Sărbători și obiceiuri

Sărbători și obiceiuri

Sărbătorile și obiceiurile moldovenești poartă însemne valorice moștenite din moși-strămoși prin care consolidează naţiunea şi contribuie la  identificarea noastră. Marcate o singură zi sau cîteva, cu dată fixă sau mobilă, dedicate divinităților calendaristice, dar și oamenilor, animalelor, păsărilor, plantelor, fenomenelor terestre și cosmice, sărbătorile și obiceiurile sînt cunoscute și respectate pînă astăzi. În acest context putem menționa faptul că moldovenii au reușit pe parcursul istoriei să-și înnobileze viața cu sărbători frumoase și obiceiuri semnificative.

Prin urmare, sistemul de sărbători și obiceiuri este unul destul de complex, în cadrul căruia s-au intercalat tradiții și ritualuri, credințe și superstiții. Din acest motiv în cercetările de specialitate, încă nu este definitivată o clasificare explicită.

Analizînd, întreg spectrul de sărbători și obiceiuri moldovenești vom face o trecere în revistă a celor mai reprezentative categorii de sărbători, începînd cu cele celebrate la nivel național și nu în ultimul rînd cu sărbătorile marcate în familie.

Prin sărbători sînt desemnate zilele în care se comemorează evenimente importante, acestea fiind marcate prin diferite serbări, solemnități, care de obicei sînt stabilite în mod oficial drept zile de odihnă. Sărbătorile de peste an mai sînt numite sărbători calendaristice. Aici ținem să menționăm sărbătorile recunoscute drept naționale – cele prin care se celebrează un eveniment important din istoria țării precum 9 mai − Ziua Victoriei asupra fascismului, 27 august − Ziua Independenţei Republicii Moldova, 31 august − Limba noastră.

Spre bucuria noastră în Moldova avem multe sărbători oficiale. În categoria aceasta sînt incluse și unele sărbători cu caracter religios, recunoscute de biserica creștin-ortodoxă. Pentru început, le vom menționa în succesiunea desfășurării pe parcursul anului.

Prima sărbătoare este cea a Anului Nou − 1 ianuarie În mod tradiţional, festivităţile de Anul Nou, au loc în cadrul familiei sau se sărbătoreşte cu prietenii apropiaţi. Odată începute, festivitățile continuă cu sărbătorile de Crăciun, sărbătorite de către Moldova Ortodoxă pe 7-8 ianuarie. Din sărbătorile de primăvară o zi remarcabilă este 1 martie, cînd oamenii dăruiesc rudelor şi prietenilor mărţişoare – simbol al vieţii noi şi începutului primăverii. Tot în această lună, la 8 martie, este sărbătorită Ziua Internaţională a Femeii. Primăvara se serbează şi sărbători religioase mari, datele cărora sînt variabile, adică se modifică de la un an la altul. Aşadar, Paştele Ortodox este sărbătorit după prima lună plină care a urmat echinocţiului de primăvară. La o săptămînă după începutul sărbătorii Paştelui, ortodocşii sărbătoresc Paştele Blajinilor. În această zi sînt comemorați răposații, se întîlnesc rudele şi merg împreună la mormintele celor dragi. O zi de sărbătoare este și 1 mai – Ziua internaţională a oamenilor muncii. Pe 9 mai se celebrează Ziua Victoriei  asupra fascismului în Marele Război pentru apărarea Patriei. După cum am menționat mai sus Ziua Independenţei Republicii Moldova, este sărbătorită pe 27 august. Peste cîteva zile pe 31 august este marcată sărbătoarea „Limba Noastră”.

O categorie importantă a ciclulului sărbătorilor calendaristice sînt cele cu caracter religios. În primul rînd, aici sînt incluse cele dedicate Domnului Nostru Isus Hristos: Nașterea Domnului (Crăciunul) Botezul Domnului (Boboteaza), Învierea Domnului (Paștele), Înălțarea Domnului (Ispasul) etc. Religioase sînt și sărbătorile care celebrează zilele Sfinților Părinți: Sf. Vasile, Sf. Gheorghe, Sfinții Constantin și Elena etc. Aici este important de menționat și Hramului Localității – sărbătorirea patronului spiritul al bisericii. La noi în țară este cunoscută tradiția cîtorva tipuri de hram: al familiei, bisericii, mănăstirii, localității.

Cele mai apropiate de spiritul moldovenilor sînt sărbătorile de familie: Căsătoria, Sărbătoarea Noului Născut etc. Anume în această categorie de sărbători s-au păstrat cele mai spectaculoase obiceiuri și ritualuri tradiționale.

Prin obiceiuri înțelegem diverse manifestări cu caracter folcloric și pitoresc ce cuprind semnificații profunde asupra omului privind relațiile lui cu natura și lumea înconjurătoare. Cunoaștem obiceiuri străvechi, obiceiuri noi, obiceiuri de nuntă etc., acestea pot fi privite ca reguli nescrise a activității umane transmise pe cale orală, după cum este tradiția.

Obiceiuri inedite respectate și practicate de moldoveni sînt cele de ajutor reciproc: de clacă la construcția casei, de ajutor la săpatul sau curățatul fîntînii, de pregătire a zestrei, care în tradiția noastă este numită șezătoare.

În obiceiurile moldovenești s-au păstrat pînă în prezent forme ample de desfășurare, în care vechile rituri se îmbina cu acte ceremoniale și manifestări spectaculoase. În acest sens, este important să conștientizăm că avem nevoie să păstrăm legătura cu trecutul, cu tradițiile seculare, să protejăm și să promovăm patrimoniul spiritual-imaterial.

Sărbători calendaristice religioase

Sărbătorile calendaristice religioase sînt în primul rînd cele Domnești, printre care se numără (douăsprezece dintre cele mai importante sărbători după Învierea Domnului – Sf. Paști): Nașterea Domnului (Crăciunul), Înălțarea Domnului (Ispasul), Bobotează, Întîmpinarea Domnului, Buna-Vestire etc. Tot aici sînt incluse și Zilele Sfinților, care au fost canonizați din diferite motive de către autoritățile ecleziastice competente: Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ion, Sf. Petru și Pavel, etc.

În calendarul bisericesc ortodox sînt incluse multe zile ale sfinților. Cu toate acestea moldovenii le respectă doar pe cele mai importante. Ținem să menționăm că în Moldova sărbătorile calendaristice creștine se sărbătoresc în majoritatea lor pe stil vechi (calendarul Iulian, introdus de împăratul roman Iulius Cezar la 1 ianuarie, anul 46 î.Hr.). Stilul nou, după care sărbătoresc aceste sărbători popoarele europene, a fost introdus din porunca papei Grigore al XIII-lea în 1582.

Cele mai importante sărbători creştine după Sf. Paşti sînt cele douăsprezece sărbători domneşti sau împărăteşti care formează pe bună dreptate formule de viaţă socială însoţite de tradiţii, practici de ritual și o mulţime de credinţe. În continuare vom prezenta sărbătorile religioase în ordinea şi în modul în care urmează evenimentele, faptele, patimile celor două personalităţi ale tradiţiilor creştine – Fecioara Maria şi Iisus Hristos: Naşterea Maicii Domnului (21 septembrie), Intrarea în Biserică a fecioarei Maria (4 decembrie), Naşterea Domnului − Crăciunul (7 ianuarie), Botezul Domnului (19 ianuarie), Întîmpinarea Domnului (15 februarie), Buna-Vestire (7 aprilie), Floriile − Intrarea lui Isus Hristos în Ierusalim (duminica înainte de Paşti), Înălţarea la cer – Ispasul (a 40-ea zi după Paşti, întotdeuna joi), Duminica mare (a 50-a zi după Paşti, întotdeuna duminică), Scimbarea la faţă (19 august), Adormirea Maicii Domnului (28 august) ş.a. Sărbătorile, în totalitatea sa de creaţii etnofolclorice, credinţe, practici de ritual, constituie adevărate spectacole care s-au perindat de-a lungul timpului, păstrînd intacte mesajele strămoșești.

Sărbătorile calendaristice religioase înșirate pe parcursul anului pot fi grupate și după anotimpul în care se desfășoară. Astfel în ciclul celor de primăvară-vară se sărbătoresc: Patruzeci de Mucenici, Buna-Vestire Floriile, Paștele, Paștele Blajinilor etc., Cele nouă Joi, Moșii de vară, Duminica mare, Rusaliile, Sînzîenile, Sfinții Petru și Pavel, Sfîntul Ilie, Foca, Sfînta Maria Magdalena, Sfîntul Panteleimon etc. Toamna și iarna se sărbătoresc: Nașterea Maicii Domnului, Ziua Crucii, Intrarea în biserică a Maicii Domnului, Sf. Dumitru (Sîmedru), Arhanghelii Mihail și Gavriil, Ovidenia, Sfîntul Andrei, Sfîntul Neculai, Spiridon făcătorul de minuni, Ignatul, Sfîntul Vasile cel Mare, etc.

Un aspect important, este sărbătorirea în cadrul familiei, alături de cei apropiați în jurul mesei de sărbătoare de la care nu lipsesc bucatele tradiționale. Se obișnuiește ca această masă să fie sfințită de preotul localității. În cadrul sărbătorilor religioase sînt respectate un șir de obiceiuri și ritualuri specifice. Aici putem menționa,oferirea de daruri (pomeni), pregătirea bucatelor de ritual (colivă, colaci), sfințirea locuințelor și a lăcașurilor, pomenirea celor morți, etc.Partea superioară a machetei

Partea inferioară a machetei

•