Nr. 5201 / 09. 09. 2016 raport privind starea învăţământului din judeţul Maramureş în anul şcolar 2015 – 2016

Nr. 5201 / 09.09.2016






Nr. 5201 / 09.09.2016
RAPORT

privind starea învăţământului din judeţul Maramureş

în anul şcolar 2015 – 2016

1. 
   ANALIZA CALITĂŢII PROCESULUI DE PREDARE – ÎNVĂŢARE – EVALUARE
   

Domeniul Curriculum şi Controlul Asigurării Calităţii al Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş şi-a fundamentat activitatea valorificând ideile cuprinse în principalele acte normative referitoare la domeniul educaţiei din România, având ca obiective principale evaluarea calităţii serviciilor educaţionale furnizate de unităţile de învăţământ, evaluarea calităţii ofertei educaţionale şi a nivelului atingerii standardelor de performanţă de către cadrele didactice şi de către elevi.

Inspecţia şcolară rămâne instrumentul important de evaluare, iar rezultatele ei, corelate cu informaţii din alte surse, asigură o imagine clară a stării învăţământului la nivelul judeţului şi suport pentru acţiunile viitoare de reglare.

Graficele unice al acţiunilor de îndrumare, evaluare şi control din semestrele I și II ale anului şcolar 2015-2016 au vizat cu predilecţie menţinerea unui echilibru între inspecţiile generale, cele tematice şi cele de specialitate.

Criteriile care au stat la baza întocmirii acestor grafice au fost:

• 
  intervalul scurs între două inspecţii generale / tematice dintr-o unitate de învăţământ
  
• 
  semnalarea unor deficienţe în activitatea unităţilor de învăţământ referitoare la derularea procesului didactic, calitatea activităţii manageriale, conflicte între directori şi cadre didactice, disfuncţii pe relaţia cu comunitatea, sesizări şi reclamaţii
  
• 
  formarea continuă a cadrelor didactice
  

1. Domeniile activităţii de inspecţie şcolară

În activitatea de inspecţie şcolară s-au avut în vedere principalele domenii de activitate:

- activitatea de ansamblu a unităţilor de învăţământ, prin inspecţia şcolară generală;

- activitatea unor servicii-compartimente specializate;

- activitatea pe una sau mai multe arii curriculare;

- activitatea comisiilor metodice;

- activitatea metodico-ştiinţifică a cadrelor didactice;

- managementul unităţilor de învăţământ;

- derularea programelor naționale privind accesul la educație (Laptele și cornul, Bani de liceu, Rechizite școlare, Decontarea navetei)
2. Principalele obiective ale inspecţiei şcolare au fost:

- evaluarea calităţii aplicării curriculumului naţional şi curriculumului local, a activităţii extracurriculare, a calităţii serviciilor educaţionale, a managementului şcolar, a activităţii personalului din unităţile de învăţământ, a nivelului standardelor de performanţă atinse de către cadrele didactice şi de către elevi;

- sprijinirea unităţilor de învăţământ şi a cadrelor didactice în eficientizarea activităţii de predare-învăţare-evaluare şi a procesului managerial;

- consilierea metodică a cadrelor didactice;

- evaluarea competenţelor directorilor şi metodiştilor precum şi a abilităţii acestora de a controla, monitoriza, evalua, îndruma şi formula concluzii pertinente în rapoartele de inspecţii;

- evaluarea capacităţii / consilierea cadrelor didactice de a elabora, pe baza programei şcolare, documentele de planificare şi de proiectare didactică şi consilierea acestora în vederea realizării acestor documente în concordanţă cu cerinţele actuale dar şi cu interesele şi capacităţile beneficiarilor

- evaluarea capacităţii / consilierea cadrelor didactice de a utiliza strategii didactice corespunzătoare învăţământului modern bazat pe competenţe

- evaluarea competenţelor cadrelor didactice de a utiliza metode de învăţare diferenţiată

- evaluarea capacităţii / consilierea cadrelor didactice de a integra elementele de evaluare în cadrul activităţilor de predare - învăţare.

- consilierea cadrelor didactice de a realiza o proiectare didactică construită curricular şi centrată pe asigurarea corelaţiei funcţionale permanente dintre profesor si elev – frontal, grupat, individual

- evaluarea capacităţii / consilierea cadrelor didactice de a elabora documente de proiectare didactică în viziune integrată - obiective, activităţi de învăţare, conţinuturi, metode, strategii şi evaluare

- evaluarea competenţelor cadrelor didactice de a stabili competenţele, conţinuturile şi mijloacele de realizare pentru cursurile opţionale

- evaluarea / consilierea conducerii unităților de învățământ privind managementul conflictelor: elev-cadru didactic, elev-elev, profesor-părinte, profesor-director, director-administrație publică locală

- verificarea modului de conducere a unităţii de învăţământ şi a modului în care administraţia publică se implică în asigurarea condiţiilor optime de desfăşurare a activităţii didactice

- implicarea elevilor şi a cadrelor didactice în activităţi care să răspundă intereselor beneficiarilor, altele decât cele cuprinse în curriculum, să stimuleze participarea la acţiuni variate, în contexte nonformale
3. Funcţiile activităţii de inspecţie şcolară avute în vedere:

• 
  diagnoză, prognoză şi prospecţie a sistemului de învăţământ la nivel judeţean;
  
• 
  planificarea şi organizarea sistemului de învăţământ;
  
• 
  orientarea şi îndrumarea metodologică a cadrelor didactice;
  
• 
  monitorizarea eliminării disfuncţiilor şi aplicarea planurilor de remediere stabilite în urma inspecţiei şcolare
  

4. Finalităţile activităţii de inspecţie şcolară

• 
  eficientizarea modalităţilor de evaluare internă;
  
• 
  sprijinirea şi încurajarea dezvoltării individuale a elevilor şi atitudinii pozitive a acestora faţă de educaţia pe care le-o furnizează şcoala;
  
• 
  ameliorarea proceselor de predare – învățare, respectiv de educație, toate reflectate în rezultate mai bune
  
• 
  consilierea conducerii unităţilor de învăţământ în vederea realizării unui management de calitate;
  
• 
  îmbunătăţirea comunicării intra şi interinstituţionale la nivelul întregii comunităţi
  
• 
  aplicarea corectă a legislaţiei în vigoare;
  

5. Analiza procesului de predare - învăţare, constatări, aprecieri şi soluţii de remediere

Constatările pe care le prezentăm în continuare în materialul de analiză a stării învăţământului pentru anul şcolar 2015-2016 au la bază rapoartele de inspecţie ale inspectorilor şcolari.

a) Constatări / Aprecieri

- Aspecte pozitive:

• 
  programele şcolare constituie o bază epistemologică şi metodologică pentru majoritatea profesorilor;
  
• 
  majoritatea cadrelor didactice inspectate au întocmit planificările calendaristice în conformitate cu programele şcolare şi cu scrisoarea metodică în cazul învăţământului preşcolar;
  
• 
  în majoritatea cazurilor am constatat existența planificărilor didactice în context pedagogic deschis, acestea bazându-se pe angajarea a două criterii valorice axiomatice de anticipare și evaluare a rezultatelor activității didactice:
  

1. 
   asigurarea corelației permanente dintre elev și clasă;
   
2. 
   creșterea randamentului școlar prin valorificarea resurselor pedagogice existente;
   
• 
  pomovarea normativității pe baza a trei principii valabile pe tot parcursul desfășurării activității didactice:
  
  1. 
     captarea atenției
     
  2. 
     evaluarea continuă (conexiune inversă)
     
  3. 
     motivarea optimă;
     
• 
  elaborarea unor scenarii didactice deschise, încadrate flexibil, în timp pedagogic determinat;
  
• 
  s-a constatat o bună pregătire de specialitate a majorităţii profesorilor şi interesul acestora pentru calitatea demersului didactic;
  
• 
  de asemenea, cursurile de formare, gradele didactice, au fost parcurse şi asumate creativ de mulţi dintre profesori;
  
• 
  există management eficient la nivelul conducerii unităţilor şcolare şi la nivelul catedrelor/comisiilor de specialitate
  
• 
  lecţiile sunt organizate corect, atât sub aspect metodic, cât şi sub aspectul rigurozităţii conţinuturilor;
  
• 
  s-a remarcat, de asemenea, preocuparea profesorilor de a moderniza stilul tradiţional de predare, prin introducerea unor strategii şi metode moderne, prin dezvoltarea creativităţii. Se utilizează activități cu fişe de lucru, dezbateri, munca pe grupe etc. Utilizarea activităţilor şi a metodelor moderne ale gândirii critice se face în manieră echilibrată şi eficientă, prin alternanţă cu metodele tradiţionale. Lecţiile capătă astfel dinamism, elevii fiind constant implicaţi în realizarea sensurilor derivate din scenariile didactice;
  
• 
  în urma lecţiilor asistate, s-a remarcat, în general, buna colaborare a elevilor cu profesorii, evaluarea elevilor realizându-se atât prin aprecierea de parcurs, cât şi prin verificarea temelor pentru acasă (uneori prin selectarea acestora pentru notare, prin notarea acestora la sfârşitul lecţiei, în funcţie de implicarea în activitatea didactică, sau prin asigurarea unor momente de reflecţie la sfârşitul lecţiei, prin care se sintetizează, cu ajutorul elevilor, conţinuturile învăţate);
  
• 
  există evaluări iniţiale şi sumative, analiza acestora şi propuneri de îndreptare a aspectelor deficitare, toate acestea fiind evidente în documentele colectivelor de catedră;
  
• 
  elevii sunt implicaţi activ în activităţile de învăţare, prin dialogul frontal euristic, prin munca în echipe, prin stabilirea de sarcini individuale, prin dezbateri etc;
  
• 
  dintre metodele alternative de predare-învăţare, munca în echipă este cea mai utilizată;
  
• 
  se pune accent pe predarea-învăţarea activ-participativă, elevii devin parteneri de dialog în actul didactic, sunt implicaţi şi responsabilizaţi. În general, actul de învăţare este responsabil, cu implicarea şi participarea tuturor elevilor, se lucrează şi diferenţiat, acolo unde este cazul, iar pe parcursul orelor asistate, majoritatea elevilor au făcut faţă sarcinilor de lucru, au fost capabili să se autocorecteze sau să înţeleagă greşeala sub îndrumarea profesorului, elevii se afla în zona proximei dezvoltari;
  
• 
  în colegiile naționale, liceele teoretice şi şcolile gimnaziale din Baia Mare, Sighetu Marmației, Tg.Lăpuș, Vișeu de Sus, Borșa, Ulmeni, Seini, elevii lucrează cu interes şi motivaţie, la orele de inspecţii planificate manifestând empatie şi susţinere faţă de efortul personal al profesorului şi dorinţa de a pune în evidenţă nivelul de comunicare şi cel al gândirii analitice şi autonome precum şi spiritul critic;
  
• 
  profesorii au program de consultaţii şi organizează lecţii de pregătire suplimentară pentru elevii care susțin examene nationale;
  
• 
  elevii au, în general, competenţe bune de comunicare în limba română, deprinderi care acoperă cerinţele programei, cunoştinţele corespund standardelor şi sunt aprofundate prin utilizarea resurselor auxiliare: caiete de activitate, fişe de lucru, portofoliul personal al elevilor, alte materiale suplimentare pentru orele opţionale acordate la cererea elevilor şi părinţilor;
  
• 
  în multe şcoli din mediul rural, atitudinea pozitivă a elevilor, nivelul ridicat de cunoştinţe şi competenţe bune de comunicare sunt avantaje pentru profesori dar în acelaşi timp o provocare pentru pregătirea pentru lecţii şi întocmirea de materiale suplimentare utile şi interesante;
  
• 
  majoritatea elevilor dovedesc competenţe, atitudini şi comportamente compatibile cu un proces educativ care să le permită inserţia într-o formă de continuare a studiilor
  

- Aspecte care trebuie ameliorate:

• 
  neaplicarea consecventă a unor prevederi a ROFUIP sau a celor din Regulamentul de ordine interioară;
  
• 
  strategiile didactice sunt uneori nesatisfăcătoare (se pune prea mare accent pe metodele clasice, predomină activităţile frontale în detrimentul celor individuale sau de grup, tratarea diferenţiată a elevilor este sporadică etc.)
  
• 
  nu sunt suficient promovate metodele complementare de evaluare (predomină metodele şi tehnicile clasice de evaluare), sunt cazuri în care nu există momente clare în lecţie în care profesorul să evalueze progresul realizat de elevi pe termen scurt (lecţie);
  
• 
  carenţe în gestionarea eficientă a resurselor şi a timpului de învăţare;
  
• 
  elaborarea, în unele cazuri, în mod formal a planurilor individuale de învăţare, fără relevanţă pentru progresul real al elevilor;
  
• 
  ponderea evaluării conţinuturilor şi nu a competenţelor;
  
• 
  slaba preocupare a cadrelor didactice pentru atragerea elevilor capabili de performanţe şcolare;
  
• 
  o problemă se constată în cazul claselor de la liceele tehnologice unde absenteismul este ridicat, elevii prezenţi manifestă puţin interes, nivelul lor de cuprindere este limitat. Unii profesori depun eforturi apreciabile pentru pregătirea acestora, concep fişe, adună materiale didactice, organizeaza ore de recuperare etc;
  
• 
  s-a constatat la unii profesori o abordare mai puţin elaborată a lecţiilor, unele mediocru pregătite, chiar lipsite de viziune didactică, astfel încât demersul nu se finalizează eficient. Astfel, obiectivele nu sunt atinse în acest caz, ba chiar nu sunt bine conturate nici din perspectiva profesorului;
  
• 
  evaluarea de proces nu se valorifică suficient de reglator în proiectarea şi ameliorarea demersului didactic. Colectivele didactice şi conducerile şcolilor nu valorifică suficient evaluarea internă în cuantificarea progresului şcolar şi în reglarea /remedierea demersului didactic, iar strategiile didactice continuă să fie în unele catedre, cele tradiţionale, bazate pe rolul centrat al profesorului, explorând şi valorizând insuficient cunoştinţele anterioare în experienţa cotidiană a elevilor;
  
• 
  notele şi rezultatele slabe se observă doar la elevii care însumează un număr mare de absenţe;
  
• 
  sunt necesare activităţi posibile pentru focusarea intervenţiei remediale dupa cum urmeaza:
  
  1. 
     recuperarea cunoştinţelor/competenţelor fundamentale;
     
  2. 
     dezvoltarea unui limbaj de comunicare comun dar și ştiinţific corespunzător;
     
  3. 
     îmbunătăţirea atenţiei, percepţiei, capacităţii de a realiza corelaţii, dezvoltarea abilităţilor de învăţare;
     
• 
  s-a observat, de asemenea, că în unele situaţii, testele aplicate la evaluarea iniţială erau identice cu modelele oferite de MENCS, fapt care evidenţiază inexistenţa pregătirii eficiente, care ar fi trebuit să se facă tocmai prin rezolvarea în clasă a acestor modele.
  
• 
  conduita în relaţia cu elevii este redată prin vagi tehnici comunicaţionale, prin controlul foarte rar al competenţelor elevilor, profesorul mulţumindu-se cu parcurgerea programei, fără valorificarea competenţei educative a fiecărui set de conţinuturi;
  
• 
  în multe şcoli curriculumul la decizia şcolii ţine seama în mică măsură de aspiraţiile elevilor şi părinţilor, criteriul prioritar în selecţia cursurilor opţionale fiind acela de constituire a catedrelor, sau pregătire suplimentară a elevilor la disciplinele de examen;
  

b) Soluţii de remediere:

• 
  abordarea capacităţii de învăţare a elevilor ca variabilă dependentă de calitatea şi timpul instruirii;
  
• 
  planificarea învăţării în timp pedagogic flexibil, formal şi informal;
  
• 
  realizarea / dezvoltarea lecţiei în context deschis prin optimizarea raporturilor dintre cele trei acţiuni subordonate activităţii de instruire şi anume predare – învăţare - evaluare, ţinând seama că un scenariu didactic deschis trebuie să includă evaluarea iniţială, predarea - învăţarea, evaluarea continuă şi evaluarea finală;
  
• 
  optimizarea relaţiei dintre evaluarea formativă şi cea sumativă, evaluarea trebuind să fie şi un instrument de consiliere;
  
• 
  centrarea activităţii pe obiective operaţionale stabilite şi comunicate elevilor la începutul lecţiei;
  
• 
  intercondiţionări ale celor trei categorii de variabile: funcţionale (scopuri, obiective), structurale (conţinuturi, resurse, timp, profesor, elev, relaţii) şi operaţionale (strategii, procese, mijloace, evaluare);
  
• 
  raportarea tuturor activităţilor de predare/învăţare la competenţe;
  
• 
  aplicarea paradigmei postmoderne a curriculumului care presupune următoarea ordine de prioritate:
  

1. 
   atitudini (afective, motivaţionale, caracteriale, angajamentul cognitiv al elevului faţă de cunoaştere)
   
2. 
   strategii cognitive (pentru sesizarea şi rezolvarea de probleme şi soluţii la probleme)
   
3. 
   cunoştinţe (concepute ca informaţii esenţiale şi metodologii cu aplicabilitate socială)
   

• 
  competenţele asimilate să devină mai importante decât cunoştinţele propriu-zise;
  
• 
  viziune integratoare asupra programei din perspectiva unei culturi a esenţializării, relevanţei si accesibilităţii;
  
• 
  gradualizarea materiei între competenţe şi obiective;
  
• 
  evaluări de corecţie la finalul unor cicluri curriculare pentru a preveni eşecuri şi pentru a realiza corectări în exerciţiul didactic;
  
• 
  demersuri educaţionale integrate, inter şi transdisciplinare orientate către dezvoltarea competenţelor solicitate de societatea modernă;
  
• 
  modele de lucru la clasă care să genereze:
  

1. 
   stimularea şi dezvoltarea personalităţii elevilor inclusiv aptitudinea acestora de comunicare şi lucru în echipă, gândirea creativă şi gradul sporit de adaptare la situaţii diferite;
   
2. 
   dezvoltarea capacităţii de investigare şi de valorizare a propriei experienţe;
   
3. 
   alfabetizarea digitală;
   
4. 
   formarea capacităţii de învăţare de-a lungul întregii vieţi precum şi de integrare socială armonioasă;
   
5. 
   sporirea şanselor de a urma cursuri de învăţare ulterioare care facilitează găsirea unui loc de muncă intr-o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi incluzivă
   
6. 
   precizarea secvenţelor de învăţare
   
7. 
   abordarea integrată, inter şi transdisciplinară ;
   
8. 
   dobândirea de către elevi a unor achiziţii complexe, care decurg din domeniile de competenţe cheie, dar şi din alte sisteme referenţiale care deschid lumea şcolii către viaţa reală;
   

• 
  utilizarea metodei proiectului în cadrul procesului didactic, ca demers eficient de învăţare şi evaluare;
  
• 
  cultivarea zonelor de interes ale elevilor;
  
• 
  viziune sistemică asupra întregului curriculum corespunzător unui an de studiu;
  
• 
  evitarea improvizaţiei în realizarea scenariului didactic;
  
• 
  strategiile didactice trebuie să încurajeze reflecţia personală a elevilor;
  
• 
  reorientarea evaluării de la performanţe imediate şi unilaterale la competenţe cognitive, reflexive şi productive, deschise şi multiple, de la indicatori cantitativi cu funcţie de analiză şi ierarhizare, la criterii calitative care controlează prospectiv distanţa dintre ce face elevul acum şi ce va putea face în viitor, într-un mediu pedagogic şi social deschis, în spiritul conceptului de “zonă a proximei dezvoltări”;
  
• 
  familiarizarea elevilor cu tehnici de învăţare şi reflecție asupra învățării;
  
• 
  evitarea secvenţialităţii cunoştinţelor;
  
• 
  reducerea absenteismului, condiţie esenţială a progresului şcolar;
  
• 
  motivarea elevilor în vederea participării la orele de pregătire suplimentară;
  
• 
  completarea, acolo unde este cazul, a portofoliilor profesorilor şi elevilor;
  
• 
  eficientizarea demersului didactic prin utilizarea metodelor activ-participative şi diversificarea materialelor didactice;
  
• 
  aplicarea unor teste care să urmeze cu stricteţe structura modelelor de subiecte propuse pentru examenele naţionale şi discutarea modului de rezolvare a itemilor în vederea unei autoevaluări corecte, obiective, dar şi pentru diminuarea numărului de contestaţii la examenele naţionale;
  
• 
  responsabilizarea părinţilor;
  
• 
  cadrele didactice trebuie să stabilească şi să menţină relaţii de lucru şi comunicare eficiente cu elevii;
  

6. Statistica rezultatelor la examenele naţionale

EXAMENUL DE EVALUARE NAŢIONALĂ LA CLASA A VIII-A, 2016

Situaţia statistică a rezultatelor la examenul de Evaluare Naţională la clasa a VIII-a

Disciplina	Nr. elevi prezenţi	Număr note
		< 5	≥ 5	5-5,99	6-6,99	7-7,99	8-8,99	9-9,99	10
Limba şi literatura română	3860	730	3130	526	567	699	684	620	34
Matematică	3838	1391	2447	635	535	527	448	253	49
Limba maternă	128	13	115	13	28	30	30	12	2