Codul vestimentar islamic:
Nu există așa ceva numit „codul vestimentar islamic” în Shariʻah, așa cum există la șiiți și sufiști, care îmbracă haine speciale de anumite culori, precum verde sau negru, și într-un anumit fel. Cu toate acestea, există anumite specificații cu privire la îmbrăcăminte în Shariʻah islamică, pe care atât musulmanii, cât și musulmanele trebuie să le respecte:
• Îmbrăcămintea nu trebuie să fie similară cu cea a nemusulmanilor, așa cum sunt hainele pe care le poartă doar budiștii, doar creştinii sau doar evreii, precum ținutele călugărilor, ale preoților sau ale rabinilor. Mesagerul lui Allah (ﷺ) a spus:
„Cel care imită un grup de oameni (în acţiunile lor) este considerat a fi unul dintre ei.”
(Ibn Hibban)
• Îmbrăcămintea trebuie să acopere părţile corpului pe care Shariʻah islamică ne-a poruncit să le acoperim. Astfel, acestea nu trebuie să se vadă din cauza faptului că îmbrăcămintea este scurtă sau transparentă.
• Îmbrăcămintea trebuie să fie curată, elegantă și prezentabilă. Profetul (ﷺ) a văzut un bărbat îmbrăcat cu haine murdare și a întrebat:
„Nu a găsit acest bărbat nimic cu care să își curețe hainele?”
(Sunan Abu Dawud)
• Îmbrăcămintea trebuie să aibă un miros frumos, astfel încât să nu îi gonească pe oameni. Mesagerul lui Allah (ﷺ) a interzis consumul de usturoi sau ceapă înainte de a merge la rugăciune:
„Cel care a mâncat usturoi sau ceapă trebuie să stea departe de noi și de moscheile noastre.”
(Al-Bukhari si Muslim)
• Îmbrăcămintea nu trebuie să fie una a mândriei și a vanității (libās ash-shuhrah), iar aici se încadrează orice îmbrăcăminte ciudată pentru societatea în care trăiește musulmanul care o poartă. De asemenea, nu trebuie folosită o îmbrăcăminte cu o formă nepotrivită sau care contrazice bunele moravuri. Mesagerul lui Allah (ﷺ) a spus:
„Pe cel care poartă libās ash-shuhrah (haina mândriei și a vanității) în această lume Allah îl va face să poarte haina umilinței în Ziua Judecății.”
(Sahih Abu Dawud)
• Îmbrăcămintea femeilor nu trebuie să semene cu cea a bărbaților și îmbrăcămintea bărbaților nu trebuie să semene cu cea a femeilor. Abu Hurairah (Allah să fie mulțumit de el!) a spus:
„Trimisul lui Allah (ﷺ) i-a blestemat pe bărbații care imită femeile și pe femeile care imită bărbații (în ceea ce privește modul în care se îmbracă).”
(Sahih Ibn Hibban)
Există multe relatări ale Profetului (ﷺ) care indică importanța atenției pe care musulmanii trebuie să o acorde aspectului lor, iar oricine dorește să știe mai multe cu privire la acest subiect poate găsi multe cărți despre codul vestimentar islamic.
Rezumând cele menționate anterior, putem spune că Shariʻah islamică a acordat o mare atenție curățeniei musulmanilor și înfățișării lor plăcute. De aceea, este inadmisibil ca oamenii să se îndepărteze de ei din cauza aspectului lor neplăcut sau al lipsei de curățenie.
Există o chestiune importantă care ar putea duce la o concepție greșită a nemusulmanilor cu privire la Shariʻah islamică, mai ales în țările occidentale, iar aceasta este îmbrăcămintea pe care o poartă unii musulmani străini sau noii musulmani din acele țări, care folosesc haine neobișnuite cu intenția de a îi face pe ceilalţi să ştie că sunt musulmani. De exemplu, ei pot purta o mantie (galabie) de culoare gri închis, care este specifică egiptenilor, indiferent dacă aceștia sunt musulmani sau creștini. Așadar, faptul că acei musulmani se îmbracă într-o astfel de mantie în Europa nu îi face să pară musulmani, ci egipteni (în timp ce ei nu sunt). În plus, ei pot purta peste această mantie de culoare gri închis o jachetă de la un costum occidental, un sacou militar (în ciuda faptului că nu sunt militari și nu au dreptul să poarte o astfel de jachetă) sau își pot acoperi capul cu un turban ciudat (imitând alte culturi). Ei ar trebui să poarte haine pe care le poartă semenii lor și care sunt sursă de confort, iar nu haine care îi îndepărtează pe oameni de ei sau reprezintă o sursă de îngrijorare și îndoială. Mesagerul lui Allah (ﷺ) a avut cea mai frumoasă înfățișare și cel mai frumos miros, iar toți cei care îl vedeau se simțeau mulțumiți și liniștiți.
Trebuie să facem diferența între îmbrăcămintea specifică unor anumite asociații sau organizații și îmbrăcămintea specifică unor anumite secte sau grupări, care are motive religioase (așa cum fac șiiții și sufiștii). În ceea ce privește costumele folosite în anumite școli, universități sau organizații internaționale și locale, acestea sunt ținute care nu au o bază religioasă, ci servesc pentru identificarea membrilor acestor instituții, fapt pentru care acestea sunt permise.
Dostları ilə paylaş: |