Numele: prenumele
Yüklə 164,97 Kb.
|
| Nivel B2         
EXAMEN LA LIMBA ROMÂNĂ NIVEL B2
NUMELE: ………………………………………………………………………………………………………… PRENUMELE: …………………………………………………………………………………………………..
NOTA: …………………………………………………………………………………………………………….. Secţiuni Proba scrisă:
Proba orală:
Corector 1 Corector 2 ......................................... ........................................ ASCULTARE CITIRE ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII SCRIERE Evaluator 1 Evaluator 2 ...................................... ...................................... VORBIRE TOTAL: ASCULTARE A. Ascultați traducerea unui interviu cu scriitorul Joël Dicker și decideți dacă propozițiile de mai jos sunt adevărate (A) sau false (F). 1. România este prima țară din Europa în care Joël Dicker își promovează romanul. 2. Joël Dicker nu s-a așteptat să fie premiat în Franța. 3. Joël Dicker a debutat cu romanul Adevărul despre cazul Harry Quebert. 4. Romanul lui Joël Dicker s-a potrivit cu preferințele celor care acordă premiile primite de el. 5. Joël a început să scrie la București următoarea lui carte. 6. Pe Joël nu l-au supărat aprecierile negative la cartea sa. 7. Principalul model literar al lui Joël a fost John Steinbeck. 8. Joël a renunțat la slujba de la Parlament pentru a putea scrie cărți. B. Ascultați un text despre locul de muncă și completați casetele din enunțurile de mai jos. Scrieți între 2 și 4 cuvinte. 9. Dacă se folosesc plante pentru , productivitatea angajaților crește cu 15% . 10. Studiul arată deosebirile dintre un spațiu de lucru „verde” și unul care nu are .
.
nici cu ideea de management minimalist. 13. Angajații din spațiile de lucru „verzi” sunt mai mulțumiți de munca lor și de din birou. 14. Pentru noul model al spațiului de lucru, pare să fie obligatorie. C. ASCULTARE Ascultați o prezentare a unei călătorii și alegeți varianta corectă (a, b sau c). 15. Când și-au început călătoria, Clive și Jane Green și-au propus a. să se întoarcă acasă după o săptămână. b. să viziteze peste 50 de țări. c. să petreacă două săptămâni de vacanță pe yacht. 16. La începutul călătoriei, Clive și Jane au stabilit că a. unul dintre ei va sta tot timpul pe punte. b. nu vor urma niciun fel de reguli. c. în caz că se vor certa, unul dintre ei va ieși din cabină. 17. În timpul călătoriei, Clive și Jane a. nu au vizitat niciun oraș mare. b. nu au stat mai mult de trei zile într-o zonă. c. au traversat două oceane. 18. Clive și Jane l-au creat pe Will a. după ce au văzut filmul Castaway, cu Tom Hanks. b. pentru că uneori aveau nevoie de o altă prezență. c. dintr-o minge de volei. 19. Clive și Jane a. au vândut o parte din lucrurile lor, obținând astfel bani pentru mâncare. b. au dat lucruri de-ale lor, primind, în schimb, alimente. c. au cumpărat legume și fructe în Insulele Fiji, de 160 de euro. 20. Odată, timp de 23 de zile, a. frigiderul de pe yacht nu a putut fi folosit pentru că era stricat. b. Clive a rămas fără bere. c. în frigiderul de pe yacht s-a găsit exclusiv bere. 
CITIRE A. Citiți prezentările a trei zone aflate în pericol din cauza schimbărilor climatice și decideți pentru care dintre ele sunt adevărate propozițiile de mai jos. Scrieți literele corecte (a, b sau c) în casete. a. Kivalina. Alaska Aproape nimeni în America nu a auzit de satul Kivalina din Alaska. Este o limbă de nisip în Marea Bering, care nu există pe harta statului american, ca să nu mai vorbim de cea a SUA. Cel mai probabil, în 10 ani, așezarea va fi înghițită de ape. Patru sute de eschimoși trăiesc în prezent în satul Kivalina, în cabine de tablă care au înlocuit igluurile. Odată cu încălzirea climei, teritoriul a pierdut gheața subțire care proteja țărmul de puterile distructive ale furtunilor ce fac ravagii toamna și iarna. O furtună puternică de acum doi ani a dus la evacuarea de urgență a întregii populații de pe insulă, iar specialiștii estimează că, până în 2025, Kivalina nu va mai putea fi locuită. Povestea din Kivalina nu este unică în lume. Temperaturile record care se înregistrează în zona arctică încălzesc Alaska de două ori mai repede decât restul Statelor Unite. Rezolvarea problemei locuitorilor din Kivalina are un preț. Guvernul SUA estimează că relocarea întregului sat ar costa până la 400 de milioane de dolari, bani care ar fi folosiți pentru construirea de drumuri, de case și a unei școli, într-un loc mai ferit de furia mării. Nu există însă niciun semn care să indice că acești bani vor veni din fonduri publice. Președintele Consiliului Local din Kivalina, Colleen Swan, a declarat că triburile de indigeni plătesc prețul pentru o problemă pe care nu au creat-o ele. Gheața de pe mare a început să se topească din luna martie, mult prea devreme pentru zona arctică. Specialiștii estimează că, în câteva zeci de ani, în Oceanul Arctic nu se va mai găsi gheață în timpul verii. Ritmul cu care cresc temperaturile în zona arctică nu se mai întâlnește nicăieri pe planetă. (InCont.ro)
Recunoscând că situaţia este ireversibilă, preşedintele Republicii Kiribati, Anote Tong, a dezvoltat o strategie de emigrare. Mai exact, „emigrare cu demnitate”, explică el. „Adică nu le spunem oamenilor să-şi facă bagajele și îi transportăm în Australia. Vrem să-i încurajăm pe oameni să se mute gradual, pentru a avea timp să se adapteze la noua ţară şi să construiască o comunitate Kiribati. „Nu este plăcut să plănuieşti moartea ţării tale. Cine vrea să-şi piardă identitatea naţională? Nimeni. Dar îmi poate oferi altcineva o alternativă, ţinând cont de creşterea nivelului oceanului? Nu.”, conchide preşedintele ţării. Pe lângă problema relocării cetăţenilor, dispariţia viitoare a teritoriilor ridică o nouă întrebare: poţi exista ca stat dacă nu ai teritoriu? Unii experţi susţin că s-ar putea construi insule artificiale în dreptul vechiului teritoriu, locuite de un număr de persoane, păstrându-se astfel drepturile asupra apelor teritoriale, însă această soluție nu este realizabilă. O altă variantă este recunoaşterea acestor ţări drept state de-teritorializate, reprezentate de o entitate guvernamentală care ar sprijini cetăţenii ţării în contactele cu statele gazdă şi cu celelalte ţări. Dacă schimbarea legislaţiei internaţionale pentru a reflecta realitatea provocată de schimbările climatice pare posibilă, problema principală rămâne cea a migraţiei. Sute de mii de oameni aflate acum pe insulele ce urmează să devină nelocuibile vor trebui să-şi găsească o casă nouă, lucru ce va implica o schimbare radicală în viaţa lor. (www.descopera.ro)
Acum aproape patru decenii, presa mondială a început să anunțe că Veneția se scufundă. Și, într-adevăr, timp de aproape o jumătate de secol, orașul s-a scufundat cu circa 23 de centimetri. Pe lângă vânturile puternice și variația bruscă a presiunii atmosferice, la scufundarea orașului a contribuit și extracția masivă de apă în scopuri industriale, pentru fabricile de pe uscat din zonă. Se pune problema mutării locuitorilor din Veneția? Nici localnicii nu ar vrea să își părăsească orașul, nici Italia să piardă această comoară culturală. De aceea, cercetătorii italieni, alături de autorități, au elaborat un plan special prin care au oprit această exploatare necontrolată a apei. Prin urmare, fenomenul de scufundare a Veneției a încetinit mult în ultimul deceniu. Dacă pentru turiști neplăcerile privesc doar schimbarea planurilor de vacanță și îngreunarea deplasării, nu același lucru se poate spune despre localnici. Aceștia suferă din cauza inundării locuințelor și, eventual, a locurilor de muncă, a degradării clădirilor și bunurilor proprii și a creșterii poluării în lagună (apa „spală” practic toate mizeriile din oraș și le transportă în lagună și invers: poluanții din apă ajung pe străzi). În ceea ce privește prevenirea fenomenului aqua alte, se propune construirea unor porți uriașe la fiecare dintre cele 3 guri de intrare în lagună. Atunci când apa riscă să depășească un anumit nivel, aceste porți se vor ridica automat și vor bloca accesul apei mării în lagună pe perioada riscului maxim al inundației. (www.hotnews.ro)
Născut în 1828, Jules Verne a urmat, la dorința tatălui său, cariera acestuia, luându-şi doctoratul în drept în 1851. În acelaşi timp, el frecventa cu plăcere saloanele literare pariziene. Așa l-a cunoscut, în 1849, pe celebrul Alexandre Dumas şi s-a împrietenit cu fiul acestuia, care avea să devină, la rândul său, scriitor. I-a arătat noului său prieten manuscrisul unei comedii, Paiele Rupte, montată apoi pe scena unui teatru din Paris, acesta fiind considerat debutul său literar. Timp de 20 de ani, el a continuat să lucreze la teatru, experienţă care l-a ajutat foarte mult în construcţia romanelor sale. Succesul avea să vină datorită editorului Pierre-Jules Hetzel, pe care l-a întâlnit în 1862 şi căruia i-a prezentat manuscrisul romanului Călătorie în balon. Hetzel, care publicase deja autori celebri, precum Honore de Balzac şi Victor Hugo, a fost încântat de stilul inedit al lui Jules Verne, pentru că dorea să lanseze o revistă care să combine divertismentul cu ştiinţa. Sub coordonarea lui avea să apară seria „Călătorii extraordinare”, care va cuprinde 44 de romane science-fiction şi de aventură semnate de Jules Verne. Unul din cele mai cunoscute romane ale lui Jules Verne, 2.000 de leghe sub mări, îl prezintă pe Căpitanul Nemo străbătând oceanele lumii la bordul unui submarin electric gigant, Nautillus. Submarinul avea săli luxoase şi era alimentat cu energie electrică. În 1964 a fost construit submarinul Alvin, care, deşi având capacitatea de a găzdui doar 3 persoane, funcţionează pe un principiu similar, fiind alimentat cu baterii. Jules Verne a scris un articol, intitulat „În anul 2889”, în care descria presa viitorului. În locul clasicelor ziare, abonaţii vizionau un program în care reporterii discută cu oamenii de ştiinţă şi cu politicienii despre cele mai importante evenimente ale zilei. Primul program de ştiri televizate a fost difuzat în 1920, după doar 31 de ani de la momentul în care scriitorul a descris această formă de comunicare în masă. În același articol, Verne a intuit şi viitorul promiţător al reclamelor și a descris o nouă metodă de anunţuri publicitare, similare scrisului pe cer: „Toţi au observat aceste anunţuri uriaşe reflectate de nori, erau aşa de mari că puteau fi văzute de populaţia unor întregi oraşe sau chiar a unei ţări întregi”, scria Jules Verne. Scrisul pe cer a fost folosit prima dată în 1930, de Skywriting Corporation din Statele Unite, iar printre primii clienţi s-a numărat compania Pepsi-Cola. Aceste intuiţii uimitoare sunt cu atât mai impresionante cu cât scriitorului îi lipsea pregătirea în domeniul ingineriei sau fizicii. Este adevărat însă că el avea prieteni pasionaţi de ştiinţă şi invenţii, iar multe idei i-au venit din discuţiile din aceştia. (www.descopera.ro)
10. Jules Verne a devenit un scriitor celebru a. când o piesă scrisă de el a fost jucată la un teatru din Paris. b. după ce lucrase deja douăzeci de ani la teatru. c. după ce a scris romanul Călătorie în balon. 11. Pierre-Jules Hetzel a decis să publice romanele lui Jules Verne deoarece a. conducea o revistă de știință și divertisment. b. stilul acestuia semăna cu cel al lui Balzac sau Victor Hugo. c. i-a plăcut modul original în care scria acesta.
12. Submarinul Alvin a. este similar din toate punctele de vedere cu Nautillus. b. funcționează la fel ca Nautillus. c. a fost descris în romanul 2000 de leghe sub mări. 13. Într-un articol din 1889, Jules Verne a scris despre a. rolul ziarelor în societate. b. un mod de a face publicitate care încă nu exista. c. reclame pe care le-a văzut pe cerul Parisului. 14. Jules Verne a descris tehnologii din viitor a. pe baza studiilor sale de inginerie și fizică. b. deși prietenii săi l-au avertizat că acestea nu vor fi posibile vreodată. c. inspirându-se din conversații purtate cu persoane preocupate de știință. C. CITIRE Scrieţi în casetele (15-20) din textul de mai jos literele (a-f) corespunzătoare fragmentelor care lipsesc. 10 ani de Cărtureşti Tradiţia amenajării librăriilor în mod artistic a pornit de la ahitectul Şerban Sturdza, care a realizat, împreună cu alţi arhitecți, conceptul Librăriei Cărtureşti din București, de lângă Piaţa Romană. 15. Cărtureştiul a împlinit anul acesta 10 ani de la deschidere, perioadă în care librăria a suferit mai multe modificări. De ce o librărie într-o zonă centrală unde mai existau şi alte librării? „Aveam această proprietate a familiei, care aparţinuse unui om de cultură şi am vrut în mod expres să fac o librărie. Era o foarte bună tradiţie pentru că aici mai fusese o librărie cunoscută înainte de război. 16. De aceea, tema proiectului a cuprins elemente de contact public: ceainărie, spaţii de expunere, sală de conferinţe”, arată Şerban Sturdza. În timp, librăria s-a extins, iar în prezent are, pe lângă camerele de la parter şi etaj, şi un loc special amenajat pentru copii, aflat la mansardă. 17. Pe lângă volumele de poveşti, locul cuprinde şi multe jocuri. Astfel, copiii pot sta liniştiti atâta vreme cât părinţii lor cumpără cărţi. Fiecare lucru din librăria Cărtureşti are un scop. 18. În acest fel, vrem să încurajăm meseriile tradiţionale”, explică Şerban Sturdza. La subsolul clădirii există câteva camere dedicate arhitecturii. Totul îţi aminteşte aici de acest domeniu, de la candelabre până la formele naturale ale corpurilor de iluminat. Şerban Sturdza vorbeşte despre convingerea sa că arhitectul trebuie să fie cunoscut de public şi respectat. 19. . Spaţiul în care are loc lectura este foarte important, deoarece atunci când citeşti corpul tău este solicitat şi dinspre interior şi dinspre exterior. „Noi încercăm să legăm librăria de oraş. 20. Încercăm să reinventăm viaţa oraşului”, conchide Şerban Sturdza. (www.gandul.info)
A. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII Alegeți varianta corectă. Scrieți litera corespunzătoare (a, b sau c) pe spațiile libere din text. 1. ................................... fan al muzicii îi este cunoscută puterea extraordinară pe care aceasta o poate 2. ................................... asupra stării emoţionale. Un articol publicat de un psiholog american arată o serie de beneficii extraordinare 3. ................................... le are muzica asupra 4. ................................... ce o ascultă. Muzica bună poate transforma o zi obişnuită în ceva magic, chiar spiritual. 5. ..................................., aceasta poate aduce consolare, eliberare şi un plus de energie. Potrivit 6. ................................... articol al psihologului Jeremy Dean, publicat de The Mind Unleashed, sunetele muzicale ne modelează chiar de la codul nostru genetic, 7. ................................... gândurile şi corpurile, precum şi modul în care relaţionăm în grupuri. Un studiu din 2008, desfăşurat pe copii cu vârste cuprinse între 8 și 11 ani care 8. ................................... cursuri de pian, a arătat că aceştia au dezvoltat un coeficient de inteligență mai mare 9. ................................... colegii lor fără pregătire muzicală. Acest studiu a demonstrat că a învăţa să cânţi la un instrument muzical nu aduce 10. ................................... statisfacţii artistice, dar şi beneficii din punct de vedere congnitiv şi vizual. 1. a. Fiecare b. Fiecărui c. Fiecărei 2. a. avea b. să aibă c. să o aibă 3. a. care b. pe care c. despre care 4. a. cei b. cele c. celor 5. a. Deși b. Iar c. Mai mult 6. a. un b. unul c. unui 7. a. schimbându-ne b. ne-ar fi schimbat c. ne schimba 8. a. urma b. urmase c. urmaseră 9. a. în comparație cu b. prin comparație c. comparând 10. a. numai b. prea c. chiar B. Completați spațiile libere cu forma corectă a cuvintelor din paranteză. Scrieți între unul și trei cuvinte: Muzeul Naţional de Media din Marea Britanie a anunţat descoperirea primului film color din istorie. Rolele (a găsi) 11. ................................... de către un angajat, într-un seif din muzeu. Specialiştii spun că descoperirea (acest) 12. ...................................... film va rescrie istoria cinematografiei. Creaţia îi aparţine lui Edward Raymond Turner. Cel mai probabil, el a fost inspirat de munca lui Frederic Eugene Ives, un pionier al fotografiilor color, sub îndrumarea căruia Turner își (a începe) 13. ...................................... cariera, în anii 1890. Angajatul muzeului, Michael Harvey, a crezut că rolele de film (care) 14. .......................................... le-a găsit conțin o încercare eşuată de (a produce) 15. .................................................. imagini în mişcare, dar, (a le analiza) 16. ............................................... mai atent, şi-a dat seama că este vorba de ceva cu adevărat unic. Fiecare cadru al filmului arată diferit, datorită (fapt) 17. ......................................... că Turner a folosit filtre de culoare. Filmul a fost dificil (a prelucra) 18. ..........................................., dar restauratorii au lucrat perfect. Dacă ar fi avut proiectorul necesar, Turner (a reda) 19. ........................................... filmul exact aşa cum au făcut-o restauratorii. Turner a filmat o scenă cu familia, în care cei trei copii (al său) 20. ............................................ se joacă cu floarea-soarelui şi privesc cum înoată nişte peşti în acvariu. C. Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos. Scrieţi pentru fiecare spaţiu liber un cuvânt. Deşi fericirea poate 21. ................... influenţată de mulţi factori diferiţi – de la nivelul de trai la specificul cultural -, un studiu recent arată că materialul genetic joacă un rol mai important decât 22. ..................... credea: în Danemarca, ţară 23. ........................ ocupă mereu locuri fruntaşe pe listele ţărilor cu cei mai fericiţi locuitori, nu 24. ............................. bunăstarea materială şi socială contribuie 25. ........................... fericirea locuitorilor, ci şi o anumită genă care se întâlneşte în proporţie mai mare la populaţia de origine daneză. În diferite „topuri ale fericirii”, elaborate în cadrul 26. ........................... studii precum Gallup World Poll, Danemarca şi alte ţări scandinave se află pe locuri fruntaşe. Cercetătorii de la Universitatea din Warwick, Marea Britanie, spun că lucrurile ţin și de ereditate: există o corelaţie între sentimentul de fericire, de satisfacţie în viaţă, şi o anumită variantă a unei gene, ce are influenţă 27. .......................... nivelului de serotonină. Într-o altă secţiune 28. ........................ studiului, cercetătorii au analizat prezenţa acestei mutaţii la populaţiile din 30 de ţări şi au constatat 29. ......................... Danemarca şi Olanda au cel mai mic procent de locuitori cu această mutaţie şi ocupă locurile de frunte ca nivel al fericirii, dintre 30. ....................... treizeci de ţări analizate. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII D. Alegeţi varianta corectă. Scrieţi litera corespunzătoare (a, b sau c) pe spaţiile libere din text. Statisticile arată că, în ultimii ani, teatrul a redevenit o 31. .......... pentru publicul românesc. În curând începe Festivalul Naţional de Teatru, organizat de UNITER. Cu ocazia acestui eveniment, clădirea Teatrului Naţional din Bucureşti a fost 32. .............. . Teatrul va avea mai multe cafenele, săli de 33. ........., săli expoziţionale, iar în față un minunat 34. ............. verde, cu flori și bănci pentru relaxare. Sala Studio este unică în Europa, având o geometrie variabilă. Aceasta a fost 35. .......... în 1968, de ingineri români. În 20 de minute, arhitectura se schimbă „miraculos”: toate cele 400 de locuri se ridică şi se urcă pe scenă, iar pereţii laterali închid scena. Sala Media are toate 36. ............ tehnice pentru spectacole, iar aici se pot face orice fel de întâlniri şi manifestări. 31. a. reacție b. atracție c. atragere 32. a. renovată b. rectificată c. demolată 33. a. cărți b. lectură c. citire 34. a. spațiu b. loc c. câmp 35. a. inventată b. plănuită c. proiectată 36. a. dotările b. instrumentele c. utilitățile E. Alegeţi varianta corectă. Scrieţi litera corespunzătoare pe spaţiile libere din text. a. creșterea b. suprafața c. nemulțumirea d. mărime e. comercializarea f. luptă F. Franţa a devenit prima ţară europeană care va impune 37. ................. pe teritoriul ei a pachetelor de ţigări „neutre”, în cadrul unui plan de 38. ................ contra fumatului. Această inițiativă a declanşat 39. ...................... companiilor din industria tutunului. Pentru a fi mai puţin atractive, pachetele de ţigări vor fi standardizate, având de acum înainte aceleaşi formă, 40. ...................... și culoare. În februarie, Parlamentul European a adoptat directiva antitabac ce prevedea 41. ................. în dimensiuni a avertismentelor sanitare de pe pachetele de ţigări şi includerea unor imagini şocante care să acopere 65% din 42. .............. pachetelor. Franţa a decis să meargă şi mai departe, optând pentru pachetul „neutru”, o măsură care a fost experimentată până acum doar în Australia. Completaţi textul de mai jos cu cuvinte derivate de la cele din dreapta.
SCRIERE A. Ați acceptat să fiți reprezentantul societății civile în discuțiile cu Primăria din Cluj-Napoca privind situația spațiilor verzi din oraș. Aţi primit e-mail-ul de mai jos. Bună ziua, Sunt Ion Popescu, de la Biroul de relații cu publicul al Primăriei din Cluj-Napoca, şi vă scriu ca să vă reamintesc de întâlnirea pe care o aveți programată pentru ziua de 20 martie, la ora 14, în cadrul Comisiei pentru spații verzi. V-ați angajat să prezentați, la această întâlnire, un raport privind situația spațiilor verzi din cartierul dumneavoastră. Dacă puteți, vă rugăm să trimiteți raportul cu două zile înainte de întâlnire, pentru ca toți membrii Comisie să aibă timp să îl citească. Vă mulţumim că participați la lucrările acestei Comisii și vă așteptăm la întâlnire. Cu respect, Ion Popescu Scrieţi un e-mail ca răspuns la cel pe care l-aţi primit (120-140 de cuvinte). Urmăriţi punctele de mai jos: a. Nu puteți participa la ședința din 20 martie. Cereți-vă scuze și motivați absența dumneavoastră. b. Ați avut probleme în scrierea raportului menționat în mesaj. Scrieți care au fost problemele și cereți ajutorul unui specialist de la Primărie. c. Propuneți amânarea întâlnirii Comisiei. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ B. Scrieţi un eseu argumentativ în care să vă exprimați opinia în legătură cu următoarea afirmație: SCRIERE Studenții ar trebui să se concentreze doar asupra studiilor și să nu aibă deja un loc de muncă înainte de a absolvi facultatea. Urmăriți etapele de mai jos:
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
1 
1 2 
3 
4 
5 
C. Dialog: Discutați despre problemele de mediu din țara voastră/țările voastre. Spuneți care sunt cauzele lor, ce soluții se pot adopta pentru a le reduce și ce consecințe pot să apară dacă aceste probleme nu sunt rezolvate. Examen B2, model Tapescripts A. Ascultați traducerea unui interviu cu scriitorul Joël Dicker și decideți dacă propozițiile de mai jos sunt adevărate (A) sau false (F). ELLE: Bună ziua, Joël Dicker. Te afli în România pentru a-ți prezenta romanul intitulat Adevărul despre cazul Harry Quebert. Ai pregătit un turneu european de promovare? J.D.: Da, îmi prezint cartea în câteva țări din Europa și, după câteva opriri, am ajuns acum și în România. Mă aflu pentru prima dată aici, dar am primit ecouri pozitive la cartea mea când încă eram acasă, în Elveția. ELLE: Ai primit deja două premii importante în Franța pentru această carte. După toată aprecierea publicului, cred că premiile nu au fost o surpriză. J.D.: Dimpotrivă. Premiile au venit pe neașteptate. În primul rând, Adevărul despre cazul Harry Québert este abia a doua mea carte, apărută la câteva luni de la debut. Apoi, romanul nu se încadrează aproape deloc în genul preferat de cei care acordă aceste premii, pentru care sunt alese, de obicei, romane grele, serioase, intelectuale. Ei bine, cartea mea e departe de așa ceva: are o intrigă polițistă care te prinde imediat și un ritm alert, intens. ELLE: Cred că te bucuri din plin de succesul incontestabil. Cum sărbătorești? Ce faci în București? Ai ieșit mult? Te-ai întâlnit cu multă lume? J.D.: Bucureștiul pare interesant și am văzut că sunt cititori pasionați aici. Am avut discuții neașteptate la lansarea de carte. Dar în rest aproape că nu am ieșit din camera de hotel. Am scris în continuu. Mi-a venit aici o idee pentru următoarea mea carte și nu vreau s-o pierd. ELLE: Joël, ai avut parte de recenzii excelente la cartea ta, dar și de unele negative. Te-a afectat acest tip de feedback? J.D.: E de înțeles că atunci când vinzi o carte într-un tiraj mare, vor fi oameni care nu o vor aprecia. Sunt foarte deschis la comentarii și critici. Le consider pe toate constructive. Sunt fericit să știu ce cred alții și să aflu ce trebuie îmbunătățit la scrisul meu. ELLE: Ai avut vreun model literar, ca Marcus, personajul cărții tale? J.D.: Nu chiar, dar mi-au plăcut mulți scriitori pe care i-am citit; John Steinbeck printre mulți alții. ELLE: Ce făceai înainte să devii un scriitor de succes? J.D.: Am studiat Dreptul, apoi am lucrat doi ani pentru Parlament, în Geneva. Când Parlamentul și-a terminat mandatul, mi-am pierdut slujba. O lună mai târziu mi-a apărut cartea și de atunci sunt scriitor cu normă întreagă. ELLE: Se pare că ți-a prins bine schimbarea. Mult succes în continuare, Joël. J.D.: Mulțumesc! (www.elle.ro) B. Ascultați un text despre locul de muncă și completați casetele din enunțurile de mai jos. Scrieți între 2 și 4 cuvinte. Vă afectează modul în care este organizat spațiul în care munciți? Credeți că e important ce obiecte aveți pe birou, ce tablouri sunt pe pereți sau dacă există plante în camera unde lucrați? Recent, s-a demonstrat că utilizarea plantelor în decorarea spaţiilor de lucru creşte productivitatea cu 15%, iar angajaţii au o percepţie pozitivă asupra calităţii aerului. În plus, ei se pot concentra mai bine şi sunt mai mulţumiţi de mediul lor de lucru. Cercetătorii spun că acesta este primul studiu care demonstrează diferenţele dintre un spaţiu de lucru „verde” şi unul decorat minimalist, cu puţin mobilier şi fără nicio plantă. El s-a desfășurat timp de mai multe luni, în două clădiri de birouri din Marea Britanie şi Olanda. Potrivit cercetătorului Marlon Nieuwenhuis, şeful acestui proiect, „simpla îmbogăţire cu plante a unui spaţiu anterior aproape gol a dus la o creştere a productivităţii cu 15%, o cifră care se înscrie în limitele observate cu ocazia altor studii, efectuate în laborator. Studiul sugerează că investiţiile în decorarea birourilor cu plante vor fi recuperate prin creşterea calităţii vieţii şi a productivităţii angajaţilor. Aceste concluzii contrazic filosofia economică actuală, dar şi tehnicile moderne de management minimalist, indicând o cale către un mediu de lucru mult mai plăcut, mai confortabil şi mai profitabil”. Studiul realizat de cercetători este primul pe această temă desfăşurat în clădiri de birouri şi spaţii de lucru reale, folosite zi de zi, spre deosebire de alte cercetări care au fost efectuate în condiţii controlate, în laborator. Cercetătorii au descoperit că angajaţii din spaţiile de lucru decorate cu plante au fost mai satisfăcuţi de munca lor și au avut o percepţie pozitivă privind calitatea aerului. Profesorul Alex Haslam de la Facultatea de Psihologie din Queensland susține că „filosofia minimalistă a influenţat o gamă variată de domenii organizaţionale. Se pune astăzi sub semnul întrebării ideea larg răspândită că 'mai puţin este mai mult'. Uneori, mai puţin este doar atât: mai puţin”. De aceea, în prezent, oamenii de ştiinţă încearcă să dezvolte un model de spaţiu de lucru cu adevărat inteligent. Acesta ar urma să combine funcționalitatea mobilierului și a instrumentelor de lucru cu o atmosferă plăcută și relaxantă, iar prezența plantelor într-un astfel de spațiu pare indispensabilă.
Prima lor destinație a fost Spania, după care au traversat oceanul Atlantic până în Barbados, apoi au ajuns pe coasta de est a Americii, petrecând trei zile de shopping și turism în New York. Mai departe, au plecat spre Canada, au traversat oceanul Pacific, au navigat spre Indonezia, apoi spre India și prin Canalul Suez, ajungând, în cele din urmă, în zona mediteraneană, unde au stat în ultimii trei ani. Cei doi și-au petrecut mare parte din timp într-un spațiu de 10 metri, cât măsoară barca lor, iar când aveau nevoie de altă prezență, desenau o față pe spatele busolei, creând un personaj imaginar, căruia îi spuneau Will. Asta se întâmpla cu mult înainte de apariția filmului Castaway, în care Tom Hanks, izolat pe o insulă pustie, și-a găsit companie într-o minge de volei, pe care a numit-o Willson. Pe durata călătoriei, cei doi au trăit însă și alături de triburile din sudul Pacificului, au ținut în picioare economia unei insule, salvându-i recolta de scoici, și au navigat prin zone pline de pirați, în largul coastei est-africane. Clive și Jane au trăit cu circa 160 de euro pe lună și au dat lucruri de-ale lor în schimbul unor provizii. Cel mai bun schimb a fost o pălărie de soare de-a lui Jane, dată pentru un sac plin cu fructe și legume proaspete, pe o insulă din Fiji. Jane povestește acel moment: “Oamenii din trib nu vorbeau deloc engleza, așa că ne era greu să aflăm ce am putea da la schimb. Însă una dintre femei a arătat dintr-odată spre pălăria mea și atunci mi-am dat seama că pe aceea o vrea în schimbul alimentelor. I-am dat-o și am plecat cu fructe și legume cât să ne ajungă o lună.” Cei doi soți au supraviețuit odată timp de 23 de zile pe mare desalinizând apa, împachetând cartofii individual în ziare, ținând brânza în ulei de gătit și untul în sare. Acestea au fost metodele găsite de Jane pentru ca alimentele să nu se strice. În timpul acesta, frigiderul de la bord era folosit exclusiv pentru a ține la rece berea preferată a lui Clive. (după http://www.totb.ro, august 2014) Limba română, nivel B2 CHEIE ASCULTARE Ex. A 1. F 2. A 3. F 4. F 5. A 6. A 7. F 8. F Ex. B 9. decorarea spațiilor de lucru 10. nicio plantă 11. în laborator 12. filosofia economică actuală 13. calitatea aerului 14. prezența plantelor Ex. C 15. a 16. c 17. c 18. b 19. b 20. c CITIRE Ex. A 1. c 2. a 3. c 4. b 5. a 6. b 7. a 8. b. Ex B 9. a 10. c 11. c 12. b 13. b 14. c Ex. C 15. d 16. b 17. e 18. f 19. a 20. c ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII Ex. A 1. b; 2. a; 3. b; 4. c; 5. c; 6. c; 7. a; 8. c; 9. a; 10. a. Ex. B 11. au fost găsite; 12. acestui; 13. începuse; 14. pe care; 15. a produce; 16. analizându-le; 17. faptului; 18. de prelucrat; 19. ar fi redat; 20. ai săi. Ex. C 21. fi; 22. se; 23. care; 24. numai/doar; 25. la; 26. unor; 27. asupra; 28. a; 29. că; 30. cele. Ex. D 31. b; 32. a; 33. b; 34. a; 35. c; 36. a. Ex. E 37. e - comercializarea; 38. f - luptă; 39. c – nemulțumirea; 40. d - mărime; 41. a – creșterea; 42. b – suprafața. Ex. F 43. reveni; 44. angajații; 45. comportament; 46. nefericire; 47. mulțime; 48. întregime; 49. nemulțumiți; 50. siguranță. Limba română, nivel B2 CHEIE ASCULTARE Ex. A 1. F 2. A 3. F 4. F 5. A 6. A 7. F 8. F Ex. B 9. decorarea spațiilor de lucru 10. nicio plantă 11. în laborator 12. filosofia economică actuală 13. calitatea aerului 14. prezența plantelor Ex. C 15. a 16. c 17. c 18. b 19. b 20. c CITIRE Ex. A 1. c 2. a 3. c 4. b 5. a 6. b 7. a 8. b. Ex B 9. a 10. c 11. c 12. b 13. b 14. c Ex. C 15. d 16. b 17. e 18. f 19. a 20. c ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII Ex. A 1. b; 2. a; 3. b; 4. c; 5. c; 6. c; 7. a; 8. c; 9. a; 10. a. Ex. B 11. au fost găsite; 12. acestui; 13. începuse; 14. pe care; 15. a produce; 16. analizându-le; 17. faptului; 18. de prelucrat; 19. ar fi redat; 20. ai săi. Ex. C 21. fi; 22. se; 23. care; 24. numai/doar; 25. la; 26. unor; 27. asupra; 28. a; 29. că; 30. cele. Ex. D 31. b; 32. a; 33. b; 34. a; 35. c; 36. a. Ex. E 37. e - comercializarea; 38. f - luptă; 39. c – nemulțumirea; 40. d - mărime; 41. a – creșterea; 42. b – suprafața. Ex. F 43. reveni; 44. angajații; 45. comportament; 46. nefericire; 47. mulțime; 48. întregime; 49. nemulțumiți; 50. siguranță. Yüklə 164,97 Kb. Dostları ilə paylaş:
|