Unirea Tarilor Romane in timpul lui Mihai Viteazul(1593-1601)
In perioada 1597-1599 se prefigureaza un nou raport in SE Europei si se creaza conditii pentru ca Mihai Viteazul sa spere in unirea tarilor romane:
In perioada 1597-1599 se prefigureaza un nou raport in SE Europei si se creaza conditii pentru ca Mihai Viteazul sa spere in unirea tarilor romane:
-incheierea pacii cu turcii in 1597 prin care Mihai Viteazul accepta plata tributului si suzeranitatea otomana
-incheierea unui tratat cu Imperiul Habsburgic in 1598 si acceptarea suzeranitatii Casei de Habsburg
-stabilirea unui nou raport de forte in 1599 prin cresterea puterii Poloniei
-Polonia şi-a consolidat poziţiile odată cu preluarea tronului ardelean de către Andrei Báthory.
-presiunile facute de leremia Movilă domnul Moldovei si Andrei Báthory,principele Transilvaniei cu acordul tacit al Imperiul Otoman, pentru a parasi tronul şi ţara.
Insemnarile lui Mihai fata de aceste cereri: "cardinalul (Andrei Báthory - principele Transilvaniei) îmi trimite sol (...) ca eu şă-mi părăsesc ţara, pentru că nici el, nici moldovenii, nici chiar turcii nu erau mulţumiţi şi nici nu voiau sâ rămân în Ţara Românească."
Replica sa a fost pe măsură: "pănă ce nu-mi vor arunca pământ peste ochi, nu voi înceta să lupt cu turcii (...)".
În ceea ce priveşte retragerea din domnie, el spunea: "nu-mi las nimănui ţara şi moşia până ce nu mă vor smulge de acolo târându-mă de picioare".
Devenise limpede deci că, fără o acţiune energică, menită să-şi surprindă adversarii, cauza antiotomană ar fi suferit o grea înfrângere. Domnul Ţării Româneşti a hotărât, deci, o campanie peste munţi, a cărei desăvârşită organizare arată îndelungata ei premeditare.
Iulie 1599 trimite o solie la Praga pentru a cere încuviinţarea împăratului Rudolf al II-lea de a ocupa Transilvania si o primeste
Iulie 1599 trimite o solie la Praga pentru a cere încuviinţarea împăratului Rudolf al II-lea de a ocupa Transilvania si o primeste
Octombrie 1599, intră în Transilvania prin pasul Buzău cu o armată formată din români, şi mercenari de diferite etnii: unguri şi secui din Ardeal, polonezi, sârbi etc.
După victoria asupra lui Andrei Bathory (Bătălia de la Şelimbăr, 18/28 octombrie 1599) îşi face intrarea triumfătoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599 (fără să fie salutat şi aplaudat de populaţia civilă a oraşului), primind cheile fortăreţei de la episcopul Napragy.
Chiar dacă el a fost recunoscut de către Dietă numai ca guvernator imperial, el a fost conducătorul de facto al Transilvaniei.
-4 mai 1600, Mihai Viteazul intra in Moldova
-4 mai 1600, Mihai Viteazul intra in Moldova
-10 mai 1600 Mihai Viteazul îl alungă de pe tronul Moldovei pe Ieremia Movilă, învingându-l la Bacău,
-16 mai 1600 Suceava se preda fara lupta si se realizează astfel, prima unire a ţărilor române.
Titulatura folosită de voievod (într-un document din 6 iulie 1600) era: "Domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată ţara Moldovei".
-Imperiul Otoman nu accepta ideea renunţării la Ţara Românească.
-insubordonarea nobililor maghiari din Transilvania care nu acceptau măsurile impuse de noul Domn.
-Mihai este infrant de nobilii maghiari sprijiniti de generalul Basta la Mirăslău pe 18/28 septembrie 1600 şi astfel pierde Ardealul.
- În scurt timp Moldova va reintra în posesia Movileştilor aserviţi intereselor polone,Ieremia Movila revenind pe tron
Mihai încearcă să reziste atacului polon asupra Ţării Româneşti, însă şi pe acest tron se va urca un membru al familiei Movileştilor, Simion Movila
-Mihai cere sprijinul împăratului Rudolf al II-lea, care, în contextul reînscăunarii lui Sigismund Bathory pe tronul Transilvaniei, acceptă să-l susţină pe român.
-Mihai cere sprijinul împăratului Rudolf al II-lea, care, în contextul reînscăunarii lui Sigismund Bathory pe tronul Transilvaniei, acceptă să-l susţină pe român.
-Împreună cu generalul Basta, Mihai porneşte campania de recucerire a teritoriilor româneşti.
-Prin victoria de la Guruslău (3 august 1601), voievodul valah îl îndepărtează pe Bathory din Transilvania.
-Continuă prin a recupera Ţara Românească gonindu-l pe Simion Movilă de pe tron.
În aceste condiţii, se întrezăreau perspectivele unei noi uniri româneşti, perspectivă ce nu convenea împăratului habsburgic, Rudolf al II-lea.
Din ordinul său se pune la cale înlăturarea fizică a domnitorului român, şi la 9/10 august 1601, la 3 km sud de Turda, Mihai Viteazul este ucis de generalul Gheorghe Basta.
