Municipiul Fălticeni



Yüklə 65,16 Kb.
tarix01.08.2018
ölçüsü65,16 Kb.



Municipiul Fălticeni

Dumitrovici Vasilica



Municipiul Fălticeni

Date contact:

Primăria Municipiului Fălticeni

Str. Republicii, nr. 13 Fălticeni, Jud.Suceava
tel. 0230/ 542056
fax 0230/ 544942
email: falticeni@falticeni.ro
Scurt istoric

Prima atestare scrisă este din 15 martie 1490, când vistiernicul Isac a cumpărat satul Fulticenii de pe Șomuz de la Neacșa, fiica lui Hanea, cu 200 de zloți țărănești. A doua atestare documentară datează din data de 12 martie 1554, când Alexandru Lăpușneanu a dăruit moșia cu același nume Mănăstirii Moldovița. Ca oraș, Fălticeniul a luat ființă, conform însemnărilor dascălululi Vasile de pe Cazania de la biserica Fălticenii-Vechi, în anul 1779, iar conform Condicii Visteriei Nr. 23 din 1824, în anul 1772.

Despre orașul Fălticeni se spune în „Marele Dicționar Geografic al României” că este întemeiat de Ioniță Bașotă în anul 1780, prin hrisovul domnitorului Constantin Moruzi, din 8 august, și că îndată după întemeiere, târgul Șoldănești, adică Fălticenii de astăzi, s-a populat cu locuitori din satul Baia, refugiați aici în urma unei mari inundații a râului Moldova (nu există însă nici o atestare documentară în acest sens). Din anumite cercetări se spune că orașul a existat înainte de data hrisovului domnesc din 8 august 1780. Satul Folticeni este menționat în documente din 1490 și 1550, când voievodul Alexandru Lăpușneanu scrie că satul și terenul aferent aparțin Mănăstirii Moldovița.

Oficial, așa cum reiese din hrisovul dat de domnitorul Constantin Moruzi, orașul a luat ființă la 8 august 1780 pe moșia Șoldănești a stolnicului Ioniță Bașotă.

Așezarea este mult mai veche, așa cum susține și Artur Gorovei, deoarece vechimea ei se confundă cu vechimea satului Fălticenii-Vechi despre care vorbesc documentele din secolul al XII- lea.

În 1795 a fost construită „Sinagoga Mare" (cea mai veche dintre cele 13 care au fost ridicate în oraș), a fost distrusă într-un incendiu, a fost reconstruită în 1854.

Orașul s-a numit, la început, Târgul Șoldănești sau Târgul Șomuzului, iar prin anaforaua din 29 martie 1826, emisă de către domnitorul Ioniță Sandu Sturdza, Târgul Fălticeni, unde, după 1775, de când Austria a ocupat nordul Moldovei, numit apoi Bucovina, s-a stabilit și prefectura noului ținut Suceava, după ce mai întâi fusese la Rădășeni.

Numele se trage, după părerea istoricilor Ion Bogdan, Nicolae Iorga și Mihai Costăchescu, de la Stan Pântece, numit și Foltic, proprietarul moșiei și satului Fălticenii Vechi.

Gustav Adolf Zikelli, luându-se după o legendă transilvăneană, bănuiește că numele orașului vine de la numele unui colonist sas, Fâln Hannes din Weillau (Transilvania), care ar fi unul și același cu Hanea, tatăl Neacșei, de la care a fost cumpărat satul în 1490 de către vistiernicul Isac, personaj de vază la curtea lui Ștefan cel Mare, iar Virgil Tempeanu crede că numele se trage de la cuvântul “foltău”, nume dat de țăranii de la munte la coaja bradului. Discuții au fost și în privința denumirii de Folticeni sau Fălticeni. Forma ce s-a impus însă a fost cea de Fălticeni.

Fălticenii sunt o transformare în oraș a unor sate existente încă de pe la 1400 și mai devreme. Numele s-a schimbat din Șoldănești în Fălticeni în anul 1836 după numele satului și moșiei Fălticenii Vechi. În perioada interbelică a fost reședința județului Baia.



Târgul Mărului
Prima ediție a Sărbătorii pomicultorilor a avut loc in actombrie 2003. Manifestarea este organizată de Asociaţia Pomicultorilor din bazinul pomicol Fălticeni, Direcţia pentru agricultură şi alimentaţie,Centrul judeţean de Consultanţă agricolă şi Staţiunea de Cercetare şi producţie Pomicolă Fălticeni. Programul acestei sărbători cuprinde între altele o masă rotundă pe teme de pomicultură şi o expoziţie cu cele mai reprezentative soiuri din pomicultură. Din anul 2007 ”Sărbătoarea pomicultorilor” devine ”Târgul mărului”.














Obiceiuri de Sant Ilie
Sânt-Ilie este ziua de celebrare a zeului solar (Sânt-Ilie) la data 20 iulie, considerată a fi mijlocul sezonului pastoral. Sânt-Ilie, ca și Sân-George și Samedru, este o divinitate populară care a preluat numele și data celebrării de la un sfânt crestin - Sfântul Prooroc Iile. În Panteonul românesc Sânt-Ilie este o divinitate a Soarelui și a focului, identificată cu Helios din mitologia greacă și cu Gebeleizis din mitologia geto-dacă.

Ca divinitate solară și meteorologică, Sânt-Ilie provoacă tunete, traznete, ploi torențiale și incendii, leagă și dezleagă ploile, hotăăște unde și când să bată grindina.

Pentru ținutul sucevean este demn de amintit renumitul bâlci de Sânt-Ilie de la Fălticeni, bâlci care, din anul 1814, în urma hrisovului lui Scarlat Vodă Calimach, era al doilea ca mărime din Europa, după cel de la Leipzig. Cu două-trei săptămâni înainte de 20 iulie, pe străzile Fălticeniului începea să se adune mozaic de lume și se auzeau strigătele și chemările negustorilor rostite în polonă, rusă, letonă, cehă, germană, maghiară, turcă sau arabă. La bâlciul organizat cu această ocazie ("Comedia din deal") veneau artști de circ – acrobați, iluzioniști, înghițitori de săbii, motocicliști ce evoluau la zidul și globul curajului - șoseau parcuri de animale sălbatice, erau montate scrancioburi de diverse forme și mărimi, erau aduse teatre de păpuși, roata norocului și multe alte atracții pentru curioșii adunați "pe deal". Treptat, iarmarocul de la Fălticeni, ca de altfel multe alte manifestări tradiționale, și-a pierdut importanța, astăzi încercându-se revigorarea lui în cadrul Festivalului folcloric “Șezătoarea". 

Sfântul Ilie

- nu se lucrează de teama pagubelor (traznete, ploaie, grindină).

- îl cinstesc mai ales cojocarii, stuparii - se retează stupii, se duc faguri și mere la biserică spre binecuvantare și se împart de pomană.

- se culeg în zori plante de leac stropite cu sânge de cocos tăiat deasupra lor.

- se duc berbecii la berbecar.

- dacă tună vor fi merele și alunele viermănoase; dacă plouă, va ploua 20 de zile.













Hotel Turist (3 stele)
Situat la 100 de metri de centrul orașului Fălticeni, Hotelul Turist are camere cu Wi-Fi gratuit, restaurant à la carte, cu terasă, și bar. Se oferă parcare privată gratuită.

Toate unitățile de cazare au un TV cu canale prin cablu, frigider mic și baie privată cu duș și articole de toaletă gratuite.

Hotel Turist Fălticeni dispune de 30 camere cu 67 de locuri de cazare precum urmează:

25 camere duble



    • 13 camere cu 2 paturi

    • 12 camere cu pat matrimonial

3 camere triple

    • 2 camere cu 3 paturi simple

    • 1 cameră cu 1 pat matrimonial + 1 pat simplu

2 apartamente

    • 1 apartament

      • 1 cameră cu 2 paturi simple

      • 1 cameră cu 1 pat matrimonial

    • 1 apartament

      • 2 camere cu 2 paturi matrimoniale

Contact:

  • Adresa: Str. Nicolae Beldiceanu, nr.8b, Fălticeni, jud. Suceava

  • Telefon: 0230 542 492

  • Fax: 0230 542 492

  • Email: hotelturist3@yahoo.ro






Pensiunea Iristar   (4 stele)
Pensiunea Iristar este situată în Fălticeni, la 1 km de Muzeul Apelor, şi are un restaurant cu o terasă. Aceasta oferă acces gratuit la Wi-Fi în întreaga clădire și parcare privată gratuită.

Camerele sunt dotate cu aer condiționat, un frigider şi un TV cu ecran plat, cu canale prin cablu. Unele au o baie privată, iar altele au acces la o baie comună situată pe coridor. Unele unităţi oferă un balcon











Muzeul de arta Ion Irimescu

Situat pe strada Mihai Eminescu, nr. 2, municipiul Fălticeni. Clădirea în care îşi desfăşoară activitatea este un impresionant monument arhitectural, construit în stilul arhitecturii eclectice. Funcţionează în clădirea vechii Prefecturi începând cu anul 1974. A devenit instituţie independenţa în anul 1991, până atunci funcţionând că secţie a Muzeului Orăşenesc Fălticeni. Înfiinţat cu ajutorului Maestrului Ion Irimescu, care şi-a donat colecţia municipiului Fălticeni. În prezent, instituţia adposteste cea mai mare colecţie de autor din ţară. Este structurat pe zece încăperi în care se pot admira: expoziţia permanentă - cele mai reuşite creaţii ale sculptorului Ion Irimescu, peste 300 de sculpturi şi aproximativ 500 de desene: portrete, compoziţii. Proiecte de monument, realizate în tehnică ronde-bosse sau altoreliefuri, în gips, lemn, teracotă, marmoră, bronz sau plastilină, lucrări de grafică. Pe lângă cele menţionate se pot admira şi operele unor artişti locali.







Muzeul apelor Mihai Bacescu
Situat pe strada Beldiceanu, nr.8, municipiul Fălticeni. Înfiinţat în anul 1982 cu ajutorul academicianului Mihai Băcescu. Este structurat după cum urmează: două săli rememorează aspecte ale primului muzeu al municipiului - arheologie, istorie, arme vechi, etnografie, carte veche, numismatică şi fotografii. Secţiunea dedicată cercetatorilior - Emil Racoviţă, Grigore Antipa, Paul Bujor şi Ion Boreca - prezintă contribuţia ştiinţei româneşti în domeniul hidrobiologiei. Alte două săli prezintă peste 700 de exponate donate de către Academicianul Mihai Băcescu. Acvariile - sunt împărţite în 13 bazine, însumând 11.000 l de apă, aici pot fi admirate: specii de peşti indigeni, exotici, broaşte ţestoase, scoici şi răci. Adăposteşte exponate de o rară valoare şi unicitate, dintrea acestea amintim: un glob geografic realizat de profesorul de geografie I. Neculai, unic în lume, prin faptul că redă la scară, alături de relieful uscatului, configuraţia reliefului subacvatic. Trăsurică - executată de Leon Camnino, pe parcursul a 35 de ani, folosindu-se doar de briceag. Trăsurică a fost expusă în anul 1937 la expoziţia universală de la Paris.


Casa memoriala Mihail Sadoveanu
Situată pe stradă Ion Creangă, nr. 68, municipiul Fălticeni. A fost inaugurată în anul 1987. Construită după planurile marelui scriitor în anul 1908. Mihail Sadoveanu a locuit în această casă între anii 1909 - 1918. Vizitatorului îi sunt înfăţişate documente, cărţi, fotografii şi obiecte personale ale scriitorului. O treime din opera prozatorului a fost realizată în această locaţie - "Povestiri de seară" şi "Genoveva din Brabant" (1910), "Apă morţilor" (1911), "Un instigator" şi "Bordeienii"(1912), "Privelişti dobrogene" (1914), "Neamul soimarestilor" (1915), "44 de zile în Bulgaria"(1916) şi, în sfârşit, "File însângerate" (1917). În semn de omagiu, în luna noiembrie a fiecărui an, se organizaeaza "Zilele Sadoveanu".



Galeria Oamenilor de Seamă
Galeria Oamenilor de Seamă din Fălticeni este un muzeu memorial înființat în anul 1972 în municipiul Fălticeni, județul Suceava. Muzeul este găzduit de o casă construită în 1850 și donată de scriitorii Horia și Vasile Lovinescu, care se află situată pe Str. Sucevei, nr. 91, în centrul orașului. Galeria Oamenilor de Seamă este înscrisă în Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2010 .

În a doua jumătate a secolului al XX-lea a apărut la Fălticeni ideea înființării unui muzeu care să evidențieze ceea ce a însemnat acest oraș pentru cultura românească, prin numărul ridicat de personalități care s-au născut, s-au format ori au creat aici. Astfel, sub directa îndrumare a cronicarului Eugen Dimitriu, la data de 16 iunie 1972 este inaugurată Galeria Oamenilor de Seamă, instituție muzeală cu titulatură originală și unică în România.

Spațiul care adăpostește muzeul a fost asigurat de casa donată de scriitorii fălticeneni Horia Lovinescu (1917-1983) și Vasile Lovinescu (1905-1984), cunoscute personalități ale culturii românești. Casa, ce datează din anul 1850, fiind considerată monument istoric, a fost reabilitată cu fonduri de la bugetul local, lucrările fiind terminate la începutul anului 2012. În imediata vecinătate se află o altă clădire monument istoric, Casa lui Eugen Lovinescu, care datează din același an.

Fondul memorialistic al muzeului s-a îmbogățit treptat, Galeria Oamenilor de Seamă devenind în timp o frescă a vieții și creației unor personalități ale culturii, artei și științei românești.





M O N U M E N T U L
TUTUROR  EROILOR  NEAMULUI

Tipul monumentului: ansamblu arhitecturalLocul amplasării: str. Republicii (Piaţa "Nada Florilor")Ridicat în memoria: soldaţilor căzuţi la datorie în cele trei războaie Reîntregire, Independenţă şi EliberareDate de identificare: - autor: ANVR Fălticeni prin SC CONSTAR SA, după proiectul maestrului Ion Irimescu

- anul construirii: 1998

- materiale folosite pentru construcţie: beton, bronz, mozaic, marmuraÎnscrisuri şi însemnări pe monument: "Acest monument este o deschidere spre cartea neamului cu pagini pline de glorie şi jertfa pentru independenţă şi reîntregirea patriei. Cinstiţi-le! Salvaţi memoria eroilor noştri în veci! Amin! Veteranii de război - Fălticeni, 25 oct.1998"

STATUIA GRĂNICERULUI
Tipul monumentului: statuieLocul amplasării: str. 2 Grăniceri (intrarea în municipiu dinspre Roman)Ridicat în memoria: eroilor din primul război mondialDate de identificare: - autor: Teodor Burca

- anul construirii: 1948

- materiale folosite pentru

construcţie: beton, bronz



M O N U M E N T U L
EROILOR   DIN   DECEMBRIE   1989

Tipul monumentului: troiţăLocul amplasării: str. 2 Grăniceri (în faţa librăriei Casa Cărţii)Ridicat în memoria: eroilor revoluţiei din decembrie 1989Date de identificare: - autor: Gabrel Baban

- anul construirii: 1991

- materiale folosite pentru construcţie: beton, marmura
BUSTUL  MAIORULUI  ION 
 NICOLAE

Tipul monumentului: bustLocul amplasării: str. Republicii (parc primărie)Ridicat în memoria: eroilor din Fălticeni căzuţi în războiul ptr. neatârnare 1877-1878Date de identificare: - autor: Maria Costescu

- anul construirii: 1972

- materiale folosite pentru

construcţie: beton, mozaic, bronz




MONUMENTUL   EROILOR
Tipul monumentului: ansamblu arhitecturalLocul amplasării: str. Pictor Aurel Băeşu (lângă Cimitirul Oprişeni)Ridicat în memoria: eroilor din Fălticeni căzuţi în războiul ptr. neatârnare 1877-1878Date de identificare: - autor:

- anul construirii: 1955

- materiale folosite pentru

construcţie: beton, marmura



BUSTUL   DOMNITORULUI
ALEXANDRU   IOAN   CUZA

Tipul monumentului: bustLocul amplasării: str. Nicu Gane (în faţa Şcolii "Al. I. Cuza")Ridicat în memoria: întru amintirea Unirii de la 1859Date de identificare: - autor:

- anul construirii:

- materiale folosite pentru

construcţie: bronz



M O N U M E N T U L
EROILOR   DIN   ŞOLDĂNEŞTI

Tipul monumentului: cruceLocul amplasării: str. Armatei (curtea Şcolii "Mihai Gafencu") Ridicat în memoria: eroilor căzuţi în cel de-al II-lea război mondialDate de identificare: - autor: Vasile Moroşanu, Vasile C.Moroşanu, Alexandru Mîrza

- anul construirii: 1999

- materiale folosite pentru

construcţie: beton, bronz



Ion Creangă

Ion Creangă, unul dintre scriitorii clasici ai literaturii române, s-a născut la 10 martie 1837. Într-o schiţă autobiografică, acesta scria însă că este născut la 01 martie.


A învăţat la şcoala din Humuleştiul natal, apoi la Broşteni, la Şcoala Domneasca din Târgu-Neamţ si la Şcoala catihetică din Fălticeni. La Târgu-Neamţ era înscris cu numele de Ştefănescu Ion, la Fălticeni cu numele de Ion Creangă, pe care îl va păstra toată viaţa. Opera sa reprezentativa a devenit mai vie ca oricand dupa moartea sa, la 31 decembrie 1889.

Nicolae Gane

Nicolae Gane s-a născut la data de 1 februarie 1838 în orașul Fălticeni, descendent al unei vechi familii boierești, fiind fiul postelnicului Matei Gane și al Ruxandrei Văsescu. A urmat școala primară la Fălticeni cu părintele Neofit Scriban, apoi se înscrie la pensionul francez al lui Louis Jordan din Iași, după care urmează științele juridice la Paris.

După revenirea în țară, Nicolae Gane a fost angajat secretar-translator al directorului general al închisorilor din Moldova (1857). În același an este numit ca judecător la Tribunalul Suceava, de unde este destituit din cauza manifestărilor prounioniste.

După Unirea țărilor române din anul 1859, revine în magistratură unde îndeplinește mai multe funcții: președinte al Tribunalului Suceava, membru al Curții de Întărituri Iași (1861), prefect al județului Suceava (1863) și ulterior al Dorohoiului, trece în anul 1864 ca judecător la Curtea de Apel din Focșani, de unde se transferă, în anul 1865, la instituția similară din Iași. Nicolae Gane devine membru al societății „Junimea” din Iași, publicând nuvele și poezii lirice în revista „Convorbiri literare”.

În anul 1867, Nicolae Gane este numit președinte de secție la Curtea de Apel Focșani, dar demisionează și se stabilește la Iași, unde încearcă să practice avocatura pentru care nu avea însă vocație. În anul 1868, este numit pentru o scurtă perioadă în funcția de procuror general pe lângă Curtea de Apel din Iași.

Intră în activitatea politică, fiind ales în anul 1870 ca deputat din partea grupării „junimiste” și prefect al județului Iași. Este ales de cinci ori primar al orașului Iași.



Ion Irimescu
Ion (Nicu) Irimescu (n. 27 februarie 1903, Arghira, comuna Preutești - d. 28 octombrie 2005, Fălticeni) a fost un sculptor român, profesor și membru al Academiei Române.

Centenarul artist plastic român a fost fiul lui Petre Irimescu, proprietar, și al Mariei Cazaban, pedagogă; a fost căsătorit cu Eugenia Melidon, profesoară.

După absolvirea școlii primare din Fălticeni, urmează cursul secundar la Liceul Nicu Gane din același oraș (1915-1924), unde a participat la punerea în scenă a unor piese de teatru, pictând decorurile. Între 1924 și 1928 este student al Școlii Naționale de Arte Frumoase din București, unde i-a avut ca profesori de sculptură pe Dimitr Paciurea și Osca Han. În timpul studenției, a pictat biserica cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavril din Oprișeni-Fălticeni.

Fălticenii
de ieri

Biserica Sf. Ilie cu Clopotnita veche (1765)


Iarmarocul de Sf. Ilie, pe la 1990



Primăria la început de secol XX


Palatul de Justiție

Strada Sucevei


Strada Mare pe la 1900



Școala de Baieți nr. 2


Strada Dogari



Spitalul evreiesc


Frizeria Muscalu



Iarmarocul de Sf. Ilie pe la 1900


Terasa Băncuță



Ceremonia de fixare a temeliei Palatului de Justiție (1908)


Punerea temeliei pentru cladirea Primăriei (1896)



Grădina liniștii, așa cum arăta odinioară


Muzeul Fălticenilor

Fălticenii
de astăzi

Iarmarocul de Sf. Ilie


Case și arbori


Primăria Fălticeni


Sala de consiliu


Muzeul Apelor Mihai Băcescu


Colegiul Național Nicu Gane


Galeria Oamenilor de Seamă


Casa Lovinescu


Casa lui Pavel Ciubotariu în care a locuit Ion Creangă


Casa V. G. Popa


Casa Ion Dragoslav


Întâia și cea mai veche biserică din Fălticeni,cu Hramul Sf. Ilie, Clădită inițial din lemn la 1765 de Tudosca Anghelescu și monarhul Calistru Stamati. Între 1842-1849 pe locul ei a fost ridicată biserica de zid.





Yüklə 65,16 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə