Neologie de sens în româna actuală



Yüklə 50,42 Kb.
tarix12.01.2019
ölçüsü50,42 Kb.
#96030


NEOLOGIE DE SENS ÎN ROMÂNA ACTUALĂ
Gabriela BIRIŞ

Crearea unor reţele de identificare şi de analiză a neologismelor din principalele limbi romanice1 sau organizarea unui prim congres de neologie pentru limbile romanice2 reprezintă câteva dintre cele mai recente iniţiative de studiu, prin care schimbările sociale, economice, politice şi tehnologice fără precedent din societatea contemporană sunt direct reflectate în cercetarea lingvistică. Neologia, înţeleasă ca sumă a procedeelor interne şi externe de îmbogăţire a vocabularului cu cuvinte şi sensuri noi, se foloseşte relativ rar ca termen generic în lingvistica românească, fiind relaţionată mai curând terminologiei (Vintilă-Rădulescu 2005: 4). Cu toate acestea, prin intermediul lingvisticii franceze, termenul tinde să se impună, cu subtipurile neologie de sens şi neologie de formă3. Fără a se mai restrânge la limbajele specializate, termenul neologie de sens devine un „concurent” pentru calc semantic, fiind folosit alternativ în interiorul aceloraşi studii4. Referindu-se la limbajul modei, Adriana Stoichiţoiu Ichim introduce mai întâi termenul neologie de sens: „În cadrul neologiei de sens, semnificantul unui neologism (împrumutat din engleză, franceză etc.) înregistrat în dicţionarele româneşti, se îmbogăţeşte cu un sens specializat pentru limbajul modei” (2007: 586), pentru ca, ulterior, să se refere la calc semantic („Prin calc semantic după limba engleză neologisme latino-romanice dobândesc noi sensuri în limbajul modei”, ibid). Primul termen este împrumutat de autoare de la Louis Guilbert (1975) şi este extins la anglicismele din limba română, indiferent de domeniu: „În cazul anglicismelor asimilate în limba română, neologia de sens se manifestă prin împrumutarea recentă, pe cale directă, a altui/altor sensuri ale etimonului englezesc polisemantic” (idem: 587). În studiul Ilenei Busuioc (2006), neologia este discutată în relaţie cu terminologia, subsumând împrumutul direct, calcul/traducerea literală şi neologismele traductive (idem: 8-10). În acelaşi timp, într-un alt studiu (Busuioc şi Cucu 2001), creaţia terminologică este considerată sinonimă cu neologia.

Definiţia calcului semantic din cea mai recentă lucrare românească pe acest subiect: „preluarea de către un cuvânt a sensului sau a sensurilor unui cuvânt străin, pe care acesta îl are în plus faţă de sensul comun al celor două cuvinte” (Ştefan 1963, apud Stanciu Istrate 2006: 96) demonstrează că neologia de sens nu este decât o nouă „etichetă” aplicată aceluiaşi fapt lingvistic. Cu toate acestea, opţiunea noastră pentru termenul de neologie a derivat din necesitatea de a desemna nu numai calcuri semantice, ci şi substituiri ale conţinutului semantic al unor lexeme sub presiunea modelelor străine, false inovaţii pentru limba română, de tipul folosirii lui actual cu sensul „real, adevărat, veritabil” (< engl. actual) sau a lui valabil pentru „preţios, care are valoare” (< engl. valuable), care nu reprezintă îmbogăţiri semantice propriu-zise (Micuşan, apud Stanciu Istrate 2006: 93), pentru că sunt utilizări accidentale, pasagere, cu puţine şanse de a se fixa în uz.

Limbajul publicistic românesc tinde să impună sensuri noi unor cuvinte de origine latino-romanică, sub presiunea limbii engleze (americane), ignorând astfel sensurile fixate deja în limba română pentru aceste cuvinte. O serie de lexeme de origine latină, intrate în română prin intermediul limbii franceze, în majoritatea cazurilor, între secolul al XVI-lea: jucător, respectiv al XIX-lea: actor, colorist, confesional, operator, sunt folosite cu sensuri împrumutate din limba engleză, în care aceste cuvinte sunt sau au devenit de curând polisemantice. Cu acest articol ne propunem să semnalăm aceste modificări semantice, aducând în discuţie atât sensurile cu reale şanse de a fi adoptate în limba română, datorită noutăţii conceptuale, cât şi utilizările accidentale, de multe ori greşite, preluate pentru lexeme româneşti cu forme apropiate de cele din limba engleză.


1. ACTOR

Lexem cunoscut cu sensul „persoană care interpretează diferite roluri în piese de teatru sau în filme”, < fr. acteur, lat. actor. s.v. MDA este utilizat, în presă, cu un al doilea sens prezent în limbile engleză: „one that takes part in any affair” s.v. Merriam-Webster Dictionary (http://www.merriamwebster.com/dictio-nary/actor) şi franceză: „personne qui prend une parte active, joue un role important; personne qui intervient dans un domaine” s.v. PR:


„Hazardul moral este un principiu în teoria economică care spune că un actor X va tinde să îşi asume riscuri din ce în ce mai mari atunci când cineva sau ceva îl izolează de consecinţele faptelor sale” (RL, 17 feb. 2010, p. 9).
„Angajamentul deplin al Franţei va accelera ritmul reformei în NATO şi va transforma alianţa într-un instrument mai bine adaptat la crizele secolului 21, prin reducerea birocraţiei sale împovărătoare. Franţa nu ar fi putut fi un actor activ în această dezbatere fără a fi parte din NATO” (RL, 9 feb 2010, p. 4).
„Practic, România este astfel recunoscută drept un actor important în cadrul coaliţiei NATO. Depinde acum de România în a fructifica toate oportunităţile pe care acest proiect le presupune şi, în acelaşi timp, prin votul său, Parlamentul va recunoaşte şi riscurile la care ne expunem, fiind parte a unui asemenea proiect de securitate globală", a spus Sereş”. (RL, 4 feb 2010, p. 5).
„Există în eforturile globale de limitare a emisiilor de CO2 un anume actor de care se uită: consumatorul” (RL, 4 nov 2009, p. 7).
„În opinia publicaţiei britanice, prin acest anunţ, China îşi revendică statutul de actor important pe scena globală, în condiţiile în care, cu un an în urmă, Beijingul se agăţa de un rol eminamente pasiv în relaţiile internaţionale” (RL, 25 sept 2009, p. 4).
„Potrivit The Independent, de la începutul crizei producţia de matriosci din Rusia s-a redus cu 90%, iar principalul actor pe această piaţă, întreprinderea "Hohlomskaia Rospis", şi-a micşorat de douăa ori producţia în anul 2009 (RL, 3 iun 2009, p. 8).
2. JUCĂTOR

Lexemul este polisemantic în dicţionarele româneşti, fiind definit ca: 1. „persoană care practică un joc sportiv, 2. „persoană care practică un joc de societate/de norc”, 3. persoană care participă la un dans popular” s.v. MDA, < ml * jucare, având aproximativ aceleaşi sensuri şi în engleza britanică, unde, suplimentar, desemnează şi persoana care interpretează la un instrument muzical, engl. player: „person who plays a musical instrument”, s.v. OAD. Engleza americană consemnează însă şi sensul „one of the important people, companies, countries, etc. that is involved in and influences a situation, especially one involving competition: a firm that is a dominant player on Wall Street. s.v. LONG, care este utilizat şi în româna actuală:


„Intrarea unor jucători de asemenea anvergură în România ar revigora o piaţă dominată de doi jucători, Petrom şi Romgaz” (EVZ, 24 mai 2010, p. 3).

„Primul jucător de pe piaţa auto va coopera cu micul producător de autoturisme electrice, cu scopul de a-şi întări poziţia în segmentul modelelor hibride şi pentru dezvoltarea de noi tehnologii necesare viitoarelor modele cu zero emisii poluante” (EVZ, 21 mai 2010, p. 4).


„Unii coloşi s-au prăbuşit, dar alţii mici s-au ridicat. Criza economică i-a afectat diferit pe jucătorii din aceleaşi pieţe, odată cu mutarea consumatorilor, spun specialiştii”. (EVZ, 3 mai 2010, p. 2).
„Petre Roman încă nu-şi aduce aminte să fi văzut sau să fi auzit ceva şi oricum crede cu tărie despre fostul său aliat într-ale revoluţiei că este „simbolul unui jucător pentru oameni şi nu al unui jucător pentru el însuşi”.(EVZ, 22 aprilie 2010, p. 3).
3. OPERATOR

Desemnează o „persoană calificată care supraveghează funcţionarea unei maşini sau instalaţii”, < fr. opérateur, lat. operator s.v. MDA, având aceleaşi sensuri şi în dicţionarele britanice: engl. operator: 1. „person who operates equipment, a machine, etc.” 2. „person who operates a telephone switchboard at the exchange” s.v. OAD, dar care întregistrează şi un alt sens: 3. „person who operates or owns a business or an industry (esp a private one): a private operator in civil aviation”, cu care tinde să fie folosit în limba română:


„Operatorii de salubritate locali au fost de acord să preia, voluntar, fără costuri suplimentare, deşeurile din localităţile care vor face curăţenie” (EVZ, 20 mai 2010, p. 3).
„Consorţiul este format din companiile de profil din Serbia şi Croaţia, iar România este reprezentată de Conpet, operatorul conductelor româneşti de ţiţei (...)” (Adevărul, 29 ian. 2010, p. 47).
„Mihai Frăsinoi era director general din iulie 2009, după demisia fostului şef al companiei Călin Graţian. Graţian a demisionat pentru a ocupa postul de director de dezvoltare la sucursala din România a operatorului austriac Rail Cargo” (EVZ, 14 mai 2010, p. 4 ).
„În fine, Capitala ar urma să fie divizată în cel mult 15 zone de distribuţie a energiei termice, centralele urmând a fi şi ele vândute sau concesionate „unuia sau mai multor operatori” (EVZ, 7 mai 2010, p. 5).
4. MIX/MIXT

Adjectivul mixt: „alcătuit din elemente deosebite ca natură, origine, funcţie etc.”, < fr. mixte, lat. mixtus s.v. MDA, „compus din elemente eterogene, amestecat” s.v. MDN şi elementul de compunere mix(o) – „amestec”, „mixt”, < fr. mix(o), gr. mixis, s.v. MDN au în limba engleză un corespondent adjectival: mixed „composed of different qualities or elements” şi unul nominal: mix „mixture or combination of things or people” s.v. OAD, care au condus la apariţia substantivului românesc mix(t), utilizat în defavoarea lexemelor deja existente în limbă: amestec, combinaţie, melanj, complex etc.:


„Am discutat diferite opţiuni referitoare la mixul adecvat de măsuri care ar fi necesar. FMI a sugerat o opţiune care ar fi pus accentul pe venituri” (EVZ, 22 mai 2010, p. 3).
„Astfel, joi, 20 mai, începând cu ora 20.00, la Radisson Blu va avea loc prezentarea"La Dolce Vita", un mix de glam, senzualitate şi feminitate, combinând elementele provocatoare ale strip-chic-ului cotidian cu romantismul decadent. Aceşti ani au fost readaptaţi prin rochii lungi şi incitante, dantelă, transparenţă, piele şi tricotaje” (EVZ, 17 mai 2010, p. 6).
„Este un oraş frumos, cu mult farmec. Personal, cred însă că e foarte aglomerat, un mix kitsch-os de clădiri aruncate la voia întâmplării. Obiectivele turistice sunt multe, dar nu sunt puse în valoare” (EVZ, 5 mai 2010, p. 7).
„Aici musafirul a fost ospătat cu salată din somon (...), costiţe de viţel cu mix de legume coapte la cuptor (....)” (Naţional, 29 ian. 2010, p. 2).
„Competiţia pentru aceste posturi se anunţă a fi un mixt între politica la nivel central şi divergenţele de pe plan local” (EVZ, 30 mar 2010, p. 5).
5. CAPABILITĂŢI

Pentru capabilitate, MDN înregistrează un singur sens: „însuşirea de a fi capabil”, < fr. capabilité, ca şi dicţionarele britanice: „quality of being able to do sth” s.v. OAD. Dicţionarele americane au adăugat un al doilea sens, pentru domeniul militar: 1. „the natural ability, skill, or power that makes a machine, person, or organization able to do sth, esp sth difficult, 2. the ability that a country has to take a particular kind of military action: military/nuclear etc. capability”, s.v LONG. În limba română se tinde spre folosirea formei de plural capabilităţi, mai frecventă în contexte cu caracter militar şi politic5:

„Pe teritoriul naţional vor fi amplasate capabilităţi terestre de interceptare, ca elemente componente ale sistemului”, a anunţat preşedintele Băsescu (EVZ, 5 feb. 2010, p. 3).
6. TABLETĂ

Pentru domeniul informaticii, tabletă desemnează un „dispozitiv pentru introducerea manuală a imaginilor grafice în terminal de către utilizator” s.v MDN, fiind consemnat pentru prima dată ca intrare în ediţia din 2006 a dicţionarului citat, dar neînregistrat cu acest sens de ediţia din 2009 a DEX. În rubricile de informatică din ziarele româneşti, lexemul este folosit cu un sens şi mai nou, neînregistrat încă nici de dicţionarele străine, dar descris în texte explicative de informatică de pe internet:


„In general, a tablet PC is a wireless personal computer (PC) that allows a user to take notes using natural handwriting with a stylus or digital pen on a touch screen. A tablet PC is similar in size and thickness to a yellow paper notepad and is intended to function as the user's primary personal computer as well as a note-taking device” http://searchmobilecomputing.techtarget.com/definition/tablet-PC).
În contextele ilustrative identificate într-un cotidian românesc, s-a optat pentru forma prescurtată tabletă < engl. tablet, în defavoarea celei iniţiale: tablet PC, simplificarea producându-se probabil simultan cu limba engleză:
„E greu să deschizi laptopul în tren sau în avion. O tabletă e mai manevrabilă, mai mobilă (EVZ, 29 ian. 2010, p. 3).
„La mijlocul lunii iunie, acesta a revenit la birou. Între timp, echipa sa a continuat să lucreze la tableta Apple, iar la un an de la anunţul concediului, Jobs a lansat iPad-ul, un produs care s-a bucurat de mulţi susţinători, dar şi de critici” (EVZ, 27 mai 2010, p. 4).
7. PLANTE ENERGETICE

Traducerea literală a sintagmei din limba engleză energetic plants este propusă pentru a desemna acele „plante de cultură (ca rapiţa, plopul, salcia, stuful etc.) utilizate în producerea energiei”6:


„Subvenţiile pentru culturile energetice, în cadrul schemelor de plăţi pe suprafaţă, nu vor mai fi acordate în acest an (...) ” (EVZ, 5 feb. 2010, p. 9).
„Parlamentarii dezbat un proiect de lege care prevede acordarea de stimulente pentru culturile de plante energetice. Potrivit actului, cei care produc plante din care se obţine biocombustibil folosit la producerea energiei electrice, a căldurii sau pentru producerea combustibilului pentru maşini pot beneficia de o subvenţie anuala de maximum 100.000 de euro” (http://www.ecomagazin.ro/pana-10000-de-eurohectar-de-plante-energetice).
În limba română, adjectivul energetic se defineşte ca „referitor la energie, care produce energie”, < fr. énérgetique s.v. MDN, şi este folosit în relaţie cu producerea directă, nemijlocită de energie. Pentru limba engleză însă, adjectivul energetic(al) are un sens uzual diferit „energic, activ”, dominat de semul /+ uman/, asocierea cu inanimate fiind deci neobişnuită.
8. CONFESIONALE

Substantivul confesional desemnează o „cabină într-o biserică catolică de unde preotul ascultă spovedania, < fr. confessional, it. confessionale. s.v. MDN, adjectivul cu aceeaşi formă fiind direct legat de acest sens: „care este în legătură cu o confesiune” s.v. MDA. O situaţie identică apare în dicţionarele de limbă engleză, unde, ca substantiv, engl. confessional, este definit prin „place in a church, usually an enclosed room, where a priest hears people make their confessions” iar ca adjectiv: „confessional speech or writing contains private thoughts or feelings that you would normally keep secret”, s.v. LONG. În limba română apare utilizat în mod greşit, în limbajul tinerilor, fiind preferat unor cuvinte ca mărturisire sau confesiune:


„În facultate am început să ies în ceainării în grupuri mici, iar acum aproape că nu mă mai distrez deloc în afară de filme şi de ieşiri ocazionale cu câte o prietenă care, adesea se transformă în confesionale siropoase” (Adevărul, 29 ian. 2010, p. 26).
9. COLORIST

Limba română a împrumutat din franceză, în sec. al XIX-lea, cuvântul coloriste, rom. colorist, pentru a desemna un „pictor care se distinge prin atenţia deosebită acordată coloritului tablourilor sale” < fr. coloriste, s.v. MDA, adăugând ulterior sensurile: 2. „cel care colorează stampe, hărţi etc.”, 3. „în cinematografie, specialist care realizează culoarea personajelor, după modelul conceput de regizor, pentru fiecare cadru în parte”, s.v. MDN. În prezent, cuvântul se foloseşte pentru a desemna o profesie din domeniul coafurii, prin preluarea sensului din engleza americană: „someone whose job is to dye people’s hair (= change the colour)” s.v. LONG.:


„Un colorist experimentat va şti să vă sfătuiască ce culoare vă pune în valoare, însă adaptându-se la gusturile voastre şi ţinând cont de nuanţa pe care o aveţi şi de textura părului” (http://www.mabella.ro/cum-alegem-culoarea-vopselei-de-par).
CONCLUZII

Modificările semantice semnalate în acest articol cuprind atât inovaţii preluate din diverse terminologii (capabilităţi, plante energetice, tabletă), cultisme7 motivate de dorinţa de exprimare „aleasă”, „de actualitate” (actor, jucător, mix/mixt, operator) ce pot fi relaţionate unor „mode” lexicale ale stilului jurnalistic, dar şi false inovaţii aflate la limita confuziei şi greşelii (confesionale) sau termeni care desemnează realităţi insuficient conturate şi delimitate, creaţi prin traducere literală, superficială, care se suprapun peste termeni deja existenţi (colorist). Înlocuirea unor cuvinte vechi din limbă considerate „banale” sau „inactuale” prin neologisme cu sensuri multiple în limba de origine, ca şi adăugarea unor sensuri noi, complet diferite de cele vechi, la cuvinte din vocabularul uzual, pot fi sursa unor confuzii sau decodări complet greşite ale textelor în care apar. Spre exemplu, în limba română, majoritatea vorbitorilor sunt obişnuiţi să relaţioneze cuvântul actor cu un context referitor la teatru sau cinematografie, fiind cel puţin neobişnuită asocierea cu domeniul economic sau politic, situaţie în care vorbitorul obişnuit ar fi poate mai înclinat să-l decodeze în registru figurativ, decât să-i atribuie sensul preluat din limbile engleză sau franceză. Existenţa unor cuvinte monosemantice cu vechime de peste un secol în limba română (capabilitate, tabletă) alături de neologisme din limbajele specializate neînregistrate de dicţionare nu este lipsită nici ea de dificultăţi: de ordin morfologic, prin încadrarea greşită a cuvântului într-un anumit gen gramatical, sau de ordin semantic, în interiorul aceluiaşi articol existând dublete care ne semnalează tocmai ezitarea autorului în faţa atribuirii unui gen gramatical şi a unui sens specializat, „neaşteptat”, cum se întâmplă cu tablet/tabletă PC:


„Dell lansează în luna iunie în Europa primul tablet PC - Poate fi folosit pe post de telefon, are două camere video iar ecranul e de 5 inch. Producăatorul american Dell va lansa în luna iunie în Europa tableta Streak, terminal care foloseşte sistemul de operare Android al Google, are iniţial  2 GB memorie, cameră de 5 MP şi poate fi utilizat şi pe post de telefon. BBC scrie că lansarea în Europa o precedă pe cea din SUA, dar marea întrebare e dacă piaţa are nevoie de un astfel de gadget plasat mai aproape de smartphone decât de mini-laptop” (http://econo-mie.hotnews.ro/stiri-it-7315886-video-dell-lanseaza-luna-iunie-europa-primul-tablet-poate-folosit-post-telefon-are-doua-camere-video-iar-ecranul-5-inch.htm).
Aflându-ne în faţa unor aspecte lingvistice noi, „în mişcare” este dificil să anticipăm câte dintre acestea se vor generaliza şi vor fi adoptate în limba română şi câte vor rămâne la stadiul de abateri produse sub presiunea modelului limbii engleze, astfel că singura opţiune rămasă este consemnarea lor ca atare.
NOTE
1 Pentru o descriere a reţelelor de neologisme se poate consulta http://www.iula.upf.edu/obneo/obpre-suk.htm.

2 Primul Congres de neologie în limbile romanice a avut loc în cadrul proiectului „Observatori de Neologie” de la Institutul de Lingvistică Aplicată al Universităţii „Pompeu Frabra”.

3 Prin néologie se desemnează „le processus de formation de nouvelles unités lexicales” iar prin néologisme rezultatul acestui proces, făcându-se distincţie între néologisme de forme şi néologisme de sens (Dubois et al. 2001).

4 Busuioc (2006), Stoichiţoiu Ichim (2007).

5 Ipotezele privind noile sensuri ale lexemului au fost perfect sintetizate în textul următor, care încearcă să propună şi o definiţie: „Termenul de capabilităţi este foarte des folosit astăzi în multe domenii ale vieţii sociale cum ar fi cel economic , informaţional (mai ales în domeniul IT), politic, sau militar, dar o delimitare strict teoretică a termenului este oarecum dificil de efectuat mai ales în condiţiile în  care aria de cuprindere a termenului este extrem de vastă. Dificultatea sporită în ceea ce priveşte înţelegerea şi explicarea termenului în limba română este evidentă prin prisma faptului că nici un dicţionar explicativ al limbii române nu oferă vreo interpretare termenului „capabilitate”. Cu toate acestea el este des folosit în varii domenii. Iată totuşi câteva definiţii scurte şi succinte ale termenului „capabilitate” conform interpretărilor date de câteva dicţionare străine: capacitate, aptitudine, pricepere, talent, înzestrare, posibilităţi; calitatea de a fi capabil, modul în care cineva sau ceva este capabil; abilitatea de a executa un curs specific de acţiune; număr de arme, soldaţi etc. pe care o ţară îi foloseşte pentru a duce un război (...). Capabilitatea apare astfel ca fiind un ansamblu format din instrumente, caracteristicile acestora şi capacitatea indivizilor de a pune în valoare instrumentele şi caracteristicile lor pentru a-şi satisface nevoile”

(http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:5FK7Zuj93YcJ:rft.forter.ro/cd_2009/07-sub7/01.htm+capabilitati+militare&cd= 3&hl= ro&ct= clnk&gl=ro).



6 Termenul apare frecvent în lucrări recente de ecologie şi chimie industrială: „plants grown as a low cost and low maintenance harvest used to make biofuels, or directly exploited for its energy content” http://tchie.uni.opole.pl/freeECE/S_16_3/Masarovicova_16(3).pdf.

7 Am utilizat termenul cultism cu sensul dat de Guţu Romalo (2005: 51): „Înţelegem prin cultism o greşeală a cărei origine o constituie dorinţa de a se exprima mai literar, mai „ales”, mai puţin banal”.
BIBLIOGRAFIE
Busuioc, Ileana, Despre neologisme şi neologie, 2006, versiune electronică, http://www.litere.uvt.ro/documente_pdf/aticole/uniterm/uniterm4_2006/ileana_busuioc.pdf. (Busuioc 2006)

Busuioc, Ileana şi Cucu, Mădălina, Introducere în terminologie, 2001, versiune electronică http://ebooks.unibuc.ro/filologie/terminologie/frameset23.htm. (Busuioc şi Cucu 2001)

DEX - Dicţionarul explicativ al limbii române, ed. a 2-a rev., Bucureşti, Univers Enciclopedic Gold, 2009.

Dubois, Jean, Marcellesi, Giacomo, Gespin, Loius, Dictionnaire de linguistique et des sciences du langage, Paris, Larousse, 2001. (Dubois, Marcellesi, Gespin 2001)

EVZ – Evenimentul zilei

Guilbert, Loius, La créativité lexicale, Paris, Larousse, 1975. (Guilbert 1975)

Guţu Romalo, Valeria, Aspecte ale evoluţiei limbii române, Bucureşti, Humanitas, 2005. (Guţu Romalo 2005)

LONG – Longman dictionary of contemporary English, Pearson Education, Harlow Essex, 2008.

MDA - Micul dicţionar academic, vol. I-IV, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2001- 2003.

MDN – Florin Marcu: Marele dicţionar de neologisme, Bucureşti, Saeculum I.O., 2006.

Micuşan, Cristina: Types d’interferences lexicales dans un cas de bilinguisme romano-germanique, în Acte XII, vol II, p. 1219-1225.

OAD – Oxford Advanced Learner’s Dictionary of Current English, Oxford, OUP, 1994.

RL – România liberă.

Stanciu-Istrate, Maria, Calcul lingvistic în limba română (cu specială referire la scrieri beletristice din secolul al XIX-lea), Bucureşti, EA, 2006. (Stanciu-Istrate 2006)

Stoichiţoiu Ichim, Adriana, Anglicisme „la modă” în limbajul modei, în Limba română – stadiul actual al cercetării (coord. Gabriela Pană Dindelegan), Bucureşti, EUB, 2007, p. 581-598. (Stoichiţoiu Ichim 2007)

Ştefan, Ion, Calcul lingvistic, în LR, XII, nr. 4, 1963, p. 335-346. (Ştefan 1963)



Vintilă-Rădulescu, Ioana, Cuvânt-înainte la SCL, LVI, nr.1-2, 2005, Bucureşti, EA, p. 3-4. (Vintilă-Rădulescu 2005)
ABSTRACT
While the neologisms of English origin have been the focus of several studies in Romanian linguistics, little effort has been devoted so far to the study of lexical semantic loans registered in the last decade. This paper provides brief considerations on this topic, with particular attention to words of Latin and Romance origin adopted initially in the 19th century with certain meanings by means of French which have recently reentered Romanian with new and ”unexpected” meanings due to the influence of English. The difficulty to predict a future transfer of these words from the intensive use in newspaper articles to all language registers has restricted their status to accidental occurrences.
Key words: neology, lexical semantic loans, semantic changes



Yüklə 50,42 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə