Norwegian Financial Mechanism 2009-2014
Yüklə 190,31 Kb.
|
  
Norwegian Financial Mechanism 2009-2014 Programul RO 24 „Întărirea capacităţii judiciare şi cooperare” Proiectul “Consolidarea capacităţii sistemului judiciar din România de a face faţă noilor provocări legislative şi instituţionale/Strengthening the capacity of the Romanian judicial system to face new legislative and institutional challenges” I. Sinteza din jurisprudenţa Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară 2006-2010 1.Art.99 lit a 1.Fapta procurorului CAE de la Parchetul de pe lângă Curtea de apel X care prin atitudinea manifestată pe parcursul soluţionării unei anumite cauze in sensul refuzului de a declara o cale de atac a recursului împotriva încheierii din 14.03.2008 prin care instanţa a revocat măsura preventiva dispusa fata de inculpatul SS, prin modul in care a desemnat procurorul care sa reprezinte Parchetul la judecarea caii de atac in contextul comunicărilor purtate cu avocatul inculpatului in afara cadrului procesual, precum si lipsa de consecventa in concluziile formulate, întruneste elementele constitutive al art.99 lit h Fapta paratei procuror CAE de a se deplasa in localitatea Y împreuna cu avocatul inculpatului SS si de a accepta sa poarte discuţii cu acesta din urma intr-un alt cadru decât cel procesual, in condiţiile in care aceasta nu reprezenta interesele parchetului întruneşte elementele art.99 lit a ( Hotărârea nr.10P/16.09.2009, Sectia pentru procurori) 2.Fapta judecătorului BR de a avea calitatea de acţionar la Reiffensen Bank nu întruneşte elementele constitutive ale abaterii disciplinare prev de art.99 lit a, intrucat fapta nu a produs nici un rezultat daunator, in sensul afectarii independentei si impartialitatii sale, cu atat mai mult in activitatea de judecată nu a solutionat cauze in care banca la care este actionar sa fi fost parte si nici nu a recurs la serviciile oferite de aceasta banca. Mai mult, numarul si valoarea actiunilor detinute - 411 actiuni in valoare de 22 lei- raportate la valoarea capitalului social publicat al bancii nu-i confera judecatorului calitatea de decident in politica bancii ( Hotararea nr.2J/28.01.2009, Sectia pentru judecatori a CSM) 3.Fapta judecătorului JC de la ÎCCJ care în cursul zilei de 26.11.2009 la invitaţia senatorului VC determinată de ajutorul promis de acesta colegului său de partid MA pentru soluţionarea a două cauze penale stabilind de comun acord un anumit mod de lucru în sensul că urma să-l contacteze pe acesta a doua zi după obţinerea informaţiilor intruneşte elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevazute de art.99 lit.a magistratului fiindu-i aplicată sancţiunea diminuării indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 15% pe o perioadă de o lună. (Hotărârea nr.8J/09.06.2010, Secţia pentru judecători a CSM).
1.Fapta judecatorului DM de a interveni pe langa un comisar de politie pentru a facilita obtinerea permisului de conducere de catre o terta persoana si pentru ca aceasta sa beneficieze de sprijinul personal al comisarului in alt cadru decat cel reglementat pentru toti cetatenii intruneste elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevazute de art.99 lit.B (Hotararea nr.14J/24.06.2009, Sectia pentru judecatori a CSM) 2.Fapta judecatorului BI de a solicita relatii cu privire la procedura de inmatriculare a unui autotorism nu intruneste elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevazute de art.99 lit. b in conditiile in care deplasarile paratei la sediul politiei s-au realizat intotdeauna in timpul programului de lucru al institutiei respective, iar aceasta a refuzat rezolvarea cu prioritate a intereselor sale nu a solicitat si nu a insistat ca eliberarea numerelor sa se efectueze in afara programului de lucru, iar cu ocazia discutiilor purtate cu ofiterul de politie chiar a mentionat ca nu este nici o urgenta in eliberarea numerelor. (Hotararea nr.8J/29.04.2009, Sectia pentru judecatori a CSM) 3.Solicitarile procurorului adresate unui alt procuror din cadrul aceluiasi parchet de a elibera unui prieten o copie a unui inscris din dosarul penal in care acesta era inculpat, nu reprezinta o imixtiune in activitatea de urmarire penala efectuata de alt procuror, interventia fiind motivata de existenta la nivelul celor doua sectii ale unitatii de parchet unde functioneaza ambii procurori , a unei practice neunitare cu privire la comunicarea catre parti a rapoartelor de constatare tehnico-stiintifica, si nu intrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevazute de art.99 lit. B (Hotararea nr.9P/29.06.2009, Sectia pentru procurori a CSM) 3.Art.99 lit c 1.Faptele procurorului SGI neconforme cu indatoririle de serviciu prin care a incercat, pe de o parte sa determine un procuror din subordine sa adopte intr-o cauza o solutie nconforma cu convingerea acestuia ce rezulta din probatoriu administrat, iar pe de alta parte a intervenit in activitatea unui alt procuror retinand doua cauze ce-i fusesera repartizate spre solutionare, intrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevazute de art.99 lit. C. Exprimarea fara echivoc a convingerilor sale politice manifestate prin dispozitiile date personalului din subordine de a efectua copii ale unui inscris privind pe un viitor candidat al unui partid politic la functia de primar ce reprezenta un preambul al campaniei electorale si a le distribui in incinta unitatii de parchet, intruneste elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevazute de art.99 lit. C. constand in manifestarea convingerilor politice în exercitarea atributiilor de serviciu. (Hotararea nr.4P/26.11.2008, Sectia pentru procurori a CSM)
1.Faptele judecatorului CT, care pe parcursul solutionarii mai multor cauze in mod repetat nu a studiat corespunzator actele si lucrarile dosarului, nu a respectat dispozitiile art.201 Cod procedura civila referitoare la stabilirea prin incheiere a obiectivelor expertizei dispuse in cauza, si nici acelea privind incuviintarea acestora cu respectarea principiului contradictorialitatii, nu a dat eficienta dispozitiilor art.108-1 referitoare la aplicarea sanctiunilor pecuniare fată de parti, martori, experti, a administrat probele in etape, fara respectarea dispozitiilor in materie, intrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevazute de art.99 lit. e. (Hotararea nr.10J/29.04.2009, Sectia pentru judecatori a CSM) 2.Faptele judecatorului PLM care pe parcursul solutionarii mai multor cauze nu a dispus masurile corespunzatoare pentru solutionarea cu celeritate a acestora, manifestand lipsa de rigoare intrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevazute de art.99 lit. e. (Hotararea nr.25J/7.10.2009, Sectia pentru judecatori a CSM)
1.Fapta procurorului MV de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel X de a refuza sa primeasca si sa solutioneze lucrari ce i-au fost repartizate sub motivul ca ordinul prin care a fost repartizat pentru a-si desfasura activitatea intr-o alta sectie care nu corespunde specializarii sale este nelegal fara a contesta acest ordin conform procedurilor legale, intruneşte elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevazute de art.99 lit.g. (Hotararea nr.2P/20.02.2008, Sectia pentru procurori a CSM). 2.Fapta judecatorului OAN care in mai multe dosare nu a pronuntat in termen hotararile si nu a consemnat situatia dosarelor in condica de sedinta intruneste elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevazute de art.99 lit.g. Fapta aceluiasi judecator de a inregistra la 16.07.2008 un număr de 107 hotarari redactate peste termen, 19 hotarari pronuntate in luna februarie 2008, 24 in martie 2008, 46 in aprilie 2008 si 18 in mai 2008, in conditiile in care activitatea desfasurata de acesta s-a situat sub media pe instanta, nu a indeplinit alte atributii decat cele de judecator, intruneste elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevazute de art.99 lit.i. (Hotararea nr.12J/29.04.2009, Sectia pentru judecatori a CSM) 6. Art.99 lit h 1.Fapta judecatorului BL care, fara temei legal si in considerarea unui interes personal a refuzat sa inregistreze pe rolul Judecatoriei SM doua actiuni de chemare in judecata formulate de 2 justitiabili, cat si a unei cereri formulate de avocatul lor, prin care se solicita raspuns, intruneste elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevazute de art.99 lit.h.( Hotararea nr.6J/23.04.2008, Sectia pentru judecatori a CSM). 2.Fapta judecătorului FA de a modifica minuta unei hotărâri civile după înscrierea ei în condica de şedinţă şi în evidenţele electronice ale instanţei, fără a semna respectivele modificări intruneste elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevazute de art.99 lit.h. (Hotararea nr.9J/25.06.2008, Sectia pentru judecatori a CSM). 3.Fapta judecătorului A. de a nu se pronunţa asupra legalităţii şi temeiniciei măsurii arestării preventive cu privire la inculpaţii PV, NV şi CC cu consecinţa punerii în libertate a acestuia din urmă reprezintă o încălcare a dispoziţiilor art.160 /b al.1 Cod procedură penală, fapta întrunind elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit h.( Hotararea nr.9J/29.09.2006, Sectia pentru judecatori a CSM). 4.Fapta judecătorului GA care cu ocazia soluţionării unei cauze nu a respectat normele de procedură incidente în cauză împrejurare care a condus la vătămarea drepturilor procesuale ale părţilor prin prelungirea duratei procedurii judiciare în care au fost implicate, ca urmare a casării hotărârii pronunţate şi trimiterii cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, întruneşte elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit h (Hotararea nr.13J/26.11.2008, Sectia pentru judecatori a CSM). 5.Faptele judecătorului FA de la Judecătoria X constând în atitudinea manifestată pe parcursul judecării unei singure cauze concretizată în pierderea unor înscrisuri originale şi esenţiale pentru soluţia pronunţată, în omisiunea lămuririi unui aspect important referitor la părţile prezente la dezbateri, precum şi încălcarea unor norme procedurale imperative constând în nerespectarea cu ocazia rejudecării pricinii a dispoziţiilor instanţei de control cuprinse în decizia de casare prin raportare la consecinţele produse asupra drepturilor procesuale ale părţilor, întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit h (Hotararea nr.4J/11.02.2009, Sectia pentru judecatori a CSM). 6.Fapta judecătorului PC de la Judecătoria X care cu ocazia soluţionării a două cauze a încălcat garanţiile esenţiale recunoscute persoanelor în materia dreptului la libertate încălcând dreptul de apărare al inculpaţilor arestaţi preventiv, atât din perspectiva dreptului acestora de a se prezenta şi de a participa în proces la momentul verificării legalităţii şi temeiniciei măsurii arestării preventive, cât şi din perspectiva dreptului de a fi asistaţi de apărători aleşi sau din oficiu, întruneşte elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit h (Hotararea nr.24J/09.09.2009, Sectia pentru judecatori a CSM). 7.Faptele judecătorului RM care nu a respectat prevederile legale referitoare la dispunerea măsurilor pregătitoare judecăţii şi soluţionării incidentelor procedurale, la activitatea ulterioară încheierii dezbaterilor şi menţionarea în condica de şedinţă a soluţiilor pronunţate, precum şi cele referitoare la calitatea motivării hotărârilor, întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit h (Hotararea nr.30J/04.11.2009, Sectia pentru judecatori a CSM). 7.Art.99 lit i 1.Fapta judecătorului de a nu fi redacta în termenul prevăzut de art.264 al.1 Cod procedură civilă în perioada martie- decembrie 2005 un număr de 217 hotărâri întruneşte elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit i. Nemotivarea hotărârilor nu a fost făcută cu rea-credinţă având în vedere că fapta reţinută în sarcina judecătorului a fost săvârşită pe fondul unei stări precare de sănătate, motiv pentru care s-a dispus înlăturarea dispoziţiilor art.99 lit h (Hotararea nr.7J/28.06.2006, Sectia pentru judecatori a CSM). 2.Fapta judecătorului MR de la Tribunalul X de a redacta cu întârziere de peste 1 an un număr de 194 hotărâri, în condiţiile în care nu a avut o încărcătură mai mare decât a altor judecători din instanţă şi nu a îndeplinit atribuţii sau activităţi suplimentare, fiind singurul judecător din cadrul Tribunalului X care a înregistrat întârzieri de o asemenea anvergură, întruneşte elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit i. (Hotararea nr.2J/23.01.2008, Sectia pentru judecatori a CSM). 3. Fapta judecătorului de a înregistra la data de 6 noiembrie 2008 un număr de 64 de hotărâri civile pronunţate în anii 2006, 2007 şi 2008 precum şi un număr de 14 sentinţe penale pronunţate în anii 2007 şi 2008 neredactate, întruneşte elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit i. (Hotararea nr.7J/11.03.2009, Sectia pentru judecatori a CSM). 4. Fapta judecătorului DDP de la Judecătoria TM care la data de 31.08.2009 înregistra un număr de 116 hotărâri restante neredactate în termenul legal, durata întârzierilor depăşind în unele cazuri şi 9-11 luni întruneşte elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit i, magistratului fiind aplicată sancţiunea avertisment. (Hotărârea nr.1J/17.03.2010, Sectia pentru judecatori a CSM). 5. Faptele judecătoarei AI de nepredare a conceptelor, de nesemnare a hotărârilor tehnoredactate cu consecinţa nepredării hotărârilor la mapă şi comunicarea acestetora către părţi, prin care au fost încălcate cu gravă neglijenţă dispoziţiile legale referitoare la circuitul administrativ-jurisdicţional al cauzelor întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit h, teza a IIa. De asemenea, redactarea cu întârziere a hotărârilor judecătoreşti, consecinţă a dezinteresului manifestat de pârâtă faţă de termenele impuse de lege pentru redactarea şi comunicarea hotărârilor pe perioade de luni de zile între decembrie 2008 şi septembrie 2009 întruneşte elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit i, magistratului fiind aplicată sancţiunea avertisment. (Hotărârea nr.2J/17.03.2010, Sectia pentru judecatori a CSM). 6. Faptele judecătoarei DD de la Tribunalul C de a determina persoane din subordinea sa îndeosebi pe prim-grefierul instanţei şi grefierul şef al Secţiei penale să completeze cu date necorespunzătoare adevărului, rubricile registrului de evidenţă a redactărilor, cu scopul de a ascunde faptul că depăţise termenul legal de redactare a hotărârilor judecătoreşti, de a dispune comunicarea către conducerea Curţii de Apel C şi Consiliul Superior al Magistraturii a unor rapoarte privind situaţia restanţelor în redactari ce cuprindeau date nereale, prin omisiunea de a se menţiona propriile hotărâri nemotivate în termenul legal, de a fi redactat un număr de 102 hotărâri judecătoreşti peste termenul legal, înregistrând întârzieri foarte mari, în unele cazuri de 3 ani cu consecinţa temporizării procedurilor judiciare, întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit h teza I şi i, magistratului fiind aplicată sancţiunea excluderii din magistratură. (Hotărârea nr.6J/09.06.2010, Sectia pentru judecatori a CSM). 8. Art.99 lit j 1.Fapta judecătorului A care nu s-a prezentat la judecătoria X în perioada 1.09.2004-6.10.2005 motiv pentru care nu i-au fost plătite drepturile salariale, fără ca în această perioadă să fie înregistrate cereri de întrerupere a activităţii, respectiv cereri privind concediile medicale, concedii de studii sau concedii pentru îngrijirea copilului, întruneşte elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art.99 litj. (Hotararea nr.1J/31.01.2006, Sectia pentru judecatori a CSM). 9. Art.99 lit k 1.Faptele judecătorilor A şi B care, în incinta Curţii de Apel X, într-un loc accesibil publicului, în prezenţa jandarmilor de serviciu, a personalului ce îşi desfăşoară activitatea în incinta Palatului de Justiţie, precum şi a justiţiabililor, au avut altercaţii fizice şi verbale, adresându-şi reciproc insulte grave, folosind cuvinte obscene, întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art.99 litk. (Hotararea nr.15J/18.12.2008, Sectia pentru judecatori a CSM). 2.Fapta judecătorului DLJ care a adresat reproşuri personalului instanţei cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu folosind un ton neadecvat nu întruneşte elemnentele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit k, în condiţiile în care aceasta se circumscrie unui exces scuzabil determinat de oboseala acumulată în timp, de complexitatea problemelor specifice activităţii profesionale, precum şi de factori exteriori activităţii pârâtei. (Hotararea nr.29J/4.11.2009, Sectia pentru judecatori a CSM).
1.Fapta judecătorului BG de la Judecătoria X nu întruneşte elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit m în condiţiile în care a procedat la repartizarea manuală a dosarului 851/237/2009 al Judecătoriei X având reprezentarea faptului că sunt încălcate dispoziţiile legale, însă a procedat aşa astfel încât, chiar şi în situaţia în care s-ar fi distribuit aleatoriu cauza ar fi revenit spre soluţionare aceluiaşi judecăror, singurul compatibil să se pronunţe asupra legalităţii şi temeiniciei măsurii arestării preventive la acel moment.( Hotararea nr.26J/7.10.2009, Sectia pentru judecatori a CSM). II. Sinteză de practică a Secţiei pentru judecători în materie disciplinară 2013-2014 1. Prin Hotărârea nr.1J din 20 februarie 2013, Secţia pentru judecători a admis acţiunea disciplinară, aplică sancţiunea disciplinară constând în "reducerea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 20% pe o perioadă de 6 luni", pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. h), m) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilorşi art.99 lit. o) şi t) teza a Il-a din acelaşi act normativ, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.24/2012. Astfel, în niciunul dintre dosarele examinate nu au fost respectate prevederile art. 32 din Legea nr. 146/1997, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.276/2009, care instituie o obligaţie a instanţei de judecată învestită cu soluţionarea unei cereri care să ţină loc de act autentic de înstrăinare a unui bun imobil de a solicita extras de carte funciară pentru bunurile imobile ce au carte funciară deschisă sau certificat de sarcini pentru imobilele care nu au carte funciară deschisă şi certificat fiscal emis de compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale. Din dosarele prezentate se reţine şi faptul că doamna judecător C.I.E nu verifică dacă cuantumul taxei judiciare de timbru achitat de părţi este cel legal, neexistând vreo dovadă că s-a verificat cuantumul taxei de timbru în raport de valoarea imobilelor ,iar însăşi valoarea imobilelor nu este clar determinată. O situaţie similară a fost constatată şi referitor la stabilirea cuantumului cauţiunii conform dispoziţiilor art.403 alin.l respectiv 7231 alin.l Cod procedură civilă, în cazul unei cereri de suspendare a executării. Pe lângă nerespectarea acestei prevederi, se remarcă faptul că, în cele mai multe dintre dosarele examinate ce aveau acest obiect nu erau depuse titlurile de proprietate ale promitenţilor vânzători cu privire la bunurile imobile ce făceau obiectul cauzei. Cele mai multe dintre dosarele soluţionate fără a se depune la dosar titlul de proprietate au fost finalizate prin pronunţarea unei hotărâri de expedient. S-a constatat faptul că s-a dispus disjungerea în cazul unor cereri de intervenţie principală care nu au fost examinate de către instanţa investită cu soluţionarea cererii principale, pentru a hotărî asupra încuviinţării în principiu a intervenţiei, astfel cum se arată la art.52 alin.l Cod procedură civilă, ori chiar în cazul unor cereri de intervenţie care în urma examinării admisibilităţii în principiu au fost respinse. Pe lângă cererile de intervenţie, au fost identificate şi alte situaţii în care au fost disjunse cereri reconvenţionale ce au fost depuse la dosar cu încălcarea principiului contradictorialităţii, cereri completatoare ori precizatoare, prin care se promova de fapt o cale extraordinară de atac, sau o cerere complet nouă, cu un regim procedural diferit, ori chiar cereri de chemare în judecată distincte ataşate din eroare la dosar.
In motivarea acţiunii disciplinare s-a reţinut, în esenţă, că pârâtul, în calitate de judecător delegat cu executarea pedepselor privative de libertate la Penitenciarul G., a ignorat în mod constant prevederile Legii nr. 276/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal prin nerespectarea termenelor reglementate expres în aceste texte de lege pentru soluţionarea cererilor persoanelor private de libertate sau chiar prin nesoluţionarea acestor cereri, fapt care a determinat ca, la sfârşitul anului 2011, să existe un număr de 246 dosare nesoluţionate. S-a susţinut de asemenea că, prin soluţionarea cu mare întârziere ori chiar nesoluţionarea cererilor formulate de către persoanele private de libertate, pârâtul le-a încălcat acestora dreptul de a se adresa unei instanţe de judecată pentru a decide asupra cererilor lor. Secţia reţine din înscrisurile aflate în dosarul de cercetare disciplinară că cererile cu care a fost sesizat pârâtul judecător în exercitarea atribuţiilor prevăzute de Legea nr.275/2006 au fost soluţionate cu întârziere , în unele cazuri termenul fiind depăşit cu 2 până la 8 luni , însă apreciază că această situaţie nu întruneşte cumulativ elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit.h) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, anterior modificărilor aduse prin Legea nr. 24/2012 În cauza de faţă se poate aprecia că pârâtul judecător a încălcat în mod grav şi neîndoielnic normele legale prevăzute de Legea nr. 275/2006, având în vedere faptul că a soluţionat un număr mare de plângeri formulate de condamnaţi cu nerespectarea termenelor prevăzute de lege. Secţia apreciază însă că, acesta încălcare a normelor legale de către pârâtul judecător nu s-a făcut în mod nescuzabil şi fără ca pârâtul să aibă nici cea mai mică justificare . Se apreciză că nu se poate reţine în sarcina acestuia faptul că a manifestat o lipsă de diligentă nejustificată şi nescuzabilă, în condiţiile în care, din probele administrate în cauză rezultă că, din punctul de vedere al numărului de dosare soluţionate de către pârât în anul 2011, acesta este comparabil cu cel al magistraţilor delegaţi la Penitenciarul J. ( în condiţiile în care numărul total al sesizărilor ce revenea judecătorului delegat în acest loc de detenţie era mai mic decât Ia Penitenciarul G.) precum şi cu al magistraţilor delegaţi la Penitenciarul G. în perioada următoare anului 2011. Acest lucru duce la concluzia că, numărul maxim de dosare ce putea fi soluţionat lunar de un magistrat delegat la acest penitenciar era de aproximativ 100 dosare lunar, în condiţiile în care se lucra constant cu depăşirea orelor de program. Din situaţia prezentată rezultă că pârâtul a soluţionat lunar acest număr de dosare, ajungându-se la depăşirea termenelor de soluţionare a sesizărilor din cauza situaţiei existente la începutul anului 2011 urmată de creşterea stocului de dosare. Totodată se impune a fi reţinut faptul că, pârâtul judecător a trebuit să se deplaseze zilnic, din B. la Penitenciarul G. cu mijloace de transport în comun, indiferent de condiţiile meteorologice, depunând în acest sens un efort suplimentar, care în timp şi-a pus amprenta asupra stării de sănătate a acestuia şi implicit asupra activităţii la locul de muncă. In raport de cele expuse, Secţia constată că domnul judecător a înregistrat un volum însemnat de activitate, a lucrat peste orele de program, a manifestat interes pentru calitatea actului de justiţie, nerespectarea termenului de soluţionare a sesizărilor fiind cauzată de motive obiective, arătate în cele expuse anterior. În aceste condiţii, Secţia apreciază că, sub aspectul laturii subiective, fapta pârâtului se circumscrie unei culpe scuzabile, care nu este de natură a atrage răspunderea disciplinară, condiţiile de la locul de muncă, volumul mare de activitate, faptul că se impunea delegarea a doi magistraţi la acest penitenciar, constituind împrejurări obiective exoneratoare de răspundere şi de înlăturare a caracterului imputabil la care se adaugă şi circumstanţele personale. 3. Prin Hotărârea nr.3J din 03 aprilie 2013, în baza art.100 lit.b) din Legea nr.404/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Secţia aplică sancţiunea disciplinară constând în diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 20% pe o perioadă de 3 luni, pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit.h din acelaşi act normativ. În motivarea acţiunii disciplinare s-a reţinut, în esenţă, că pârâtul judecător, în perioada septembrie 2011 - 26 noiembrie 2012, nu a redactat un număr de 269 hotărâri judecătoreşti, depăşind astfel termenul de 30 de zile stabilit în art. 264 alin. 1 din Codul de procedură civilă. Din punct de vedere al laturii obiective, se constată că situaţia nerespectării termenului de redactare a hotărârilor judecătoreşti nu a fost contestată de către domnul judecător, astfel încât, sub acest aspect, fapta poate fi circumscrisă conţinutului tezei a Il-a a abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. h din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată. Din perspectiva laturii subiective, se constată că acţiunea imputată în sesizare nu este singulară în activitatea profesională a domnului judecător, existând mai multe situaţii în care nu s-a respectat termenul legal de redactare a hotărârilor judecătoreşti. De asemenea, se precizează că, în activitatea sa profesională, domnul
Secţia nu va reţine apărările pârâtului judecător cu privire la volumul mare de muncă, în condiţile în care acesta nu a reuşit să diminueze numărul foarte mare de hotărâri restante deşi la nivelul instanţei au fost luate măsuri în sensul că domnului judecător i-a fost repartizat un grefier cu atribuţii de tehnoredactare (aspect confirmat de pârât). Mai mult decât atât, pârâtul judecător nu îndeplineşte în cadrul secţiei alte atribuţii sau activităţi în afara celor de judecată. Perpetuarea pe o perioadă lungă de timp a acestei situaţii demonstrează că pârâtul judecător nu a abordat sistematic lucrările pe care le are în redactare şi nu le-a motivat în ordinea vechimii şi urgenţei lor, ignorând astfel consecinţele deosebit de grave ce s-ar putea produce prin această abordare.
În motivarea acţiunii disciplinare s-a reţinut, în esenţă, că pârâta C.S.-judecător în cadrul Tribunalului I., în mod constant, motivează hotărâri judecătoreşti cu depăşirea termenului de 30 de zile de redactare stabilit în art.264 alin. 1 din Codul de procedură civilă. Astfel, doamna judecător înregistra un număr de 17 decizii pronunţate în apel restante la motivare, din care 3 hotărâri fuseseră pronunţate în anul 2011, 6 în luna ianuarie 2012, 3 în luna februarie 2012, 5 în luna martie 2012, în materia recursului, doamna judecător C.S. înregistra 101 hotărâri judecătoreşti restante la motivare, din care 61 au fost pronunţate în lunile septembrie-decembrie 2011. Yüklə 190,31 Kb. Dostları ilə paylaş:
|