1. Acâş, com. Acâş, jud. Satu Mare

79. Halmăşd, com. Halmăşd, jud. Sălaj

Punct: Biserică

Cod sit: 141321.01
Colectiv: Horea Pop - responsabil, Sanda Băcueţ - Crişan (MJIA Zalău)
Scurtă prezentare a sitului, tipul sitului: aşezare neolitică, dacică şi medievală, localizată pe un dâmb situat la baza Munţilor Plopiş, lângă Valea Josanilor.

Obiectivele cercetării: Săpături cu caracter de sondaj, pentru verificarea intensităţii locuirii, a stratigrafiei şi a caracterului descoperirilor prin trasarea a 2 secţiuni: S. 1 (25 x 1,5 m), S. 2 (18 x 1,5 m), paralele între ele, orientate aprox. E - V, dispuse la 12,5 m una faţă de cealaltă, m. 0 al S. 2 în dreptul m. 8 al S. 1. Suprafaţa săpată: 64,5 m².

Perioada de desfăşurare: 24 aprilie - 7 mai 2000.

Rezultatele cercetării:

- descoperirile neolitice

- descoperirile dacice

Fără a se putea constata existenţa unui nivel de locuire, au fost detectate trei complexe încadrabile cronologic în epoca dacică clasică. Este vorba despre un cuptor (complexul C 1) cu groapă de deservire (complexul C 2), conturate în S. 1. O altă groapă (complexul C 5) dacică a fost detectată în S. 2. Inventarul arheologic descoperit în cele trei complexe este destul de sărac, constând doar în ceramică fragmentară dacică lucrată cu mâna şi mai puţin la roată. Complexul C 1, cu diametrul de 0,8 m şi adâncimea de -0,2 m, s-a conturat în dreptul m. 17 - 18, fiind caracterizat printr-o proastă stare de conservare, pereţii cuptorului fiind păstraţi doar în zona în care ating vatra instalaţiei de foc. Aceasta prezintă urmele unei intense utilizări, înroşirea solului de sub crustă atingând grosimi de 0,05 m. Pe vatră a fost descoperit un strat gros de 0,07 m cenuşă şi câteva fragmente ceramice dacice. Groapa de deservire, cu diametrul de 0,6 m şi adâncimea de -0,1 m, nu a avut inventar, decât cenuşă cu lemn mărunt ars.

Complexul C 5, cu diametrul de 1,3 m şi adâncimea de -0,4 m, a fost detectat în dreptul m. 14 - 15 din S. 2, fiind caracterizat de prezenţa la conturare (la -0,2 m) a unei depuneri centrale de pietre, oase de animale şi multă cenuşă, lemn ars şi arsură. În restul umpluturii gropii au fost descoperite fragmente ceramice dacice lucrate cu mâna şi la roată, chirpici, cenuşă, lemn ars. Caracterul complexului este greu de atribuit, fiind necesară extinderea săpăturii pentru surprinderea ansamblului în care au fost amenajate cele trei descoperiri dacice.

Descoperirile medievale târzii. Cercetările din aceste sondaje au surprins două complexe aparţinând acestui orizont cronologic (sec. XVII - XVIII). Complexul C 3 se pare că a fost o groapă de scos lutul pentru amenajarea complexului C 4, care este un bordei probabil poligonal, sondajul căzând perpendicular pe acesta, surprinzându-l pe 4 metri. Adâncimea locuinţei este de -1 m, fiind prevăzută cu instalaţie de foc de tip cuptor, foarte deteriorat în urma unei incendieri violente din cauze necunoscute. Resturile acoperişului, probabil din paie, au fost sesizate printr-un strat gros pe alocuri de 0,5 - 0,6 m de cenuşă. Inventarul complexului constă în ceramică fragmentară lucrată la roată, obiecte mici şi nedeterminabile din fier şi o lupă din fier brut.

Obiectivele cercetării viitoare. Se doreşte reluarea investigaţiilor în sectoare mai puţin deranjate, de lucrări moderne, ale sitului arheologic. În sectorul vestic sondat în acest an se pot practica cu succes investigaţii exhaustive printr-un sistem de casete pentru salvarea altor complexe arheologice.

80. Halmeu, com. Halmeu, jud. Satu Mare

Punct: Vamă

Cod sit: 137773.01
Colectiv: Ciprian Astaloş, Liviu Marta (MJ Satu Mare)
Săpăturile de salvare de la Halmeu au fost efectuate în noiembrie 2000, în zona liberă dintre frontierele română şi ucraineană, pe locul unui viitor magazin.

A fost săpată o suprafaţă de 20 x 7 m, în care, sub stratul vegetal (gros 0,3 m), apare stratul neolitic (cu o grosime de 0,3 m), bulversat doar de un complex de epoca bronzului ce apare în jumătatea de S a suprafeţei.

Au fost identificate trei complexe: C. 1 este o groapă de mici dimensiuni, cu puţin material ceramic neolitic; C. 2 - săpat parţial, este un complex de mari dimensiuni, având forma unui şanţ, care a furnizat o cantitate mare de ceramică specifică neoliticului mijlociu - grupul cultural Pişcolţ. Din păcate, solul acid nu a permis conservarea picturii pe vasele ceramice - doar pe câteva fragmente s-au conservat slabe urme de bitum. De notat că, în imediata apropiere a aşezării de la Halmeu se află situl neolitic mijlociu de la Diakovo, în care credem să găsim o foarte bună analogie. C. 3 este o groapă în care s-au găsit vase specifice epocii mijlocii a bronzului, cu decor spiralic, incizat sau striat. În umplutura gropii a fost descoperit şi un inel de buclă spiralic din bronz.

Materialele se păstrează în colecţia Muzeului Judeţean Satu Mare.

Abstract

The rescue excavations from Halmeu were made in November 2000, on the Romanian - Ukrainian borderline. In the excavated surface (20 x 7 m) there were discovered three complexes, two dating from Middle Neolithic - the Pişcolt cultural group and the other one dating from Middle Bronze Age.

81. Hăpria, com. Hăpria, jud. Alba

Punct: Capu Dosului

Cod sit: 1115.02
Colectiv: Horia Ciugudean, Adrian Gligor (MNUAI)
În campania arheologică a anului 2000 s-au deschis două casete arheologice în vederea degajării unei suprafeţe cât mai întinse din necropolă. Astfel, am trasat iniţial C.1 / 2000, în continuarea casetei C.1 / 1999, având forma literei U (cuprinzând o suprafaţă de 36 m²), în vederea dezvelirii mormintelor ce au apărut în profilul de S şi de E al C. 1 / 1999. Cea de-a doua casetă, de mai mici dimensiuni (C. 2 / 2000 = 3 x 2 m), a fost poziţionată în extremitatea nordică a secţiunii magistrale S. 1/ 1998-1999, între m. 9 - 12, tot datorită urmelor de morminte din campaniile precedente.

În total a fost prelevat un număr de nouă (9) morminte, pe care le vom descrie în ceea ce urmează, efectuând numerotarea lor în continuarea celor din campaniile precedente. Astfel, în C. 1 / 2000 a fost identificat pentru început M.10, la o adâncime de doar -0,2 m, format doar din craniul unui individ, inventarul funerar lipsind. M. 11 este scheletul unui adult, depus în poziţie chircită, pe partea stângă, cu oasele uşor răvăşite, prost conservate datorită adâncimii mici la care a fost îngropat (-0,15 m), orientat cu capul spre SV şi picioarele spre NE. M.12, este parţial suprapus de M.11, fiind vorba tot un adult chircit pe partea stângă, cu aceeaşi orientare, depus la adâncimea de -0,25 m. Pentru amândouă mormintele inventarul lipseşte. M. 13 este compus din scheletul puternic chircit al unui adult, foarte bine păstrat, probabil şi datorită adâncimii mai mari la care a fost înhumat (-0,5 / -0,55 m), fiind depus pe sterilul arheologic, de culoare galbenă. A fost aşezat tot pe partea stângă, dar cu capul spre V şi membrele inferioare spre E. Ca inventar, s-a descoperit o scoică depusă la baza picioarelor şi o bucată de cremene într-una din mâini. M. 14 este tot scheletul unui adult, aşezat în poziţie chircită pe partea stângă, orientat cu capul spre SV şi picioarele spre NE, fără inventar. Interesant este însă faptul că acesta suprapune un complex semiadâncit, de tip bordei, ce avea o formă ovală, ce conţinea fragmente ceramice Coţofeni şi material osteologic ce provenea de la animale de talie mare. M. 15 este constituit un mormânt ce conţinea doar craniul unui individ, depus la adâncimea de -0,34 m, fără inventar. M. 16 este scheletul chircit al unui adult, orientat cu capul spre V şi picioarele spre E, uşor răvăşit în ceea ce priveşte oasele de mici dimensiuni, depus pe steril, la adâncimea de -0,55 m, fără inventar. M. 17 este de asemenea un mormânt extrem de slab păstrat, format doar din craniul şi câteva fragmente din membrele superioare ale unui individ, depuse la adâncimea de -0,40 m, fără inventar. Ca şi în cazul lui M. 14, acesta suprapunea un complex de tip groapă, de formă circulară, cu diametrul de 1,45 m. Aceasta nu se adâncea foarte mult în steril (- 0,55 m), dar conţinea o cantitate apreciabilă de fragmente ceramice Coţofeni (două vase întregibile) şi material osteologic.

În caseta a doua, de dimensiuni mult mai mici, a fost dezvelit un mormânt (M. 18) al unui adult în poziţie chircită, aşezat pe partea stângă, la -0,35 m adâncime. Ca inventar, a fost depusă o cană fragmentară, din care lipseşte partea superioară. Aceasta se afla în zona bazinului, iar individul avea una dintre membrele superioare introdusă în ea. În jurul mormântului au mai fost descoperite câteva fragmente ceramice ce aparţin, ca şi cana de altfel, fără dubii manifestărilor timpurii ale epocii bronzului.

Astfel, dacă până acum, pe baza ritului şi ritualului funerar înclinam să includem aceste morminte în epoca timpurie a bronzului, în urma acestei campanii de săpături suntem siguri de această încadrare, inventarul funerar al lui M. 18 fiind foarte grăitor în acest sens. După cum am bănuit şi până acum, analogiile cele mai apropiate (atât în ceea ce priveşte ritul şi ritualul funerar, dar şi inventarul depus ca ofrandă) le găsim în majoritatea necropolelor tumulare ce aparţin bronzului timpuriu transilvănean.

În ceea ce priveşte stratigrafia şi modul de organizare al sitului, am surprins de această dată două componente distincte. Prima, cea mai veche, este reprezentată de locuirea Coţofeni târzie a acestui platou, din care am surprins două complexe (o locuinţă semiadâncită şi o groapă), iar cea de-a doua este constituită de necropola de inhumaţie, aparţinând epocii bronzului, ce suprapune aşezarea Coţofeni mai sus menţionată.

Relativ la necropolă, putem afirma de această dată că este de tip plan şi se întinde probabil pe o suprafaţă mai mare decât cea excavată, fiind prima de acest tip, la acest palier cronologic, din spaţiul intracarpatic.