Teiul Doamnei pare zugrăvit în cridă. În cofetărie intră o gravidă. Astfel stă la coadă între muşterii Ca o garofiţă între păpădii. Astfel între brazii cu tulpini de ceară Lâng-un şipot dulce şade-o căprioară. Checuri cu stafide doarme în vitrine. E frigoriferul greu de savarine. Eu la o măsuţă îmi consum frucola Şi citesc cum Nică pleacă la Socola, Că-l predau pe Creangă astăzi la amiază. Muşterii merge, coada-naintează... Teiul Doamnei pare zugrăvit în cridă. În cofetărie intră o gravidă. Astfel stă la coadă între muşterii Ca o garofiţă între păpădii. Astfel între brazii cu tulpini de ceară Lâng-un şipot dulce şade-o căprioară. Checuri cu stafide doarme în vitrine. E frigoriferul greu de savarine. Eu la o măsuţă îmi consum frucola Şi citesc cum Nică pleacă la Socola, Că-l predau pe Creangă astăzi la amiază. Muşterii merge, coada-naintează... Rumeioara jună, cu burtica mare, A ajuns în faţă chiar la vânzătoare: - Mumă-mea, duduie, astăzi m-a trimis să îmi dai pachetul ce i l-ai promis: patru excelenturi, două amandine şi ilone şase, glazurate bine, cinci cutii de frişcă albă ca zăpada şi fursecuri unse gros cu şocoladă. Vânzătoarea scoate un oftat adânc. Pe la mese pruncii cremele-şi mănânc. - Mergi şi spune celei care te-a trimes Că i-am pus şi nuga, un delicates, Şi că totul face, socotit în lei, Doar un fleac, o sută patruzeci şi trei. Lămpile gălbuie, de la fondul plastic, Dau cofetăriei un lucit fantastic, Iar copila noastră, galeş durdulie, Vine la măsuţa-mi cu o sarailie. Coamele îi trece dincolo de şale. Are sub bluziţă două portocale Iar sub gene lunge, ca de hurioară, O privire dulce, ca de surioară Şi-un obraz ca luna, pal îi scânteiază. Muşterii merge, coada-naintează... Eu îmi pun şepcuţa şi cu forţe nouă Merg să-l iau din stradă pe 109.
Ce observaţi la o lectură comparată a celor două poezii? Ce observaţi la o lectură comparată a celor două poezii? Stabiliţi vârsta celor două texte din punct de vedere al cronologiei literare şi bazându-vă pe cunoştinţele acumulate până acum la şcoală. Identificaţi locuri comune celor două poezii (sintagme, comparaţii, motive literare). Identificaţi în prima poezie aspecte de limbă care reprezintă devieri de la regulile gramaticale ale limbii române standard. Care credeţi că e motivul alegerii textului lui Bolintineanu ca replică la poezia lui Mircea Cărtărescu? Explicaţi ce înseamnă următoarele denumiri: frucola, savarine, amandine, ilone, nuga, delicates? Numiţi câmpul lexical căruia i se substituie. Ce realităţi biografice numesc următoarele versuri: Şi citesc cum Nică pleacă la Socola, / Că-l predau pe Creangă astăzi la amiază. […] Eu îmi pun şepcuţa şi cu forţe nouă / Merg să-l iau din stradă pe 109? Identificaţi în prima poezie versurile în care se produce o inadecvare a registrelor stilistice folosite de poet. Care credeţi că este rostul acestor artificii textuale?
“prozaicizarea” lirismului – apropierea de cotidian, de viaţa de zi cu zi; “prozaicizarea” lirismului – apropierea de cotidian, de viaţa de zi cu zi; “narativizarea liricii” – introducerea unor elemente de relatare directă, de povestire; “biografismul”, ancorarea poeziei în existenţa nemijlocită a scriitorului; “demitologizarea” temelor şi a viziunii poetice; refuzul metaforei, ca procedeu central al poeziei, aşa cum apare în literatura modernistă; refuzul sentimentalismului, venit în prelungirea esteticii romantice; cultivarea ironiei, ca formă de detaşare lucidă faţă de miturile poeziei şi chiar faţă de propriul univers poetic; spiritul ludic, bucuria jocului, dorinţa de amuzament, de “a plăcea”; deconspirarea convenţiilor literare, introducerea cititorului în laboratorul de creaţie al poetului; amestecul de stiluri, de tipuri de texte şi de “niveluri” literare (forme ale literaturii înalte, combinate cu forme ale literaturii de consum sau de divertisment; utilizarea frecventă a pastişei (a imitaţiei altor texte), a parodiei, a “citatului ascuns”, a aluziei; utilizarea intertextualităţii ca tehnică de preluare a unor modele din opere anterioare care sunt reinterpretate.
Dostları ilə paylaş: |