*

  4. Sfântul DIONISIE AREOPAGITUL, Opere complete, Edit. Paideia, Bucureşti, 1996*

  5. CLEMENT ALEXANDRINUL, Pedagogul, col. P.S.B., 4, E.I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 1982 şi Stromatele, în col. P.S.B., 5, E.I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 1982*

  6. Apologeţi de limbă greacă, în col. P.S.B., 2, E.I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 1980*

  7. Apologeţi de limbă latină, în col. P.S.B., 3, E.I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 1981*

  8. x x x Dicţionar de estetică generală, Edit. politică, 1972*

*** Arte poetice – Antichitatea, culegere îngrijită de D. M. Pippidi, e Univers, b, 1970.

  1. V. V. BÎCIKOV, Estetica antichităţii târzii, Edit. Meridiane, 1984*

  2. Alain Besançon, Imaginea interzisă – istoria intelectuală a iconoclasmului de la Platon la Kandinsky

  3. Nichifor CRAINIC, Nostalgia paradisului, Edit. Moldova, 1994

Puncte cardinale în haos, Iaşi, 1996

  1. Benedetto CROCE, Estetica, Edit. Univers, 1971

  2. Mihail DIACONESCU, Prelegeri de estetica Ortodoxiei, Edit. Porto Franco, 1996 (2 vol.)*

  3. Paul EVDOKIMOV, Arta icoanei, o teologie a frumuseţii, Edit. Meridiane, Bucureşti, 1992*

  4. André GRABAR, Iconoclasmul bizantin, Meridiane, 1991*

  5. Katharine E. GILBERT şi Helmut KUHN, Istoria esteticii, Edit. Meridiane, 1972*

  6. Nicolai HARTMANN, Estetica, Edit. Univers, Bucureşti, 1974.*

  7. Jacques MARITAIN, Art et scolastique, Paris, 1935.*

  8. *** De la Apollo la Faust, Edit. Meridiane, Bucureşti, 1978.*

  9. P. A. Michelis, Ésthétique de l'art byzantin, Flammarion, Paris, 1959*

Estetica arhitecturii, traducere Dumitru Matei, Edit. Meridiane, Bucureşti, 1882,

  1. Gervase MATHEW, Byzantine Aesthetics, London, 1963*

  2. Mihail RALEA, Prelegeri de estetică, Edit. ştiinţifică, 1972*

  3. Wladyslaw TATARKIEWICZ, Istoria esteticii¸ Edit. Meridiane, 1978.*

Istoria celor şase noţiuni, Meridiane, 1981.*

  1. Petru URSACHE, Mic tratat de estetică teologică, Edit. Junimea, Iaşi, 1999.

  2. Tudor VIANU, Estetica, Edit. Orizonturi.*

  3. Immanuel KANT, Critica facultăţii de judecată, Edit. Trei, 1995

Despre frumos şi bine, Edit. Minerva, 1981, 2. vol.*

  1. Friederich HEGEL, Prelegeri de estetică, Edit. Academiei R. S. R., 1966, 2 vol.

Despre artă şi poezie, Edit. Minerva, 1979*

  1. Leonid USPENSKY, Teologia icoanei.*

Ch. BAUDELAIRE, Pictorul vieţii moderne şi alte curiozităţi

René BERGER,

Mutaţia semnelor, traducere de Marcel Petrişor, e Meridiane, b, 1978.

Descoperirea picturii, 3 vol., traducere Irina Ionescu, Edit. Meridiane Bucureşti, 1975.

Jean CASSOU, Panorama artelor plastice contemporane (2 vol.)

Max DVOŔAK, Scrieri despre artă

Mikel DUFFRENNE, Fenomenologia experienţei estetice

Pierre FRANCASTEL, Realitatea figurativă

Maria FÜRST şi Jurgen TRINKS, Manual de filosofie

Jean GRENIER, Eseuri asupra picturii contemporane

Arta şi problemele ei

Théophile GAUTIER, Scrieri despre artă

E. H. GOMBRICH, Normă şi formă

Moştenirea lui Apelles

Dan GRIGORESCU, Aventura imaginii

Ion IANOŞI, Hegel şi arta

Sublimul în spiritualitatea românească

Sublimul în estetică

H. LÜTZELER, Drumuri spre artă (2. vol., în 2 exem.)

Th. LIPPS, Estetica – bazele esteticii (2. vol.)

Estetica – contemplarea estetică şi artele plastice (2. vol.)

Thomas MONROE, Artele şi relaţiile dintre ele (2. vol.)

Jean MARIE-GUYAU, Problemele esteticii contemporane

Corrado MALTESE, Ghid pentru studiul istoriei artei



Mesaj şi obiect artistic

Guido MORPURGO-TAGLIABUE, Estetica contemporană (2 vol.)

Luigi PAREYSON, Estetica-teoria formativităţii, Univers, 1977*

Hans SEDLMAYR, Epoci şi opere (2 vol.)

***** Manierism, artă şi teorie

Hippolite TAINE, Filosofia artei

Ion PETROVICI, Viaţa şi opera lui Kant

I. DAVÎDOV, Arta şi elita

Pavel FLORENSKI, Perspectiva inversă şi alte scrieri

Lionello VENTURI, Istoria criticii de artă

Erwin PANOFSKY, Artă şi semnificaţie

Renaştere şi renaşteri în arta occidentală



Herbert READ, Imagine şi idee





Yüklə 32,45 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə