III – POZITIONAREA ROMANIEI IN PROCESUL DE EXTINDERE AL UE
IV – EVOLUTIA POLITICII EXTERNE A ROMANIEI IN PERIOADA PREADERARE
V – POLITICA DE SECURITATE SI APARARE A ROMANIEI DIN PERSPECTIVA P.E.S.C. SI P.E.S.A.
TRATATELE UE
Tratatul de la Paris (1951), semnat în 18 aprilie 1951 între Belgia, Franta, Germania de vest, Italia, Luxemburg si Olanda a creat Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului
-
TRATATELE UE
Tratatul de la Roma se referă la actul prin care a fost instituită Comunitatea Economica Europeana (EEC) şi a fost semnat de Franta, Germania de Vest, Italia, Belgia şi Luxemburg la 25 martie 1957. Iniţial, numele complet al tratatului era Tratat de instituire a Comunităţii Economice Europene.
Totuşi, Tratatul de la Maastricht l-a amendat eliminând, printre alte lucruri, cuvântul "Economic" atât din numele comunităţii cât şi al tratatului. Din acest motiv tratatul este denumit de cele mai multe ori Tratat de instituire a Comunităţii Europene sau Tratatul CE.
TRATATELE UE
În aceaşi zi (25 martie 1957) a mai fost semnat un tratat care instituia Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (CEEA, Euratom) : cele două tratate, împreună cu Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, care a expirat în 2002, au devenit Tratatele de la Roma. Atât Tratatul de la Roma, cât şi Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.
TRATATELE UE
Tratatul de la Bruxelles sau Tratatul de fuziune, semnat la 8 aprilie 1965 a intrat în vigoare la 1 ian 1967. Cunoscut şi sub numele de „Tratatul instituind un Consiliu unic şi o Comisie unică a Comunitatilor Europene”, tratatul de la Bruxelles a avut drept obiectiv înfiinţarea unor structuri unice pentru cele 3 Comunităţi Europene: Consiliul de ministrii(organ de decizie) şi Comisia Europeana(organ executiv).
TRATATUL DE LA MAASTRICHT
Tratatul privind Uniunea Europeană -numit şi Tratatul de la Maastricht a fost semnat de Consiliul European la 7 februarie 1992, reprezentând până atunci cea mai profundă schimbare a tratatelor de la înfiinţarea Comunitatii Europene. Acest tratat a pus bazele Uniunii Europene.Tratatul UE a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993.
A pus bazele PESC; sugereaza un mandat clar al UE in ceea ce priveste prevenirea conflictelor si gestionarea crizelor.
Tratatul de la Amsterdam a fost adoptat de şefii de stat şi de guvern ai UE la 16-17iulie 1997 şi semnat la 2 oct. 1997. A intrat în vigoare la 1 mai 1999.
Tratatul de la Amsterdam a amendat Tratatul de la Maastricht, fără însă a-l înlocui. Scopul lui iniţial a fost de a asigura capacitatea de acţiune a UE şi după extinderea spre est.
A consfintit rolul UEO in implementarea deciziilor de PESC a UE
Tratatul de la Nisa
Tratatul de la Nisa este un Tratat care modifică tratatul privind Uniunea Europeana, tratatele de instituire a Comunitatilor Europene precum şi anumite acte conexe.
A fost semnat de şefii de stat şi de guvern ai statelor membre UE la 11 dec. 2000, în cadrul Consiliului European de la Nisa (Franta) şi a intrat în vigoare după încheierea procesului de ratificare.
Cele mai importante modificări:
Deciziile se iau prin întrunirea majoritatii calificate (se renunţă la unanimitate)
Se introduce majoritatea, care cere, pe lângă majoritatea calificată, majoritatea statelor membre (pe principiul că fiecare stat ar avea un vot). Această formulă trebuia să intre în vigoare la 1 ianuarie 2005, însă data a fost modificată prin Tratatul de Aderare 2003 pentru 1 noiembrie 2004.
Institutiile PESC – 4 niveluri ierarhice
Nivelul I – Consiliul European
Nivelul II – Consiliul UE(ministrii de externe) impreuna cu Inaltul Repreyentant pentru PESC (care este si Secretar Genral al Consiliului) si Presedintia in exercitiu a UE
Nivelul III – Comitetul Politic format din directorii politici din ministerele de externe ale statelor membre UE
Nivelul IV – COREPER, care asigura coordonarea tehnică a aspectelor ce tin de competenta comunitara.
Pozitionarea Romaniei in procesul de extindere a UE
Acordul European de Asociere – folosind metodele Strategiei intarite de pre-aderare lansata de Agenda 2000 si cosfintita de Consiliul European de la Luxemburg, in decembrie 1997.
Obiective
- asigurarea unui cadru adecvat pentru dialogul politic intre parti
- dezvoltarea comertului si relatii economice armonioase
- asigurarea unui fundament solid pentru cooperarea economica, sociala, financiara si culturala
- sprijinirea eforturilor Romaniei de dezvoltare a unei economii de piata si de consolidare a democratiei
- asigurarea unui cadru corespunzator privind integrarea graduala a Romaniei in Comunitatile Europene
CADRUL INSTITUTIONAL AL DIALOGULUI UE - ROMANIA
- La nivel parlamentar: prin intermediul Comitetului Parlamentar de Asociere Romania – UE
-Comisia pentru Integrare europeana a Parlamentului Romaniei
La nivel guvernamental: Consiliul de Asociere si Comitetul de Asociere care asista consiliul in indeplinirea sarcinilor sale.
Compartimentepentru integrarea europeana organizate in institutiile cu atributii in domeniu, in prefecturi.
POLITICA DE SECURITATE SI APARARE A ROMANIEI DIN PERSPECTIVA P.E.S.C. SI P.E.S.A.
Obiectivele PESC:
Apararea valorilor comune, a intereselor fundamentale, a independentei si integrităţii UE conform principiilor Chartei natiunilor Unite
Intarirea securităţii uniunii sub toate aspectele
Mentinerea pacii si intarirea securitatii internationale in conformitate cu Charta Natiunilor Unite si cu principiile Actului final de la Helsinki si cu obiectivele Chartei de la Paris, in ceea ce priveste frontierele exterioare
Promovarea cooperarii internationale
Dezvoltarea si intarirea democratiei si a statului de drept
Respectarea drepturilor omului
Reuniunea de la Helsinki, decembrie 1999
Crearea unei politici europene de securitate si aparare (PESA ca parte a PESC)
La nivel institutional crearea de structuri de conducere politica si militare:
- Comitetul militar al Reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre
- Statul major- organism de expertiză pentru PESA, planificare strategica, managementul crizelor
- Centru de criză care sa aibă mecanisme de intevenţie rapidă
- dezvoltarea armamentului şi echipamentelor în cadrul UE
● UE sa fie capabila sa desfăşoare o Forţă de Reacţie Rapidă, care să participe la misiuni de tip Petersberg
Reuniunea de la Feira, mai 2000
PESA se va dezvolta prin asumarea managementului crizelor
Modalitati care să permită membrilor UE (dar si membrilor NATO sau tari candidate) sa participe la managementul crizelor sub conducere UE
Asigurarea unei forţe de poliţie pentru misiuni internaţionale(fie pentru misiuni UE, fie pentru sprijin ONU, OSCE)
FORŢE din structurile operaţionale ale unei capacităţi europene comune
EUROCORP
Divizia Multinaţională
Forţa amfibie britanico-olandeză
EUROFOR
EUROMARFOR
Comandamentul Corpului 1 gemano-olandez
Forţa amfibie italo-olandeză
Grupul aerian european
Forţa europeană de Reacţie Rapidă
Romania
A declarat ca va accepta aquis-ul comunitar si ca este gata sa-l aplice fara a exista perioade de tranziţie
Impărtăşeşte valorile fundamentale ale UE(statul de drept, democratia, drepturile si libertaţile fundamentale ale omului, toleranţa religioasă, dezvoltarea unei economii de piaţă etc)
Sprijină neproliferarea armelor nucleare, biologice şi chimice si este semnatară a tuturor acordurilor internaţionale relevante în domeniu.
Romania
Sprijină deciziile Consiliilor Europene de la Helsinki, Koln, Feira şi Copenhaga care au stabilit reperele şi elementele esenţiale pentru realizarea PESA
A propus modalitati pentru stabilirea unui cadru de dialog politic cu UE, vizand cooperarea dintre UE, NATO şi OSCE
În domeniul managementului crizelor se consideră utilă armonizarea politicilor de exerciţii ale NATO şi OSCE plecand de la experienta acumulată in cadrul relatiei UEO
Sustine ca orice demers in sfera securităţii si apărării europene trebuie să ţină cont de contextul transatlantic
Concluzii
PESC s-a nascut dintr-o necesitate obiectivă aceea de a conferi rolului economic major jucat de UE corespondentul său firesc în plan politic
PESA ca si componentă a PESC urmăreşte consolidarea capacităţii europene de gestionare a crizelor în domeniile militar şi civil ca să completeze mecanismele economice diplomatice şi politice în materie, aflate deja la dispoziţia UE
Prin participarea la iniţiative , procese şi operaţiuni desfăşurate in cadrul PESC Romania contribuie la structurarea PESA ( misiune de politie a UE în Bosnia-Herţegovina (EUPM) şi operaţiunea militară a UE din Macedonia (EUMO-Operţiunea Concordia)
Procesul de concretizare a dimensiunii de apărare la nivelul UE trebuie să se desfăşoare complementar cu procesul de adaptare a NATO la noul context de securitate.
România este interesată în promovarea cooperării între cele două organizaţii în domeniul securităţii şi apărării pe baza principiilor transparenţei, avantajului reciproc, evitării duplicării sau competiţiei.
În sfera securităţii şi apărării europene demersurile româneşti vor urmări obiectivul consolidării pilonului european al Alianţei, întarindu-se astfel si parteneriatul transatlantic.
Concluzii
Dezirabil pentru Romania in ceea ce priveste relatia NATO – UE este mentinerea complementaritatii intre cele doua organizatii.
Romania poate sa se angajeze ferm in lupta impotriva terorismului.
Romania poate sa se constituie intr-un factor activ al implementarii PESA prin resursele umane si logistice de care dispune, precum si prin experienta acumulata in cadrul misiunilor de mentinere a pacii si a cooperarii militare in plan regional.
In masura posibilitatilor Romania ar trebui sa constituie efective militare special destinate misiunile de tip Petersberg, altele decat cele dedicate relatiei cu NATO.
