Sinteza avizelor adoptate sept./oct



Yüklə 113,23 Kb.
tarix05.09.2018
ölçüsü113,23 Kb.
#77538



RO


Comitetul Economic şi Social European

Bruxelles, 12 octombrie 2009




Rue Belliard 99 - B-1040 Bruxelles – Tel. +32 (0) 2 546 90 11 - Fax +32 (0) 2 513 48 93 - Internet http://www.eesc.europa.eu



ADUNAREA PLENARĂ
DIN 30 SEPTEMBRIE ŞI 1 OCTOMBRIE 2009

SINTEZA AVIZELOR ADOPTATE




Prezentul document este disponibil în limbile oficiale pe site-ul internet al Comitetului,

la adresa următoare:
http://eesc.europa.eu/activities/press/summaries_plenaries/index_fr.asp





Cuprins


1. OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ ŞI SOCIETATEA 3

2. ACTORII ECONOMICI ŞI CONJUNCTURA 5

3. POLITICA FINANCIARĂ ŞI REGLEMENTAREA 9

4. SĂNĂTATEA ŞI PROTECŢIA CONSUMATORILOR 10

5. MEDIUL 13

6. TRANSPORTURILE ŞI ENERGIA 14

7. POLITICA AGRICOLĂ 16

8. EDUCAŢIA ŞI INTEGRAREA 17

9. COOPERAREA ŞI AJUTORUL PENTRU DEZVOLTARE 18

10. COEZIUNEA ŞI COOPERAREA REGIONALĂ 19

11. JUSTIŢIE ŞI CETĂŢENIE 21

Adunarea Plenară din 30 septembrie şi 1 octombrie 2009 a debutat, miercuri, cu o dezbatere asupra ocupării forţei de muncă şi a formării profesionale în contextul crizei economice, în cadrul căreia dl José Manuel BARROSO, preşedintele Comisiei Europene, a ţinut un discurs.


În cadrul dezbaterii au mai luat cuvântul următorii invitaţi: dna Eva Uddén SONNEGÅRD, secretar de stat în cabinetul ministrului suedez al ocupării forţei de muncă, în numele Preşedinţiei în exerciţiu a Consiliului, dl Bruno COQUET, preşedintele Comitetului european pentru ocuparea forţei de muncă, dna Aviana Maria BULGARELLI, directorul CEDEFOP, dl Jorma KARPPINEN, directorul EUROFOUND, şi dl John MARTIN, director pe probleme de muncă, ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale al OCDE.
Şedinţa a continuat joi, cu intervenţia dlui Vladimír ŠPIDLA, membru al Comisiei Europene, însărcinat cu ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi egalitatea de şanse, urmată de o dezbatere.
Avizele adoptate în cursul sesiunii sunt următoarele:

1.OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ ŞI SOCIETATEA





  • Relaţia dintre egalitatea de gen, creşterea economică şi rata de ocupare a forţei de muncă

  • Raportor: dna OUIN (Salariaţi – FR)




  • Referinţe: aviz exploratoriu – CESE 1472/2009




  • Punctele principale:

Acest aviz exploratoriu urmăreşte să răspundă solicitării Preşedinţiei suedeze, propunând piste de reflecţie şi formulând recomandări adresate actorilor implicaţi.




  • În termeni generali, se recomandă reconsiderarea modului de calculare a creşterii economice, (PIB-ul nu este suficient ca indicator).




  • Concret, CESE recomandă statelor membre să să depună eforturi pentru a asigura egalitatea de gen:




      • prin măsuri de promovare a încadrării femeilor în activităţi profesionale care să le sporească independenţa economică;

      • prin măsuri care să impună accesul în condiţii de egalitate la pregătire profesională, la învăţare continuă, valorificând mai bine experienţa şi diversitatea;

      • prin propunerea unui mod flexibil de organizare a timpului de lucru, prin sporirea serviciilor de asistenţă, prin dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor de îngrijire a copiilor, precum şi prin încurajarea bărbaţilor să participe la activităţi casnice;

      • prin stimularea înfiinţării şi transmiterii întreprinderilor de către femei şi prin îmbunătăţirea accesului acestora la finanţare;

      • prin garantarea faptului că aspectul referitor la gen este luat în considerare în măsurile adoptate, pe termen scurt, mediu şi lung, pentru a face faţă crizei economice şi financiare;

      • prin reducerea sărăciei femeilor care muncesc, asigurând accesul sporit al acestora la un loc de muncă sigur şi la salarii şi pensii decente.




  • CESE invită Comisia să controleze şi să evalueze eforturile statelor membre de a pune în practică o foaie de parcurs pentru egalitatea dintre femei şi bărbaţi şi, totodată, să devină o platformă a schimbului de bune practici şi de experienţă.




  • CESE solicită partenerilor sociali să pună în aplicare cadrul comun de acţiune în domeniul egalităţii de gen, să îmbunătăţească instrumentele în domeniul luptei împotriva discriminării la locul de muncă şi să profesionalizeze activităţile ce constau în furnizarea de servicii de asistenţă individuală.




  • CESE le reaminteşte responsabililor politici şi actorilor societăţii civile necesitatea creşterii numărului de femei în cadrul organelor decizionale din administraţii şi din marile întreprinderi, a creării creditelor-timp, care să le permită părinţilor o mai bună conciliere a vieţii profesionale cu viaţa familială, precum şi necesitatea de a spori oferta şi de a dezvolta crearea de întreprinderi din domeniul serviciilor.




  • Persoană de contact: dna Maria Judite Berkemeier

(Tel.: 00 32 2 546 98 97 – e-mail: mariajudite.berkemeier@eesc.europa.eu)


  • Muncă şi sărăcie: către o abordare globală indispensabilă

  • Raportor: dna PRUD'HOMME (Salariaţi – FR)




  • Referinţe: aviz din proprie iniţiativă – CESE 1471/2009




  • Punctele principale:



Sărăcia persoanelor încadrate în muncă reprezintă, atât pentru salariaţi, cât şi pentru anumiţi lucrători independenţi, o chestiune complexă, bazată pe criterii multiple şi legate între ele. Este necesară o abordare holistică, care să permită identificarea unor mecanisme eficiente de depăşire a problemelor:


CESE recomandă:


  • situarea, în centrul proiectului european, a obiectivului privind oferta de locuri de muncă de calitate pentru toţi;

  • abordarea cu regularitate a problemei lucrătorilor săraci în cadrul temelor dialogului social european;

  • încheierea rapidă a procesului de elaborare a instrumentelor de cunoaştere;

  • analizarea şi stabilirea unor noi posibilităţi de a combina protecţia socială şi ocuparea forţei de muncă, permiţând printre altele asigurarea de venituri decente pentru toţi lucrătorii;

  • asigurarea unei formări profesionale iniţiale şi continue performante, în vederea unor locuri de muncă de calitate. Se vor lua măsuri, la diverse niveluri (naţional, regional), în scopul creării unui mediu care să împiedice părăsirea timpurie a sistemului educaţional de către tineri;

  • continuarea eforturilor şi a dezbaterilor pe tema flexicurităţii, pentru a împiedica răspândirea sărăciei în rândul persoanelor încadrate în muncă şi pentru eradicarea acesteia;

  • posibila integrare în cadrul anului 2010, declarat de Comisie „Anul european al luptei împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale”, a unei comunicări de informare şi de mobilizare pe aceste teme, atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivelul statelor membre.




  • Persoană de contact: dna Irina Fomina

(Tel.: 00 32 2 546 80 91 – e-mail: irina.fomina@eesc.europa.eu)


  • Programul comunitar pentru ocuparea forţei de muncă şi solidaritate socială – Progress

  • Raportor general: dna BISCHOFF (Salariaţi– DE)




  • Referinţe: COM(2009) 340 final – 2009/0091 COD – CESE 1458/2009




  • Persoană de contact: dna Magdalena Belarova-Carabin

(Tel.:00 32 2 546 83 03 – e-mail: magdalena.carabinbelarova@eesc.europa.eu)


2.ACTORII ECONOMICI ŞI CONJUNCTURA


  • Diversitatea formelor de întreprindere

  • Raportor: dl CABRA DE LUNA (Activităţi diverse – ES)

  • Coraportor: dna ZVOLSKÁ (Angajatori – CZ)




  • Referinţe: aviz din proprie iniţiativă – CESE 1454/2009




  • Punctele principale:

CESE consideră că protejarea şi menţinerea diversităţii formelor de întreprindere sunt foarte importante pentru realizarea pieţei unice şi pentru menţinerea modelului social european, precum şi pentru atingerea obiectivelor Strategiei de la Lisabona în materie de ocupare a forţei de muncă, de competitivitate şi de coeziune socială. Prin urmare, acesta insistă asupra necesităţii de a dispune atât de un cadru juridic de reglementare a întreprinderilor, cât şi de o politică a concurenţei care să promoveze diversitatea şi pluralitatea formelor de întreprindere.


În acest context, CESE:


  • consideră că legislaţia în domeniul concurenţei trebuie să ofere un cadru juridic echitabil, care să se aplice diferitelor forme de întreprindere;

  • solicită Comisiei să iniţieze lucrări pentru aprobarea unor statute europene distincte pentru asociaţii şi pentru societăţile mutuale;

  • solicită Comisiei să respecte identitatea cooperativelor de contabilitate, astfel încât capitalul social al acţionarilor acestora să fie considerat fond propriu al cooperativelor şi nu datorie;

  • solicită Comisiei şi statelor membre să promoveze crearea de registre statistice privind cooperativele, societăţile mutuale, asociaţiile, fundaţiile şi celelalte întreprinderi de acest tip, în special întocmirea conturilor-satelit ale acestora;

  • îndeamnă Comisia să încurajeze statele membre să studieze posibilitatea de a acorda întreprinderilor măsuri compensatorii, pe baza utilităţii lor sociale confirmate sau a contribuţiei dovedite la dezvoltarea regională;

  • invită Comisia Europeană ca, pe lângă înfiinţarea unui observator al diversităţii formelor de întreprindere, să îmbunătăţească instrumentele de bază necesare deja existente, al căror rol este de a garanta că întreprinderile nu sunt discriminate în niciuna dintre politicile care le privesc.

În sfârşit, CESE solicită ca, în cazurile în care îşi demonstrează caracterul reprezentativ, toate organizaţiile care reprezintă cel mai bine diversele forme de întreprindere să fie implicate în dialogul social.




  • Persoană de contact: dl Luís Lobo

(Tel.:00 32 2 546 97 17 – e-mail: luis.lobo@eesc.europa.eu)


  • Efectele crizei mondiale asupra sectoarelor europene de producţie şi servicii

  • Raportor: dl PEZZINI (Angajatori – IT)

  • Coraportor: dl GIBELLIERI (Categoria 2 – IT)




  • Referinţe: aviz din proprie iniţiativă – CESE 1469/2009




  • Punctele principale:

CESE este convins că efectele actualei crize financiare asupra marilor sectoare europene de producţie şi servicii obligă instituţiile europene şi statele membre să reconsidere în profunzime şi să coordoneze mai bine politicile comunitare.


CESE sprijină hotărât ratificarea Tratatului de la Lisabona, pentru a conferi Uniunii Europene o arhitectură care să răspundă nevoii de a regândi dezvoltarea continentului nostru în manieră competitivă, durabilă şi deschisă.
Într-o situaţie precum cea de faţă, Consiliul ar trebui să pună la punct, cu sprijinul Parlamentului European şi al Comisiei, un „Pact strategic” care să prevadă:


  • angajamente serioase în privinţa pieţei unice;

  • angajamentul de a introduce o coordonare a sistemelor fiscale;

  • posibilitatea concertată a intrării rapide în zona euro, pentru statele „în dificultate”;

  • punerea în practică a unor politici publice coordonate, în vederea reducerii riscurilor sistemice.

CESE este convins că instrumentul principal care trebuie instituit este o politică industrială cu adevărat concretă, care să nu fie influenţată de opţiunile speculatorilor financiari şi care să urmărească dezvoltarea durabilă.


Dezvoltarea întreprinderilor şi a economiei sociale, precum şi capacitatea acestora de a oferi răspunsuri inovatoare constituie modalitatea prin care Europa va putea depăşi criza şi redresa economia.
Pentru a pune la punct o strategie de dezvoltare, partenerii sociali şi societatea civilă organizată, în ansamblu, ar trebui să depună eforturi pentru crearea unui teritoriu al responsabilităţii sociale (TRS) în care să poată fi puse în aplicare strategii coordonate.


  • Persoană de contact: CCMI

(Tel.: 00 32 2 546 86 28 e-mail: ccmi@eesc.europa.eu)


  • Flexicuritate şi restructurări

  • Raportor: dl SALVATORE (Salariaţi – IT)

  • Coraportor: dl CALVET CHAMBON (Categoria 1 – ES)




  • Referinţe: aviz exploratoriu – CESE 1470/2009




  • Punctele principale:

În acest aviz, CESE scoate în evidenţă anumite aspecte ale conceptului de flexicuritate pe care, în contextul crizei actuale, le consideră deosebit de relevante pentru menţinerea cât mai multor locuri de muncă şi pentru a oferi persoanelor aflate în afara circuitului cât mai multe şanse de a găsi repede un nou loc de muncă. Angajatorii şi angajaţii trebuie să colaboreze în cadrul dialogului social, pentru a garanta păstrarea pe piaţa forţei de muncă a unui număr cât mai mare de angajaţi.


Flexicuritatea nu trebuie înţeleasă ca un ansamblu de măsuri al căror scop este de a facilita concedierea lucrătorilor. CESE consideră că măsurile de îmbunătăţire a aspectelor de securitate cuprinse în noţiunea de flexicuritate reprezintă, în prezent, prioritatea principală. CESE subliniază de asemenea că reformele de pe pieţele forţei de muncă din statele membre trebuie să prevină creşterea în continuare a numărului de locuri de muncă instabile.
Comitetul subliniază şi faptul că flexicuritatea nu poate funcţiona decât în condiţiile în care angajaţii dispun de o bună pregătire, iar noile competenţe sunt strâns legate de înfiinţarea unor noi locuri de muncă.
Criza subliniază importanţa măsurilor de flexicuritate internă, menite să asigure adaptarea la reducerea drastică a comenzilor, astfel încât întreprinderile să nu fie obligate să-şi concedieze angajaţii. Atât creditele de timp de lucru, cât şi acordurile asupra unui program flexibil de lucru trebuie promovate de partenerii sociali şi trebuie să devină cât mai atractive cu putinţă pentru întreprinderi şi angajaţi.
Criza subliniază importanţa dialogului social. În ultimele luni s-a dovedit cât de mare este implicarea partenerilor sociali în găsirea unor soluţii comune la problemele stringente. CESE propune crearea unei platforme web care să stimuleze schimbul de experienţă cu privire la aceste iniţiative.
La nivel european, partenerii sociali negociază în prezent un acord-cadru autonom privind pieţele incluzive ale forţei de muncă. CESE consideră că un viitor acord poate avea o reală valoare adăugată în ceea ce priveşte ajutorul acordat celor mai vulnerabili pentru a ocupa din nou un loc de muncă, în situaţia în care au rămas fără slujbă din cauza crizei.
Ţinând cont de specificul naţional şi regional, ca şi de diferenţele dintre sectoarele industriale, Uniunea ar trebui, în opinia Comitetului, să-şi continue lucrările din perspectivă europeană şi cu respectarea principiului subsidiarităţii. Trebuie avut în vedere un proces post-Lisabona (Lisabona 2010 plus), pentru a răspunde obiectivelor care nu au fost încă îndeplinite şi celor care vor mai apărea de-a lungul crizei. Cu siguranţă, flexicuritatea ar trebui să joace un rol important. Comitetul este de părere că, în procesul de punere în aplicare a flexicurităţii, dimensiunile sale trebuie echilibrate.


  • Persoană de contact: dna Aleksandra Wieczorek

(Tel.: 00 32 2 546 93 89 e-mail: aleksandra.wieczorek@eesc.europa.eu)


3.POLITICA FINANCIARĂ ŞI REGLEMENTAREA





  • Raportul Grupului de Larosière

  • Raportor: dl NYBERG (Salariaţi– SE)




  • Referinţe: aviz din proprie iniţiativă – CESE 1476/2009




  • Punctele principale:

CESE susţine în principiu cele 31 de recomandări ale grupului, însă doreşte să lărgească orizontul şi să facă o serie de observaţii şi completări. O explicaţie posibilă a crizei, din punctul de vedere al CESE, este faptul că veniturile au provenit mai mult din capital decât din muncă. CESE consideră că cerinţele mai mari în ceea ce priveşte capitalul şi transparenţa în ceea ce priveşte operaţiunile în afara bilanţului sunt absolut necesare. CESE consideră de asemenea că sunt necesare reguli mai stricte în ceea ce priveşte „operaţiunile în afara bilanţului” şi companiile pentru operaţii speciale („special purpose vehicles”).


CESE consideră că, drept urmare a raportului de Larosière, necesitatea de a identifica mai clar riscurile prezentate de activele bancare ar trebui să fie o cerinţă principală. Băncile şi instituţiile financiare trebuie să-şi asume permanent o parte din riscuri atunci când revând active riscante. Aşa-numitul „sistem bancar paralel” ar trebui, de asemenea, să facă obiectul unei reglementări. Rolul auditorilor şi al metodelor contabile trebuie avut în vedere în cazul revizuirii Acordului Basel II. Sistemele de prime ar trebui să cuprindă mai mulţi ani, să corespundă realizărilor reale şi să nu fie garantate de la început. În acest sens, CESE sprijină ideea unei impozitări a tranzacţiilor financiare, al cărei produs ar putea fi alocat asistenţei pentru dezvoltare.
În opinia CESE, colegiile autorităţilor naţionale de monitorizare a băncilor cu activitate transfrontalieră pot fi greu de coordonat dacă nu se realizează totodată şi armonizarea necesară. Din conducerile acestor noi organisme nu trebuie să facă parte doar persoane din domeniul bancar. Sindicatele, utilizatorii serviciilor bancare, dar şi CESE, în calitate de reprezentant al societăţii civile, ar trebui să aibă un loc în aceste organisme.
Forumul pentru stabilitate financiară, înfiinţat în 1999 pentru promovarea stabilităţii financiare mondiale, s-a transformat în Consiliul pentru stabilitate financiară. CESE speră că acesta va fi mai transparent în ceea ce priveşte activitatea sa şi va fi dotat cu suficiente resurse, expertiză şi competenţele necesare pentru a acţiona. CESE salută şi propunerea de a aloca FMI mai multe resurse, însă critică cererile FMI, care pun sub semnul întrebării aspectele importante ale modelului social european. Nu în ultimul rând, şi din acest motiv, este de importanţă fundamentală ca UE să vorbească la unison în cadrul FMI.


  • Persoană de contact: dl Gilbert Marchlewitz

(Tel.: 00 32 2 546 93 58 – e-post: gilbert.marchlewitz@eesc.europa.eu)


  • Instrumentul european de microfinanţare

  • Raportor general: dna BISCHOFF (Salariaţi– DE)




  • Referinţe: COM(2009) 333 final – 2009/0096 COD – CESE 1457/2009




  • Persoană de contact: dna Magdalena Belarova-Carabin

(Tel.:00 32 2 546 83 03 – e-mail: magdalena.carabinbelarova@eesc.europa.eu))

4.SĂNĂTATEA ŞI PROTECŢIA CONSUMATORILOR


  • Modalităţi de asigurare a caracterului durabil, multisectorial şi pe termen lung al strategiei UE privind efectele nocive ale alcoolului

  • Raportor: dna VAN TURNHOUT (Activităţi diverse – IE)




  • Referinţe: aviz exploratoriu – CESE 1473/2009




  • Punctele principale:



Obiceiurile de consum de alcool diferă semnificativ de la o ţară la alta, însă majoritatea consumatorilor beau totuşi în mod responsabil de cele mai multe ori1. Totuşi, CESE îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, conform estimărilor, 15% din populaţia adultă a UE consumă regulat alcool în cantităţi nocive şi că cei mai vulnerabili la efectele nocive ale alcoolului sunt copiii.




Tehnicile de comercializare a alcoolului constituie unul din factorii care pot creşte probabilitatea ca adolescenţii şi copiii să înceapă să consume alcool sau să consume cantităţi mai mari odată ce au ajuns consumatori. În consecinţă, CESE solicită reducerea expunerii copiilor la acestea.




Politicile de stabilire a preţului la alcool concepute corespunzător pot fi pârghii eficace pentru reducerea efectelor nocive ale alcoolului, în special în rândul persoanelor cu venituri reduse şi al tinerilor. CESE consideră că este necesară reglementarea accesului la alcool, a distribuţiei şi a promovării acestuia; autoreglementarea în acest domeniu nu este suficientă.




În vederea sensibilizării cu privire la fetopatia alcoolică (Foetal Alcohol Spectrum Disorder – FASD), CESE susţine campaniile de sensibilizare la nivel naţional şi la nivelul UE.

CESE consideră că, la nivelul UE, este necesară mai multă informare în legătură cu efectele consumului nociv de alcool asupra îmbătrânirii demne şi într-o stare bună de sănătate.


CESE recunoaşte faptul că politicile în domeniul consumului de alcool ar trebui să fie cuprinzătoare şi să includă măsuri variate, care s-au dovedit eficiente în reducerea efectelor nocive ale alcoolului.


  • Persoană de contact: dna Ewa Kaniewska

(Tel.: 00 32 2 546 81 17 – e-mail: ewa.kaniewska@eesc.europa.eu)


  • Medicamente sigure şi inovatoare

  • Raportor: dl van IERSEL (Angajatori – NL)




  • Referinţe: COM(2008) 666 final – CESE 1456/2009




  • Punctele principale:

Comunicarea are drept scop stabilirea unei agende pe termen lung pentru realizarea de progrese către o piaţă unică europeană a industriei farmaceutice, ceea ce ar trebui să creeze un mediu durabil pentru industria farmaceutică din Europa şi din întreaga lume, drept răspuns la nevoile în creştere ale pacienţilor. CESE consideră că această comunicare oferă un cadru indispensabil, conţinând un număr de obiective valoroase.


Industria farmaceutică depinde în foarte mare măsură de sistemele naţionale de asistenţă medicală şi de condiţiile financiare. Obiectivul UE ar trebui să fie crearea condiţiilor pentru o poziţie durabilă pe plan local şi dezvoltarea internaţională a industriei farmaceutice europene.
În opinia CESE, regimurile naţionale ar trebui să ţină seama într-un mod mai explicit de dimensiunea europeană. Condiţiile financiare şi de sănătate naţionale ar trebui să ia în considerare în mod special costurile imense şi importanţa activităţilor de cercetare şi dezvoltare (C&D) orientate spre viitor şi inovare în acest sector. CESE salută iniţiativa privind medicamentele inovatoare ca parte a celui de-al Şaptelea program-cadru (FP7) şi sprijină ferm adoptarea unui brevet CE. De asemenea, susţine ideea unui sistem european de soluţionare a litigiilor.
Medicamentele generice reprezintă o posibilitate de a face economii în sistemul de asistenţă medicală. CESE sprijină dezvoltarea pieţelor concurenţiale neprotejate de brevete.
Oferta de medicamente la preţuri accesibile şi accesul liber la acestea necesită o dezbatere reînnoită privind chestiunile interconectate, legate de imensele diferenţe de preţ dintre medicamente în Europa, accesibilitate, comerţul paralel şi principiul lipsei dimensiunii extrateritoriale.
CESE este de părere că trebuie puse în practică metoda deschisă de coordonare, precum şi rolul de monitorizare al Comisiei, cele mai bune practici şi informaţiile transparente, pentru a promova o convergenţă sporită. Cifrele şi tendinţele de la nivel mondial, precum şi impactul acestora trebuie să facă parte din pachetul de informaţii menit să plaseze provocările şi posibilităţile oferite industriei într-o perspectivă corectă.


  • Persoană de contact: dna María José López Grancha

(Tel.: 00 32 2 546 87 13 – e-mail: mariajose.lopezgrancha@eesc.europa.eu)


  • Cerinţele de sănătate animală aplicabile circulaţiei necomerciale a animalelor de companie

  • Aviz Categoria C




  • Referinţe: COM(2009) 268 final – 2009/0077 COD – CESE 1467/2009




  • Persoană de contact: dl Jakob Andersen

(Tel.: 00 32 2 546 92 58 – e-mail: jakob.andersen@eesc.europa.eu)


5.MEDIUL





  • Cartea verde privind gestionarea deşeurilor biologice în Uniunea Europeană

  • Raportor: dl BUFFETAUT (Angajatori – FR)




  • Referinţe: COM(2008) 811 final – CESE 1465/2009




  • Persoană de contact: dna Anna Bobo Remijn

(Tel.: 00 32 2 546 82 75 – e-mail: anna.boboremijn@eesc.europa.eu)


  • O abordare comunitară în privinţa prevenirii dezastrelor

  • Raportor: dna SÁNCHEZ MIGUEL (Salariaţi– ES)




  • Referinţe: COM(2009) 82 final – CESE 1466/2009




  • Persoană de contact: dna Maarit Laurila

(Tel.: 00 32 2 546 97 39 – e-mail: maarit.laurila@eesc.europa.eu)


  • Schimbările climatice şi Mediterana: provocări ecologice şi energetice

  • Raportor: dl IOZIA (Salariaţi – IT)




  • Referinţe: Raport de informare – CESE 682/2009 fin




  • Punctele principale:

Raportul de informare, care va fi prezentat la următorul Summit al Consiliilor Economice şi Sociale şi al Instituţiilor Similare de la Alexandria, din 18-19 octombrie 2009, a fost elaborat în colaborare cu Consiiliile Economice şi Sociale din Grecia, Italia, Spania, Tunisia, Algeria, Liban, cu Autoritatea Palestiniană şi cu reprezentanţii societăţii civile din Egipt, Iordania şi Turcia.


Prezentul raport de informare îşi propune să scoată în evidenţă punctul de vedere al societăţii civile cu privire la schimbările climatice din zona mediteraneeană şi la posibilele consecinţe, în ipoteza că nu sunt adoptate cu rapiditate încă de pe acum politici adecvate de reducere drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), reafirmând cu claritate principiul responsabilităţilor partajate, dar diferenţiate.
Reapare ocazia unei noi etape de cooperare. Uniunea pentru Mediterana (UpM) ar putea reprezenta instrumentul de realizare a unui mare Protocol de cooperare Nord-Sud, în cadrul căruia trebuie recunoscut în mod adecvat rolul care le revine partenerilor sociali şi societăţii civile organizate, cu responsabilităţi majore în acest sens. A fost propusă crearea, în cadrul UpM, a Alianţei mediteraneene pentru climă şi dezvoltare durabilă, dorită şi sprijinită de societatea civilă.
Există de asemenea o problemă concretă de guvernanţă a politicilor de mediu şi de dezvoltare durabilă în zona mediteraneeană. Situaţia de criză permanentă nu permite desfăşurarea acestora cu eficienţa şi rapiditatea cerute, deşi riscurile pentru populaţia din întreaga zonă sporesc enorm în cazul în care nu sunt implementate politici integrate şi comune. Dat fiind că mediul înconjurător nu cunoaşte graniţe, este în interesul tuturor ţărilor să păstreze resursele naturale, prin măsuri compatibile cu o dezvoltare durabilă a mediului înconjurător. Aprovizionarea cu energie în bazinul mediteraneean este o preocupare generală. Pentru obţinerea unor rezultate semnificative, este vitală economisirea mai drastică a energiei şi îmbunătăţirea eficienţei energetice.
Societatea civilă mediteraneeană trebuie să sprijine aceste politici, printr-o monitorizare constantă a măsurilor luate de autorităţile publice şi printr-o strânsă colaborare, în vederea identificării celor mai bune soluţii. Ea ar trebui să fie pe deplin asociată structurilor existente sau viitoare ale Forumului euro-mediteraneean al energiei şi ale Planului solar mediteraneean. Trebuie lansate programe de consolidare a capacităţii societăţii civile şi de schimb de informaţii privind schimbările climatice şi energiile regenerabile.


  • Persoană de contact: dna Laila Wold

(Tel.: 00 32 2 546 91 58 – e-mail: laila.wold@eesc.europa.eu)

6.TRANSPORTURILE ŞI ENERGIA





  • Promovarea politicilor şi programelor privind eficienţa energetică la nivelul utilizatorilor finali

  • Raportor: dl CAPPELLINI (Activităţi diverse – IT)




  • Referinţe: aviz din proprie iniţiativă – CESE 1459/2009




  • Punctele principale:

Cadrul juridic al UE în materie de energie, în special Directiva UE (2006/32/CE) privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice şi Planul de acţiune privind eficienţa energetică propus de Comisia Europeană [COM(2006) 545], va avea nevoie în următorii ani de implicarea şi participarea activă a statelor membre şi de o schimbare culturală în cadrul societăţii civile şi al IMM-urilor, dacă se doreşte să se promoveze într-o manieră mai activă eficienţa energetică şi un consum mai durabil.


CESE consideră că punerea în aplicare a unei politici energetice de promovare a eficienţei şi a noilor tehnologii „curate” poate reprezenta o soluţie atât pentru problemele de mediu, cât şi pentru reducerea dependenţei în aprovizionarea energetică, precum şi un răspuns la costurile ridicate ale materiilor prime şi la repercusiunile acestora asupra utilizatorilor finali.
CESE recomandă intensificarea eforturilor depuse în vederea implicării sistematice a utilizatorilor finali (în special, consumatorii şi întreprinderile mici), în contextul noilor obligaţii stabilite de Consiliul European din martie 2007, şi pentru combaterea crizei economice actuale.

CESE consideră că opţiunea consolidării dimensiunii europene a politicilor din domeniul energiei ar trebui să stimuleze şi consolidarea, pe piaţa internă şi pe pieţele naţionale, a unei strategii de dezvoltare durabilă şi a unei cooperări ştiinţifico-tehnologice mai ample, inclusiv sub forma unei „cooperări consolidate” între statele membre ale UE, în măsură să relanseze investiţiile publice şi private.


CESE îşi exprimă dezamăgirea şi îngrijorarea provocate de lipsa de informaţii şi de date omogene şi detaliate privind eficienţa energetică la nivelul utilizării finale, care creează dificultăţi la elaborarea unor indicatori ai eficienţei energetice care să fie „solizi” din punct de vedere statistic şi armonizaţi, inclusiv din cauza insuficienţei seriilor istorice disponibile la nivel european şi accesibile utilizatorilor finali.
CESE îşi reafirmă preocuparea, deoarece constată că statele membre nu au elaborat la timp planurile naţionale de acţiune pentru eficienţă energetică (PNAEE), potrivit prevederilor directivei supuse examinării.
CESE consideră că este necesară şi urgentă adoptarea unui sistem european de monitorizare unanim împărtăşit, în măsură să asigure corectitudinea, transparenţa şi, totodată, comparabilitatea facturilor la energie.
Comitetul consideră de asemenea că, pentru o mai bună aplicare a politicilor europene de eficienţă energetică, trebuie consolidată dimensiunea lor sectorială.
De asemenea, CESE este convins că programele europene (Programul-cadru pentru competitivitate şi inovare – PCI, Energie inteligentă pentru Europa – EIE ş.a.) necesită o simplificare urgentă.
CESE invită UE, statele membre şi întreprinderile să investească resurse suficiente în cercetarea aplicată şi în transferul acesteia către utilizatorii finali.
CESE consideră că UE trebuie să dispună de urgenţă de instrumente şi politici fiscale şi să aibă acces la credite mai în măsură să susţină economia de energie, acordând facilităţi pentru toţi utilizatorii finali, în special IMM-urilor şi parteneriatului public-privat care, individual sau în colaborare, utilizează modele de producţie mai eficiente şi mai durabile.
Conştient de rolul esenţial al educaţiei şi formării în răspândirea unei culturi a eficienţei energetice la nivel european, Comitetul Economic şi Social European propune lansarea unei consultări extraordinare cu partenerii sociali şi cu toate părţile interesate de la nivel european şi naţional, pentru reorientarea resurselor financiare existente ale UE, prin consolidarea specializărilor şi profesiilor din domeniul eficienţei energetice, şi pentru promovarea informării şi sensibilizării marelui public.


(Tel.: 00 32 2 546 93 66 – e-mail: sven.dammann@eesc.europa.eu)


  • Cartea verde TEN-T: Reexaminare a politicii în domeniu

  • Raportor: dl SIMONS (Angajatori – NL)




  • Referinţe: COM(2009) 44 final – CESE 1460/2009




  • Persoană de contact: dl Sébastien Occhipenti

(Tel.: 00 32 2 546 84 24 – e-mail: sebastien.occhipenti@eesc.europa.eu)

7.POLITICA AGRICOLĂ





  • Obligaţiile operatorilor/lemn şi produse din lemn

  • Raportor: dl SALVATORE (Salariaţi– IT)

  • Coraportor: dl BURNS (Angajatori – UK)




  • Referinţe: COM(2008) 644 final – 2008/0198 COD – CESE 1462/2009




  • Persoană de contact: dl Jakob Andersen

(Tel.: 00 32 2 546 92 58 – e-mail: jakob.andersen@eesc.europa.eu)


  • Viitorul politicii agricole comune după 2013

  • Raportor: dl KIENLE (Angajatori – DE)




  • Referinţe: Aviz suplimentar – CESE 1464/2009




  • Punctele principale:



CESE consideră că dezbaterea privind dezvoltarea PAC după 2013 trebuie să se întemeieze pe modelul unei agriculturi multifuncţionale, care este administrată după principiile pieţei şi serveşte în acelaşi timp intereselor societăţii. Începând cu reformele PAC din 1992 s-a încercat echilibrarea conflictului dintre obiective privind, pe de o parte, deschiderea pieţei la nivel internaţional (cuvânt-cheie: runda Doha a OMC) şi, pe de altă parte, solicitările societăţii (cuvinte-cheie: protecţia preventivă a consumatorilor, protecţia mediului şi a animalelor). Pentru continuarea acestei politici agricole comune după 2013 este necesară asigurarea unei finanţări suficiente.





  • Persoană de contact: dl Arturo Íñiguez Yuste

(Tel.: 00 32 2 546 87 68 – e-mail: arturo.iniguez@eesc.europa.eu)

8.EDUCAŢIA ŞI INTEGRAREA





  • O strategie a UE pentru tineret

  • Raportor: dl SIBIAN (Activităţi diverse – RO)




  • Referinţe: COM(2009) 200 final – CESE 1474/2009




  • Punctele principale:

CESE consideră că ar trebui elaborată în acest cadru o strategie nu numai PENTRU tineri, ci şi CU CONTRIBUŢIA acestora. Tinerii ar trebui incluşi în procesul de elaborare a politicii, precum şi în punerea în aplicare a acesteia.


Activitatea pentru tineret şi structurile de tineret ar trebui să reprezinte canalul principal de informare cu privire la toate domeniile de acţiune propuse în strategia UE pentru tineret şi a gestionării acestora, pe baza unei abordări transsectoriale. Aceste structuri ar trebui utilizate pentru a preveni marginalizarea tinerilor dezavantajaţi.
Ar trebui sprijinită mai mult învăţarea informală care completează educaţia formală.
Crearea de legături între şcoală, muncă, asociaţii şi activităţile voluntare ar trebui abordată mai în profunzime la nivelul UE şi la nivelul naţional iar activităţile antreprenoriale (înţelese nu numai în sens economic) ar trebui susţinute prin mecanisme de finanţare
Tinerii ar trebui să devină actori sociali, deoarece participarea lor la toate aspectele vieţii lor reprezintă o condiţie preliminară a elaborării de politici în domeniul tineretului.
Este esenţială recunoaşterea competenţelor obţinute prin activităţi de voluntariat (inclusiv recunoaşterea acestora în sistemul de educaţie formal).
Diverse proiecte şi activităţi ar trebui să dezvolte în tineri un sentiment de solidaritate globală, de conştientizare a apartenenţei la comunitatea globală şi de răspundere faţă de aceasta.
CESE regretă că strategia propusă nu specifică metode concrete de punere în practică şi modalităţi de măsurare a progreselor înregistrate la nivel european şi naţional.
TRAD : fiche 7022 +/- AM3 with new text (compromise)

Comisia ar trebui să încurajeze statele membre să introducă măsuri care să sporească şansele de găsire a unui loc de muncă şi care să le permită tinerilor să devină independenţi.




  • Persoană de contact: dna Ewa Kaniewska

(Tel.: 00 32 2 546 81 17 – e-mail: ewa.kaniewska@eesc.europa.eu)

9.COOPERAREA ŞI AJUTORUL PENTRU DEZVOLTARE





  • Comerţul echitabil cu produse alimentare

  • Raportor: dl COUPEAU (Activităţi diverse – FR)




  • Referinţe: aviz din proprie iniţiativă – CESE 1461/2009




  • Punctele principale:

Miza comerţului echitabil şi, în general, a consumului etic, responsabil şi cetăţenesc, o constituie definirea unor mijloace de permanentizare a succesului obţinut, în vederea:


1) garantării transparenţei, vizibilităţii şi înţelegerii funcţionării filierelor comerţului echitabil;

2) garantarea faptului că achiziţionarea unui produs alimentar se va răsfrânge pozitiv asupra unui sat şi a unor ţărani şi va susţine dezvoltarea exploatărilor agricole din ţările în curs de dezvoltare.


Nivelul ridicat de garantare este esenţial pentru evitarea proliferării unor legislaţii diferite în ţările din nord şi pentru protecţia intereselor consumatorilor.


  • Persoană de contact: dl Arturo Íñiguez Yuste

(Tel.: 00 32 2 546 87 68 – e-mail: arturo.iniguez@eesc.europa.eu)


  • UE, Africa şi China: către un dialog şi o cooperare trilaterale

  • Raportor: dl JAHIER (Activităţi diverse – IT)




  • Referinţe: COM(2008) 654 final – CESE 1478/2009




  • Punctele principale:




  • Pe parcursul ultimilor cincisprezece ani, Africa a făcut obiectul unei atenţii crescânde din partea Chinei, care s-a impus ferm ca al treilea partener comercial şi economic al continentului. Deşi rămâne cel mai important partener economic al Africii, Europa a pierdut teren în ceea ce priveşte ponderea relativă a relaţiilor sale cu continentul african.

  • CESE apreciază propunerea Comisiei de a iniţia un dialog şi o cooperare trilaterale între Uniunea Europeană, China şi Africa. Merită aprecieri mai ales abordarea pragmatică şi progresivă, precum şi relevanţa celor patru sectoare specifice propuse: pace şi securitate, infrastructuri, valorificarea resurselor naturale şi ambientale, agricultură şi securitate alimentară.

  • Cooperarea trilaterală are sens însă numai dacă se dovedeşte a fi eficace şi echitabilă. Dialogul şi cooperarea echitabile trebuie, de asemenea, să asigure tuturor părţilor libertatea de a trece în agendă şi punctele cele mai controversate, precum guvernanţa democratică, drepturile omului şi rolul societăţii civile.

  • CESE consideră că este necesar să sublinieze mai ales importanţa crucială a implicării tuturor actorilor nestatali în dialogul trilateral.

  • De asemenea, este necesar ca Uniunea Europeană să depună mai multe eforturi pentru ca acţiunile sale să fie unitare, cu o abordare geostrategică pe termen lung mai asertivă, care să relanseze energic strategia UE-Africa de la Lisabona şi să crească finanţarea.

  • Guvernele din Africa şi Uniunea Africană (UA) ar trebui să acorde o mai mare atenţie beneficiilor pe termen lung pe care ţările lor le pot obţine de pe urma unui parteneriat cu Europa şi China, dând mai puţină importanţă avantajelor imediate ale puterilor locale.

  • Să se solicite Chinei un angajament sporit, astfel încât de roadele cooperării trilaterale, precum şi de ale celei bilaterale, cu o ţară africană sau alta, să beneficieze întreaga societate şi populaţiile locale, nu doar guvernele.

  • Cooperarea trilaterală UE-China-Africa s-ar putea extinde şi la Statele Unite, în vederea unui parteneriat mai complet, mai eficace şi mai echitabil.




  • Persoană de contact: dna Susanna Baizou

(Tel.: 00 32 2 546 98 45 e-mail: susanna.baizou@eesc.europa.eu)

10.COEZIUNEA ŞI COOPERAREA REGIONALĂ


  • Cooperarea macroregională

  • Raportor: dl SMYTH (Activităţi diverse – UK)




  • Referinţe: aviz exploratoriu – CESE 1475/2009




  • Punctele principale:

Importanţa aspectelor legate de cooperarea macroregională a crescut în ultimii ani. În cadrul UE, macroregiunile sunt considerate în prezent ca având potenţialul necesar pentru a contribui în mod semnificativ la politica de coeziune şi la atingerea unor niveluri comparabile de dezvoltare în statele membre. La ora actuală, cel mai bun exemplu de cooperare macroregională este propunerea Comisiei privind Strategia pentru regiunea Mării Baltice (lansată la 10 iunie 2009).



CESE sprijină obiectivele materializate în cei patru piloni ai Strategiei pentru regiunea Mării Baltice, pentru a-i aduce acesteia prosperitate, siguranţă şi securitate, dezvoltare durabilă din punct de vedere al protecţiei mediului, precum şi atractivitate şi accesibilitate. CESE salută planul de acţiune din cadrul strategiei, care cuprinde 15 măsuri prioritare, a căror punere în aplicare intră în responsabilitatea câte unui stat membru din regiunea baltică.

CESE salută procesul amplu de consultare care a precedat finalizarea strategiei, precum şi rolul jucat în acest proces de partenerii sociali şi de părţile interesate şi evidenţiază din nou rolul crucial al societăţii civile organizate în ceea ce priveşte punerea în aplicare. CESE îşi reafirmă sprijinul pentru crearea unui Forum al societăţii civile din regiunea Mării Baltice, care ar contribui la implicarea societăţii civile în evoluţia strategiei.


Strategia pentru regiunea Mării Baltice dă dovadă atât de puncte forte, cât şi de puncte slabe. Principalele puncte forte sunt sfera de acţiune cuprinzătoare şi faptul că va fi revizuită în mod regulat de către Comisie şi Consiliul European. Punctele slabe sunt complexitatea strategiei şi problemele de guvernanţă legate de punerea în aplicare a acesteia. CESE este ferm convins că ar trebui depuse toate eforturile necesare pentru simplificarea sistemului de guvernanţă pentru punerea în aplicare a strategiei.
Având în vedere faptul că Strategia pentru regiunea Mării Baltice va fi în vigoare timp de mai mulţi ani, există argumente puternice pentru constituirea unui grup permanent în cadrul CESE, prin care să se asigure participarea eficientă a Comitetului la ceea ce ar putea deveni un model de cooperare macroregională în Uniunea Europeană.


  • Persoană de contact: dl Marco Thyssen

(Tel.: 00 32 2 546 84 11 – e-mail: marco.thyssen@eesc.europa.eu)


  • Dimensiunea nordică a zonelor defavorizate

  • Raportor: dl NURM (Activităţi diverse – EE)




  • Referinţe: aviz din proprie iniţiativă – CESE 1463/2009




  • Persoană de contact: dna Maarit Laurila

(Tel.: 00 32 2 546 97 39 – e-mail: maarit.laurila@eesc.europa.eu)

11.JUSTIŢIE ŞI CETĂŢENIE





  • e-justiţia

  • Raportor: dl PEGADO LIZ (Activităţi diverse – PT)




  • Referinţe: COM(2008) 329 final – CESE 1455/2009




  • Punctele principale:

CESE salută, în general, comunicarea Comisiei, formulând totodată unele observaţii şi rezerve referitoare la modul în care acţiunile anunţate de Comisie vor fi întreprinse şi puse în aplicare.


Astfel, Comitetul:


  • atrage atenţia asupra necesităţii de a delimita în mod mai corect domeniul de aplicare distinct şi specific al „e-justiţiei”, din perspectiva celorlalte modalităţi practice prin care noile tehnologii ale informaţiei se aplică diferitelor aspecte ale cetăţeniei şi ale administraţiei publice în general;

  • atrage atenţia asupra obiectivelor ultime ale actului de justiţie – aşa-numita „judecată dreaptă” –, astfel încât iniţiativele de simplificare şi de uniformizare a actelor şi a procedurilor să servească efectiv interesele cetăţenilor şi pe cele ale actorilor economici şi sociali, fiind totodată acceptate şi dorite de către specialiştii din domeniu;

  • recomandă ca iniţiativele din acest domeniu să respecte drepturile fundamentale ale cetăţenilor europeni şi principiile comune statelor membre, care stau la baza convenţiilor de drept internaţional şi a dreptului procedural civil din fiecare stat;

  • solicită Comisiei să acorde întotdeauna atenţia cuvenită specificităţii şi caracteristicilor proprii diferitelor sisteme juridice naţionale, acestea reflectând modele culturale şi valori naţionale care se cer protejate;

  • recomandă Comisiei să aibă mereu în vedere perspectiva cetăţenilor referitoare la înfăptuirea justiţiei, astfel încât TIC să fie puse în slujba justiţiei şi nu invers;

  • propune precauţii speciale în ceea ce priveşte introducerea mecanismelor de informatizare a procedurilor judiciare, astfel încât să fie îndeplinită în orice moment cerinţa de a asigura o formă şi un suport durabile.

În final, Comitetul adresează Parlamentului European şi Consiliului îndemnul de a monitoriza îndeaproape realizarea diverselor acţiuni programate, verificând punerea lor în aplicare din perspectiva valorilor şi modelelor menţionate în rezoluţiile adoptate de aceste instituţii, cu care CESE este întru totul de acord.




  • Persoană de contact: dl Luis Lobo

(Tel.: 00 32 2 546 97 17 – e-mail: luis.lobo@eesc.europa.eu)
_____________

1 Konnopka, A & König, H-H, “The Health and Economic Consequences of Moderate Alcohol consumption in Germany 2002” („Consecinţele economice şi medicale ale consumului moderat de alcool în Germania, 2002”), în: Value in Health, 2009.

Greffe CESE 98/2009 (FR) GBAR/CBERB/dg


Yüklə 113,23 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə