1. Acâş, com. Acâş, jud. Satu Mare

92. Ilişua, com. Uriu, jud. Bistriţa Năsăud

Cod sit: 35303.02
Colectiv: Dumitru Protase (UBB Cluj), Corneliu Gaiu (MJ Bistriţa)
Cercetările au vizat, în continuarea campaniilor din anii anteriori, termele din vecinătatea castrului roman.

La prima dintre băi a fost dezvelită încăperea de E, care a avut două nivele succesive ale pavimentului din cocciopesto, iar în ultima fază un paviment din cărămizi pe sub care trecea un canal de dirijare a aerului cald.

La cea de-a doua clădire, situată mai aproape de castru, au continuat cercetările pe latura de N şi de E. Pe latura estică a fost dezvelită o încăpere cu dimensiunile de 8,8 x 7,7 m având instalaţie de hypocaust, iar pe latura de N au fost urmărite construcţiile cu fundaţii superficiale din bolovani de râu aparţinând palestrei.

La NV de terme au fost dezvelite alte două construcţii: clădirea C, cu un plan în forma de L, avea fundaţii din piatră şi bolovani de râu nelegate cu mortar. Prima încăpere, precedată de un mic culoar, avea dimensiunile de 7,209 x 5,85 m, urmată, spre V, de o încăpere având laturile de 4 x 3,5 m. În spatele acesteia era amenajat un cuptor cu laturile de 1,5 x 1,45 m legat printr-un canal lung de 1,5 m, cu o deschidere de 0,55 m.

Materialul arheologic extrem de restrâns cantitativ, găsit în interiorul clădirii, lasă deschisă problema funcţionalităţii acesteia. Ipoteza cea mai plauzibilă, bazată şi pe cantitatea mare de arsură de pe vatra cuptorului şi din gura de alimentare, este cea a unei fierării.

Pe marginea de vest a terasei, la 90 m de clădirea C a fost identificată o altă construcţie, care a primit indicativul D, cu ziduri în opus incertum, ale cărei dimensiuni stabilite sunt de 13 x 13 m.

93. Isaccea, jud. Tulcea

Punct: Suhat

Cod sit: 159696.04
Colectiv: Silvia Marinescu - Bîlcu - responsabil (IAB), Cristian Micu (ICEM Tulcea), Adrian Bălăşescu, Constantin Haită, Valentin Radu (MNIR - CNCP)
Cercetările arheologice din acest an s-au desfăşurat în perioada 15 - 30 septembrie, limitându-se la o zonă redusă din cadrul suprafeţei S3.

Înainte de a face cunoscute rezultatele preliminarii ale acestei campanii, credem că este necesar să prezentăm, pe scurt, unele amănunte legate de condiţiile specifice cercetării arheologice din punctul Suhat. Atât suprafaţa aşezării neolitice, cât şi o parte din complexele de locuire aparţinând perioadelor ulterioare, se află în prezent fie pe terenuri proprietate privată (cea mai mare parte), fie pe terenul public. Prin urmare, obiectivele imediate ale cercetării sunt în bună parte dependente de înţelegerile încheiate cu proprietarii din zonă. Suprafaţa S. 3, deschisă în 1998, având o orientare E - V şi dimensiuni 30 x 18 m, este cuprinsă în terenul public.

Obiectivul general, stabilit o dată cu trasarea suprafeţei mai sus amintite, îşi propune, atât cât va fi posibil, cunoaşterea raporturilor existente între aşezarea neolitică şi spaţiul imediat înconjurător, pornindu-se de la ipoteza că S. 3 cuprinde, în fapt, şi marginea de S a locuirii neolitice. Obiectivele imediate impun conturarea limitelor sudice ale locuirii pentru fiecare nivel Boian - Giuleşti şi stabilirea caracterului locuirii post-neolitice (epoca bronzului, perioadele elenistică şi romană timpurie).

Pentru a realiza o înregistrare adecvată a informaţiilor oferite de cercetarea din teren, am împărţit S. 3 în sectoare de 6 x 6 m, despărţite de martori de 0,5 m, peste acestea suprapunându-se un caroiaj de 2 x 2 m. Adâncimea la care se află fiecare complex de locuire este indicată în funcţie de punctul "0" al aşezării, stabilit la o cotă absolută de 22,72 m .

În campania 2000 ne-am limitat cercetările în sectoarele 1 - 5, acordând o atenţie deosebită complexelor aparţinând celor două niveluri de locuire neolitice puse în evidenţă anterior (trebuie precizat că, în cea mai mare parte, complexele de locuire post neolitice din această zonă fuseseră cercetate în campaniile precedente).

Vom face în următoarele rânduri câteva observaţii preliminare asupra complexelor neolitice studiate, urmând o ordine cronologică inversă:

Nivelul II - superior. Locuinţa nr. 9 - a fost identificată în campania 1998, în sectoarele 1, 4, fiind notată C 80, în acel moment necunoscându-se decât o mică porţiune din peretele său sudic. Extinderea suprafeţei cercetate a permis evidenţierea acestuia pe o lungime de aproximativ 2,15 m, pe direcţia NV - SE. Menţionăm că, cel puţin în sectorul 1, L. 9 a fost afectată de complexele de locuire aparţinând atât nivelului superior neolitic (C95G78, C96G79), cât şi de cele ulterioare (C75G61, C85G69, C89M5), astfel încât nu se pot cunoaşte suficiente detalii legate de sistemul de construcţie şi etapele de funcţionare. Observaţiile făcute pe profilul de E al sectorului 1 şi pe cel de V al sectorului 2 indică prezenţa unei gropi de amenajare anterioară ridicării întregii locuinţe, care a perforat complexele de locuire din nivelul de locuire inferior.

Gropi - în preajma L. 9 au fost descoperite numeroase gropi menajere, unele, aşa cum s-a menţionat mai sus, afectând acest complex (deşi din punct de vedere stratigrafic ele sunt ulterioare L. 9 au fost integrate Nivelului II, considerându-se că situaţia din teren nu reflectă decât o anumită dinamică a locuirii în aşezarea de la Isaccea - Suhat, fapt remarcat şi în campaniile anterioare).

Continuarea cercetărilor în sectoarele 2 şi 3 a confirmat ipotezele formulate în 1999 în legătură cu limita de S a locuirii neolitice în această zonă. Pentru Nivelul II aceasta coincide cu marginea de N a sectorului 2.

Nivelul I - inferior. Locuinţa nr. 6 - cercetarea acestui complex a început în 1998, în sectorul 1, carourile A1 - A2. În acel moment am surprins un colţ al locuinţei, aceasta fiind perforată de o groapă menajeră aparţinând Nivelului II (C63G52). Deşi profilul L. 6 fusese analizat din punct de vedere micromorfologic, în acest an am continuat cercetarea complexului având drept obiectiv stabilirea relaţiei sale cu C88G74 aparţinând aceluiaşi nivel de locuire.

Locuinţa nr. 7 - a fost la rândul său cercetată începând din 1998, în sectoarele 1, 4, carourile A3 - A4. În acest an am pus în evidenţă detalii noi în legătură cu numeroasele etape de construcţie şi locuire, încheind astfel analiza segmentului de complex avut la dispoziţie (asemeni L. 6 şi această structură de locuire nu a putut fi cercetată decât pe o porţiune foarte mică).

Gropi - şi în cazul Nivelului I am putut surprinde, prin cercetarea numeroaselor gropi menajere, dinamica locuirii în aşezarea de la Isaccea - Suhat, într-un spaţiu pe care îl considerăm în prezent destul de restrâns.

Abstract

During the year 2000, the archaeological campaign carried out between September 15^th - 30^th, the dwellings L. 6, L. 7 and L. 9 were uncovered, together with some waste pits from the southern part of the Neolithic settlement.