Teiul Doamnei pare zugrăvit în cridă. În cofetărie intră o gravidă. Astfel stă la coadă între muşterii Ca o garofiţă între păpădii



Yüklə 511 b.
tarix28.07.2018
ölçüsü511 b.
#61060



Teiul Doamnei pare zugrăvit în cridă. În cofetărie intră o gravidă. Astfel stă la coadă între muşterii Ca o garofiţă între păpădii. Astfel între brazii cu tulpini de ceară Lâng-un şipot dulce şade-o căprioară. Checuri cu stafide doarme în vitrine. E frigoriferul greu de savarine. Eu la o măsuţă îmi consum frucola Şi citesc cum Nică pleacă la Socola, Că-l predau pe Creangă astăzi la amiază. Muşterii merge, coada-naintează...

  • Teiul Doamnei pare zugrăvit în cridă. În cofetărie intră o gravidă. Astfel stă la coadă între muşterii Ca o garofiţă între păpădii. Astfel între brazii cu tulpini de ceară Lâng-un şipot dulce şade-o căprioară. Checuri cu stafide doarme în vitrine. E frigoriferul greu de savarine. Eu la o măsuţă îmi consum frucola Şi citesc cum Nică pleacă la Socola, Că-l predau pe Creangă astăzi la amiază. Muşterii merge, coada-naintează...

  • Rumeioara jună, cu burtica mare, A ajuns în faţă chiar la vânzătoare: - Mumă-mea, duduie, astăzi m-a trimis să îmi dai pachetul ce i l-ai promis: patru excelenturi, două amandine şi ilone şase, glazurate bine, cinci cutii de frişcă albă ca zăpada şi fursecuri unse gros cu şocoladă.

  • Vânzătoarea scoate un oftat adânc. Pe la mese pruncii cremele-şi mănânc. - Mergi şi spune celei care te-a trimes i-am pus şi nuga, un delicates, Şi că totul face, socotit în lei, Doar un fleac, o sută patruzeci şi trei.

  • Lămpile gălbuie, de la fondul plastic, Dau cofetăriei un lucit fantastic, Iar copila noastră, galeş durdulie, Vine la măsuţa-mi cu o sarailie. Coamele îi trece dincolo de şale. Are sub bluziţă două portocale Iar sub gene lunge, ca de hurioară, O privire dulce, ca de surioară Şi-un obraz ca luna, pal îi scânteiază. Muşterii merge, coada-naintează...

  • Eu îmi pun şepcuţa şi cu forţe nouă Merg să-l iau din stradă pe 109.



Ce observaţi la o lectură comparată a celor două poezii?

  • Ce observaţi la o lectură comparată a celor două poezii?

  • Stabiliţi vârsta celor două texte din punct de vedere al cronologiei literare şi bazându-vă pe cunoştinţele acumulate până acum la şcoală.

  • Identificaţi locuri comune celor două poezii (sintagme, comparaţii, motive literare).

  • Identificaţi în prima poezie aspecte de limbă care reprezintă devieri de la regulile gramaticale ale limbii române standard.

  • Care credeţi că e motivul alegerii textului lui Bolintineanu ca replică la poezia lui Mircea Cărtărescu?

  • Explicaţi ce înseamnă următoarele denumiri: frucola, savarine, amandine, ilone, nuga, delicates? Numiţi câmpul lexical căruia i se substituie.

  • Ce realităţi biografice numesc următoarele versuri: Şi citesc cum Nică pleacă la Socola, / Că-l predau pe Creangă astăzi la amiază. […] Eu îmi pun şepcuţa şi cu forţe nouă / Merg să-l iau din stradă pe 109?

  • Identificaţi în prima poezie versurile în care se produce o inadecvare a registrelor stilistice folosite de poet. Care credeţi că este rostul acestor artificii textuale?



“prozaicizarea” lirismului – apropierea de cotidian, de viaţa de zi cu zi;

  • “prozaicizarea” lirismului – apropierea de cotidian, de viaţa de zi cu zi;

  • “narativizarea liricii” – introducerea unor elemente de relatare directă, de povestire; “biografismul”, ancorarea poeziei în existenţa nemijlocită a scriitorului;

  • “demitologizarea” temelor şi a viziunii poetice;

  • refuzul metaforei, ca procedeu central al poeziei, aşa cum apare în literatura modernistă;

  • refuzul sentimentalismului, venit în prelungirea esteticii romantice;

  • cultivarea ironiei, ca formă de detaşare lucidă faţă de miturile poeziei şi chiar faţă de propriul univers poetic;

  • spiritul ludic, bucuria jocului, dorinţa de amuzament, de “a plăcea”;

  • deconspirarea convenţiilor literare, introducerea cititorului în laboratorul de creaţie al poetului;

  • amestecul de stiluri, de tipuri de texte şi de “niveluri” literare (forme ale literaturii înalte, combinate cu forme ale literaturii de consum sau de divertisment;

  • utilizarea frecventă a pastişei (a imitaţiei altor texte), a parodiei, a “citatului ascuns”, a aluziei;

  • utilizarea intertextualităţii ca tehnică de preluare a unor modele din opere anterioare care sunt reinterpretate.



Yüklə 511 b.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin