RAPORT SĂPTĂMÂNAL SISTEM BANCAR,
16 - 22 Martie 2015
16 martie 2015, zf.ro: Primul credit cu dobândă fixă pe 30 de ani din România
BRD-Groupe Société Générale oferă pe perioada târgului Project Expo (20-22 martie, Sala Palatului din Bucureşti), un credit imobiliar cu dobândă fixă pe o perioadă de 30 ani, potrivit unui comunicat de presă al BRD.
Creditele acordate în monedă naţională au o dobândă nominală de 6% (standard) şi 5,70% (cu domicilierea veniturilor la BRD), în timp ce împrumuturile acordate în euro sunt oferite cu dobânzi de 5,20% şi respectiv 5%.
Asta înseamnă că pentru un credit de 180.000 lei, contractat pe o durată de 30 de ani, cu o dobândă de 6%, suma lunară care trebuie plătită este de 1.160 lei. Aceasta descreşte ulterior, iar suma totală de rambursat la finalul creditului este de 407.774 lei. În calcul sunt incluse: dobânda fixă de 6% pe an, comisionul de analiză a dosarului de 500 lei şi asigurarea de viaţă de 0,045% pe lună, aplicată la soldul creditului.
Băncile au ezitat mult timp să-şi asume riscul creşterii dobânzilor pe termen lung, incertitudinea fiind lăsată în seama clienţilor.
BCR, cea mai mare bancă locală, a lansat creditul de casă cu dobândă fixă de 6% pe primii zece ani. BRD venise anul trecut pe piaţă cu dobândă fixă de 4% pe an la euro timp de şapte ani, cu condiţia ca avansul plătit de client să fie de minimum 25% din preţul imobilului.
16 martie 2015, businesmagazin.ro: Euro s-a depreciat constant faţă de dolar, reflectând divergenţa între economia SUA şi cea a zonei euro
E greşit să se creadă că BCE ar fi într-un război valutar, încercând să provoace deprecierea euro ca să STIMULEZE artificial competitivitatea economiei euro-pene, a spus Ewald Nowotny, membru în consiliul BCE, după ce euro a scăzut la minimul ultimilor 12 ani, sub 1,06 dolari/euro. Teoretic, desigur că Nowotny are dreptate, fiindcă banca centrală nu se ocupă de cursul valutar, ci de „stabilitatea preţurilor“ - în cazul de faţă, de combaterea deflaţiei în zona euro. În practică însă, situaţia are toate datele unui război valutar, unde BCE încearcă să repete ceea ce Fed a realizat din 2009 încoace - relansarea economiei cu ajutorul tipar-niţei de bani.
De la peste 1,35 dolari/euro la începutul lui iulie 2014, euro s-a depreciat constant faţă de dolar în fiecare dintre lunile următoare, reflectând atât divergenţa între economia SUA, în plină redresare, şi cea a zonei euro, ajunsă aproape de pragul recesiunii, cât şi divergenţa corespunzătoare între politicile monetare promovate de Rezerva Federală şi Banca Centrală Europeană. Fed tocmai se pregătea să încheie ultimul său program de stimulare monetară a economiei, în timp ce BCE se pregătea să lanseze în septembrie prima rundă de finanţări ieftine pentru bănci şi încă rezista cântecelor de sirenă ale pieţelor financiare care îi cereau să urmeze exemplul Fed şi să apeleze şi ea la tiparniţa de bani, spre a da un impuls mai consistent economiei din zona euro.
După cum ştim, principala piedică în calea pornirii tiparniţei a fost rezistenţa Germaniei, care s-a temut mereu că o astfel de soluţie ar face toate statele cu probleme fiscale din zona euro să arunce la gunoi politicile de austeritate şi să se răsfeţe nemeritat pe nişte bani fictivi. Nici măcar argumentul stagnării economiei din zona euro n-a fost de ajuns spre a face BCE să treacă peste obiecţiile nemţeşti; decisiv însă a fost efortul coordonat de SUA de ieftinire treptată a petrolului în a doua jumătate a anului trecut, care n-a creat numai probleme economiei ruseşti, ci a reuşit să împingă în teritoriu negativ şi inflaţia din zona euro. Aceasta a permis compunerea în timp a unui argument tot mai convingător privind necesitatea ca BCE să pornească tiparniţa monetară spre a combate pericolul deflaţiei (ne amintim că nu mai departe de primăvara trecută, când preţul barilului era încă sus, iar războiul rece al Occidentului cu Rusia era abia la început, fostul bancher central polonez Leszek Balcerowicz încă putea spune cu temei la Bucureşti că pericolul deflaţiei este o poveste fabricată de guvernele ostile reformelor şi de speculatorii financiari).
Aşa încât pieţele financiare au asimilat deja încă de anul trecut certitudinea că BCE va lansa până la urmă un program de cumpărare de obligaţiuni după modelul Fed (relaxare monetară cantitativă - QE, quantitative easing), singura discuţie fiind despre momentul când această lansare va avea loc. Acest efect de asimilare anticipată a silit BCE ca atunci când a făcut anunţul privind QE, luna trecută, să încerce să ia prin surprindere pieţele aruncând în joc o sumă mult peste aşteptările lor, respectiv 1.100 mld. euro faţă de o estimare în jur de 500 mil. euro. Iar consecinţa a fost că toate efectele pe care economiştii băncilor le aşteptau după lansarea QE, în privinţa deprecierii euro şi a scăderii randamentelor la obligaţiunile de stat din zona euro, să fie net depăşite în amploare. Spre exemplu, Danske Bank a admis că a subestimat efectul de „cartof fierbinte“ al QE (combinaţia dintre lichiditatea în exces din piaţă şi randamente negative la depozite, care împinge capitalurile volatile să iasă de pe euro şi să caute alte active cu riscuri mai mari, dar şi cu randamente mai bune), ajustându-şi în doar câteva zile previziunile privind cursul euro peste 6 luni de la 1,10 la 1,05 dolari.
Efectul de „cartof fierbinte“ este ceea ce am văzut deja în ultimii ani la fiecare rundă de QE derulată de Fed: pe rând, aurul, monedele exotice, monedele economiilor emergente sau pieţele lor de acţiuni au fost luate cu asalt sau părăsite brutal, cu efecte nocive asupra economiilor respective (un exemplu a fost bula francului elveţian, stopată în 2011 de către banca centrală prin plafonarea aprecierii lui). Acesta e şi motivul pentru care încă de la finele lui 2013, Christine Lagarde, şefa FMI, avertiza guvernele din economiile emergente că e posibil ca apropierea de sfârşit a ultimei runde de QE a Fed (încheiată în octombrie 2014), să agite din nou capitalurile volatile şi să facă astfel necesară instituirea unor controale valutare. Anul 2014 a trecut însă cu bine, pentru că Fed şi-a dozat foarte exact mişcările de închidere a robinetului de bani, în funcţie de statisticile privind mersul economiei americane, şi a anunţat regulat şi din timp pieţele în privinţa a ceea ce va urma, tocmai spre a evita să fie iarăşi şantajată de acestea spre a lansa o nouă rundă de QE, aşa cum s-a întâmplat în vara turbulentă a lui 2011.
18 martie 2015, bursa.ro: PÂNĂ LA PESTE 51 MILIOANE EURO
Saxo Bank şi-a dublat profitul anul trecut
Banca daneză Saxo Bank, specializată în investiţii şi tranzacţionare online, a obţinut, anul trecut, un profit net de 51,08 milioane euro, de peste 2,35 ori mai mare decât cel raportat pentru 2013 (21,7 milioane euro), potrivit unui comunicat trimis astăzi redacţiei.
EBITDA a sporit şi el, cu 22,44%, de la 120,3 la 147,3 milioane euro, iar venitul operaţional a urcat cu 5,08%, de la 383,5 la 403 milioane euro.
Depozitele colaterale ale clienţilor au crescut cu 2,36 miliarde euro, atingând un nivel-record de 9,14 miliarde euro. Ele au continuat să crească în ianuarie şi februarie şi se situează acum la nivelul de 9,9 miliarde euro.
"După o perioadă de incertitudine la nivelul economiei globale la începutul lui 2014, volumele de tranzacţionare ale Saxo Bank au început să crească, în special în a doua parte a anului, datorită unei strategii axate pe atragerea de noi clienţi şi pe creşterea activităţii de tranzacţionare, ceea ce a făcut din 2014 anul cel mai profitabil an financiar pentru bancă din 2011 încoace", se mai arată în comunicat.
Saxo Bank continuă să se bucure de un capital solid, cu un total equity de 570,5 milioane euro (în avans cu 21,9%, faţă de 468 milioane euro în 2013). În noiembrie 2014, Saxo Bank şi-a extins baza capitalului Tier 1 prin emiterea unor note în valoare de 44,8 milioane euro pe Bursa din Irlanda. Acest lucru a ajutat instituţia de credit să reziste cu succes în faţa impactului evenimentelor de pe 15 ianuarie 2015, când Banca Elveţiei a renunţat la plafonul raportului franc elveţian/euro.
Pe de altă parte, unii clienţi au avut depozite colaterale insuficiente să-şi acopere pierderile pe poziţiile deschise pe francul elveţian. Saxo Bank estimează că pierderile maxime nete, la nivelul întregului grup, provocate de aceste evenimente, sunt evaluate la 93,8 milioane euro. Cum acestea sunt produse după anul fiscal 2014, vor fi reflectate în declaraţiile financiare din 2015, precizează sursa citată.
18 martie 2015, capital.ro: Cele 5 SIF-uri au crescut cu 3,4% în februarie
Nivelul cumulat al activelor nete SIF a fost de 6,7 miliarde lei la finalul lunii februarie 2015, cu 3,4% mai mult faţă de cel înregistrat în luna anterioară, potrivit unui comunicat al Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din România (AAF).
Exprimat în monedă europeană, nivelul activelor nete la finalul lunii februarie a fost de 1,5 miliarde euro, cu 3,5% peste nivelul atins la finalul lunii anterioare.
"Urmărind evoluţia activelor nete în luna raportată, se observă că SIF Transilvania a înregistrat o depreciere (-2,2%) în timp ce celelalte SIF au înregistrat creşteri de active nete cuprinse în intervalul 1,7% (SIF Moldova) şi 9,3% la SIF Oltenia. Privind evoluţia valorii unitare a activului net în luna raportată, observăm că aceasta se suprapune pe linia trasată de evoluţia activelor nete la toate cele cinci SIF", se arată în comunicatul AAF.
Potrivit sursei citate, urmărind evoluţia preţurilor de închidere comparativ cu luna anterioară, se constată că toate cele cinci SIF au înregistrat aprecieri, pornind de la 1,7% la SIF Muntenia şi urcând până la 8,2% la SIF Banat - Crişana.
"Cumulat, însă, de la începutul anului, situaţia se schimbă, deoarece SIF Muntenia este încă pe minus (0,6%), în timp ce celelalte SIF sunt pe plus", se spune în documentul menţionat.
"Analizând în structură activele, se poate observa că în luna raportată pe ansamblul SIF, investiţiile pe termen scurt au înregistrat o uşoară apreciere cu 0,8% faţă de luna anterioară", mai spune AAF.
Ponderea acţiunilor cotate din categoria celor înregistrate în total investiţii pe termen scurt pe ansamblul SIF, era la finele lunii raportate de 88,7% (88,9% anterior), iar ponderea acestor acţiuni, în total active SIF, s-a diminuat până la 60,8% faţă de 61,1% la finele lunii anterioare.
Totodată, ponderea investiţiilor pe termen scurt în total active ajunge la 68,5% (68,7% anterior) la finalul lunii raportate.
19 martie 2015, zf.ro: Analist Fitch: Ratingurile marilor bănci austriece ar putea fi reduse cu până la trei trepte
Ratingurile Erste Group Bank şi UniCredit Bank Austria ar putea fi reduse cu două trepte, la nivelul BBB+, iar cel al Raiffeisen Bank International cu trei trepte, la BBB, a declarat joi Patrick Rioual, analist la Fitch Ratings, jurnaliştilor la Viena, transmite Bloomberg.
Erste Group Bank este cea mai mare bancă din Austria şi a treia ca mărime în Europa de Est, în timp ce UniCredit, compania mamă a UniCredit Bank Austria, este cea mai mare instituţie de credit din Europa de Est. Raiffeisen Bank International este a doua ca mărime din regiune şi are cea mai mare expunere la Rusia şi Ucraina. Toate aceste bănci sunt prezente pe piaţa din România.
Rioual a notat faptul că întărirea capitalului va fi cea mai mare provocare pentru cele trei bănci în următorii doi ani.
"Băncile austriece nu sunt slab capitalizate, dar au pierdut teren. Băncile din alte ţări au reuşit să îşi consolideze mai rapid capitalul, în ultimii câţiva ani", a spus analistul.
Rioual a arătat că este posibil ca băncile din Austria să piardă ratingurile maxime atunci când Fitch Ratings va finaliza o analiză a sprijinului pe care instituţiile financiare îl pot aştepta din partea statului austriac în situaţii de criză.
Analistul a precizat că Fitch analizează sprijinul statelor pentru bănci în toate ţările europene, dar nicăieri efectul nu va fi atât de important ca în Austria.
"În nicio altă ţară sistemul bancar nu depinde într-o astfel de măsură de sprijin din partea statului ca în Austria. Motivul este combinarea unui rating de ţară ridicat, până recent Austria a beneficiat de rating AAA, şi o strategie a marilor bănci de a se concentra pe estul Europei, ceea ce pune presiune pe ratingurile individuale", a explicat Rioual.
Băncile austriece s-au extins în Europa de Est în anii 2000 şi au devenit cele mai mari bănci prezente în fostul bloc comunist. Profiturile acestor bănci au crescut înainte de criză, dar ulterior Hypo Alpe-Adria-Bank International şi Volksbank au ajuns în pragul falimentului şi au primit ajutoare de stat de ordinul miliardelor de euro.
Prin contrast cu disponibilitatea anterioară de a acorda sprijin de stat, Austria a devenit un promotor al unor noi reguli europene de rezolvare a crizelor bancare mai degrabă prin contribuţia investitorilor decât prin fonduri publice, a arătat Rioual.
Banca "rea" Heta Asset Resolution, ale cărei active neperformante provin de la Hypo Alpe, este prima instituţie financiară care va fi închisă conform unei noi directive europene (Bank Recovery and Resolution Directive) şi va provoca pierderi creditorilor.
"Avem o situaţie neobişnuită, al unei ţări cu rating AA+ care poate susţine băncile, dar optează să nu o facă. Poziţia statului austriac s-a schimbat total, fiind determinată de cazul Hypo Alpe", a spus analistul Fitch.
Un semn al incertitudinilor create în rândul investitorilor de cazul Heta este faptul că Austria se află în fruntea căutărilor pe site-ul Fitch, a adăugat Rioual.
19 martie 2015, zf.ro: BRD a câştigat la tribunal lupta cu Consiliul Concurenţei: o amendă de 4 milioane de euro a fost redusă la 20.000 de euro
Tribunalul Bucureşti a redus la 20.000 de euro o amendă de 4 milioane de euro cu care Consiliul Concurenţei sancţionase BRD pentru neacordarea dreptului la inspecţie în 2008, aplicând astfel legislaţia generală peste legislaţia Concurenţei, a declarat joi preşedintele Consiliului, Bogdan Chiriţoiu.
"Mai avem câte o decizie care nouă ni se pare ciudată, cum e cea de la Tribunalul Bucureşti de acum câteva săptămâni, în care completul a mers împotriva practicii instanţei respective. Nu văd cum BRD poate să fie speriată cu o amendă de 100.000 de lei, cum îşi poate imagina cineva că ai un efect de descurajare a încălcării de lege când o companie de talia BRD nu poate fi sancţionată decât cu 100.000 de lei. Este o decizie definitivă şi irevocabilă şi în curând trebuie s-o aplicăm", a afirmat Chiriţoiu, la conferinţa Mediafax Talks about Competition.
El a precizat că amenda iniţială dată de Consiliul Concurenţei a fost de patru milioane de euro, aplicată pentru neacordarea dreptului la inspecţie în 2008.
Motivaţia pentru reducerea amenzii a fost aplicarea conform regimului general al contravenţiilor care limitează la 100.000 de lei, respectiv aplicarea unei legislaţii generale peste legislaţia specială a Concurenţei.
Chiriţoiu s-a arătat intrigat că în altă situaţie, în cazul Raiffeisen Bank, a putut fi aplicată o sancţiune de un milion de euro, în aceleaşi condiţii (reprezintă o bancă, a fost judecată cauza de aceeaşi instanţă, pe aceeaşi investigaţie).
"La Raiffeisen s-a putut un milion de euro, dar la BRD nu s-a putut decât 20.000 de euro", a spus Chiriţoiu.
În acest sens, preşedintele Concurenţei spune că legislaţia trebuie îmbunătăţită pentru a se elimina acest tip de lacune în justiţie.
El a precizat că Legea Concurenţei trebuie modificată până în vară, având un calendar foarte strâns, care prevede aprobarea de către Guvern în mai sau iunie, însă deocamdată nu ştie dacă va fi vorba despre o ordonanţă sau proiect de lege.
"Nu mă aştept ca modificările să fie foarte mari pentru că s-a mai modificat prin ordonanţă în 2011, dar este ultima ocazie pentru noi să facem modificări care să aibă sens să facă aplicarea legii mai eficientă. Unde aş vrea să văd progrese este pe partea de rezolvare de litigii. (...) În majoritatea cazurilor ajungem la litigii, pentru instanţe nu sunt bune, nouă ne consumă foarte multe resurse, iar pentru companii sunt destul de scumpe, cred că avem un interes să rezolvăm aceste litigii", a punctat Chiriţoiu.
19 martie 2015, capital.ro: Băncile au pierdut controlul. Jocurile lor vor scoate oamenii în stradă!
După violenţele de la Frankfurt, din faţă Băncii Centrale Europene, de săptămâna această, o instituţie financiară mondială avertizează asupra riscurilor generate de politicile monetare practicate de băncile naţionale din întreagă lume.
Împreună cu inflaţia redusă, randamentele scăzute ale obligaţiunilor şi dobânzilor de referinţă pot împinge la limita stabilitatea economică şi politică de pe mapamond, avertizează experţii BIS, citaţi de cotidianul The Telegraph, potrivit Business24.ro.
Pentru specialiştii BIS este evident că trendul descendent al dobânzilor globale împinge ţările din toată lumea în teritorii neexplorate până în prezent.
S-a ajuns deja la situaţia în care datoria globală pe termen lung, în valoare de 2.400 de miliarde se tranzacţionează în piaţă la randament negative, investitorii ajungând să plătească bani din buzunar pentru "privilegiul" de a împrumută guvernele.
"După cum piaţă ne demonstrează pe zi ce trece, graniţele inimaginabilului devin extreme de elastice", comentează Claudio Borio, şeful departamentului Monetar-Economic din cadrul Băncii Reglementelor Internaţionale.
19 martie 2015, digi24.ro: Amenda dată unei bănci din România, redusă de 200 de ori în instanţă
Autorităţile din domeniul concurenţei nu reuşesc să sancţioneze aspru băncile, din cauza lacunelor din legislaţie. O amendă dată de Consiliul Concurenţei ajunge astfel să fie micşorată chiar de 200 de ori în instanţă, avertizează Bogdan Chiriţoiu, preşedintele instituției.
Embed:
Aşa s-a întâmplat în cazul Băncii Române de Dezvoltare, amendată pentru că nu a permis controlul. Banca a reuşit să obţină reducerea unei amenzi la doar 20.000 de euro, de la 4 milioane de euro, iniţial.
Practic, instanţa nu a ţinut cont de legislaţia specială din domeniul concurenţei şi a apelat la prevederile generale din lege.
Potrivit specialiştilor, soluţia pentru rezolvarea unor asemenea probleme este armonizarea legilor.
19 martie 2015, realitatea.net: Efectul dolarului puternic: Tabletele şi laptopurile se vor scumpi cu 15%
Scumpiri la electronice
Produsele IT se vor scumpi ca urmare a aprecierii dolarului american, spun marii retaileri.
abletele si laptopurile de generaţie nouă se vor scumpi treptat, urmând ca, până la finalul lunii aprilie , preţurile să crească cu până la 15%, potrivit lui Dragoş Sârbu, CEO al Flanco Retail, numărul doi pe piaţa comerţului electroIT din România.
Preţurile vor creşte ca urmare a aprecierii dolarului american faţă de moneda naţională, în condiţiile în care importurile vin din Asia şi se fac în moneda americană.
În plus, Sârbu a mai spus că există riscul de creştere a preţurilor şi pentru electrocasnicele mari şi mici, şi pentru televizoare, pentru că, la rândul lor, acestea au componente fabricate în China, potrivit Economica.net.
19 martie 2015, postare pe blog, Moise Guran: Hai să vedem cine dă francul pe lei…
Sursa: http://www.biziday.ro/2015/03/19/hai-sa-vedem-cine-da-francul-pe-lei/
Guvernul a făcut un proiect de lege şi îl va trimite în perioada următoare Parlamentului pentru aprobare, în încercarea de a oferi o soluţie în războiul valutelor. Mă refer la protestele celor care au credite în valute străine care s-au apreciat foarte tare faţă de leul românesc. Proiectul are acordul Asociaţiei Române a Băncilor, fapt care în prima faza pe mine m-a mirat, căci, la prima vedere, el sună al naibii de bine pentru cei cu credite în franci elveţieni, de exemplu … După care am făcut o simulare şi nu m-am mai mirat.
În esenţă, statul a decis, în sfârşit, să se implice, prin acordarea unor garanţii băncilor care au dat credite în valută, pentru a le permite celor care se plâng de creşterea ratelor o refinanţare excepţională în lei. Este excepţională pentru că statul propune şi băncile par să accepte o recalculare a creditului, la un curs cu 15% mai mic decât cel actual.
blog_2Nu este vorba, însă, de toate creditele în euro, franci şi dolari, ci doar de cele pe care un debitor le-a luat la un curs de schimb care a crescut între timp cu cel puţin 50%. Asta înseamnă că vor beneficia de acest proiect toţi cei care au luat, de exemplu, un credit în euro pe vremea când euro era trei lei şi ceva, sau un credit în dolari pe vremea când dolarul era mai mic de trei lei, căci azi este patru lei şi, cel mai important, cei care au luat credite în franci elveţieni pe vremea când francul era, de asemenea, mai mic de trei lei. Cam toată suflarea ce şi-a cumpărat casă cu credit în valută înainte de criză din 2008 se încadrează.
Spun că şi-a cumpărat casă, pentru că aceasta este o a doua condiţie, creditul să fi fost unul imobiliar, garantat cu ipotecă, iar nu unul de nevoi personale. O a treia condiţie, deasemenea foarte importantă, care trebuie cumulativ îndeplinită, este ca debitorul să nu aibă un venit mai mare de 3000 de lei, iar rata la bancă să fie mai mare de 25 la sută din venitul omului.
blog_3Ei bine, pentru toţi aceştia, statul oferă posibilitatea, iar băncile sunt de acord să dea refinanţare în lei la o valoare a cursului mai mică cu 15 la sută, dar cu dobânzile de la lei, nu de la franci, euro sau dolari. Firesc!
Şi de aici încep problemele… De exemplu, pentru cei cu credite în franci asta înseamnă o reducere a cursului de la 4,1 lei, cât este astăzi, la 3,5 lei, valoare chiar mai mică decât o avea francul la momentul şocului de la începutul acestui an.
Şi, cu toate acestea, vă spun sincer că nu ştiu câţi dintre cei ce se consideră victime ale francului elveţian vor accesa această facilitate. Asta, pentru că dobânzile la lei pe care le vor plăti sunt cu un procent şi ceva mai mari decât cele la franci. Asta, în vreme ce diferenţa de curs de 15% la sold se împarte pe câţi ani mai ai de plată. De exemplu, dacă mai ai 15 ani de plată, îţi scade rata cu 1% datorită trecerii pe lei, dar îţi creşte cu 1,2% datorită dobânzii. Dacă mai ai, însă, 25 de ani, îţi creşte la fel, dar îţi scade cu doar 0,6% din sold pe an. Şi soldul e mare, că până acum ai plătit mai mult dobânzi.
Şi poate vi se pare puţin, dar, uite, un cetăţean care mai are de plătit 80 de mii de franci, în cazul conversiei, scapă de spaima că i-ar putea creşte din nou cursul, dar va plăti o rată lunară mai mare cam cu 200 de lei decât plăteşte acum, când francul este la cer.
blog_4
De aia erau băncile de acord să recalculeze la un curs mai mic cu 15%. Dar, haideţi să o luăm şi altfel, căci, sincer să vă spun, mie mi se pare corectă o astfel de lege.
Amărâţii cu credite în lei nu plătesc dobânzi la lei? Cum ar fi faţă de ei, cei care n-au riscat să ia credite în monedă străină, acceptând pentru asta dobânzi mai mari, ca statul să vină acum şi să le spună că ăilalţi au fost de două ori deştepţi, o dată că au riscat şi, a doua oară, că au fost salvaţi, plătind la lei dobânzi de valută?
Dar, încă o dată… sunt tare curios să văd câţi dintre cei care ies în stradă acum şi se plâng de faptul că nu mai suportă creşterea cursului, vor accepta această ofertă a statului român. Până la urmă, ea evidenţiază mai bine cine a plătit mai mult… cei cu credite în lei, sau cei cu credite în valută?
20 martie 2015, realitatea.net: Restanțierii la bănci, mai mulți decât în 2014
Numărul restanțierilor persoane fizice la bănci și alte instituții financiare a ajuns, în ianuarie, la 710.820, cu 0,2% mai mulți decât la finalul lunii decembrie 2014, se arată în datele publicate de Banca Națională a României (BNR).
Potrivit sursei citate, în decembrie 2014 numărul restanțierilor se ridica la 709.386 persoane fizice, informează Agerpres.
Numărul total al restanțelor era, la finele lunii ianuarie, de 948.517, valoarea totală a acestora fiind de peste 11,397 miliarde lei.
Din această sumă, peste 4,311 miliarde de lei reprezentau restanțe în lei, circa 4,972 miliarde lei însemnau restanțe în euro, iar restul în dolari SUA și alte valute.
Dostları ilə paylaş: |