1. Adamclisi, com. Adamclisi, jud. Constanţa [Tropaeum Traiani]

90. Epureni, com. Epureni, jud. Vaslui

Punct: Capu Dealului

Cod sit: 163798. 01

Colectiv: Elvira Safta (MNIR)

Obiectivul campaniei din anul 2001 a fost, pe de o parte, continuarea săpăturilor în aria hallstattiană a sitului şi, pe de altă parte, începutul unei cercetări interdisciplinare cu concursul ubui sedimentolog.

În acest scop am finalizat cercetarea complexelor de locuire din casta 2/1989, am deschis 8 casete de 2 x 2 m (A - H) şi una de 2 x 3 m (I), situate de o parte şi de alta a şantului S IV/1998 (carourile 68-80). În suprafaţa săpată de 60 m.p au fost cercetate 24 de complexe. În aşezare au fost identificate 9 orizonturi pedologice (cf. raportului preliminar al studiului sedimentologic, vezi infra). Cinci dintre ele (orizonturile pedologice 3-7) reprezintă totodată cinci niveluri de locuire: un nivel de epoca bronzului ante Noua (1), două niveluri aparţinăn culturii Noua (2a - 2b) şi două din Hallstatt-ul timpuriu (3a - 3b). Solul corespunzător orizontului de locuire anterior culturii Noua (nivelul 1), cu o grosime de 0,14-0,20 m avea fragmente mărunte de chirpici şi oase. Nivelurile Noua (2a şi 2b) sunt mai slab reprezentate în aceasta zonă a sitului: 2a este un strat gros de 0,14-0,17 m cu fragmente de chirpici şi ceramică; 2b este un strat de 0,34-0,38 m grosime şi conţine chirpici mărunt, ceramică şi oase. Acestui nivel îi aparţin două gropi şi un fragment de vatră păstrată in situ.

Primul nivel hallstattian (3a) are o grosime de 0,16-0,24 m. Complexele de locuire din acest nivel au cea mai mare pondere în zona cercetată: un bordei, 7 gropi, două complexe cu chirpici,unul cu pietre şi unul cu ceramică. Ultimul nivel hallstattian (3b) este reprezentat de un strat compact cu grosimea de 0,12-0,22 m. Acestui nivel îi corespund 6 complexe: 4 gropi, o vatră, şi fragmentul unei vetre de pe fundul uneia dintre gropile acestui nivel.

Locuinţele. În caseta C a fost identificat un bordei cu vatră, care urmează a fi săpat în campania viitoare; acesta aparţine nivelului 3a.

Acolo unde au fost identificate vetre, porţiuni compacte cu aglomerări de chirpici sau de piatră este de presupus existenţa unor locuinţe de suprafaţă care nu au lăsat şi alte urme (cpl. 4, 5, 10, 12, 14/1998, 25/1998).

Vetrele. În caseta G - nivelul 2b al culturii Noua - se afla un rest de vatră in situ (cpl. 10) cu o suprafaţă păstrată de 0,1 x 0, 2 m. Are făţuială şi lipitură groasă de 4-5 cm.

În caseta 2/1998 au fost cercetate două vetre parţial suprapuse (cpl. 14/1998, 25/1998). Cpl. 14/1998 corespunde nivelului 3b, iar cpl. 25 nivelului 3a. Erau separate printr-o depunere de sol, gros de 5-6 cm care conţinea şi un fragment ceramic din pastă fină, neagră, lustruit şi canelat. Vatra din nivelul superior s-a păstrat în proporţie de 70 %. Avea o formă rotundă, cu diametrele de 1 x 0,95 m, cu două straturi de lutuială, făţuite şi un rest de gardină.

Vatra suprapusă s-a păstrat într-o proporţie mai mică (cca. 40%), fiind deteriorată din vechime. Ceea ce a rămas a îngăduit, totuşi, reconstituirea formei ovale şi a dimensiunilor: de 1,3 x 0,84 m. Avea două rânduri de lipitură şi o singură făţuială.

În caseta C, pe latura ei vestică, intrând sub mal a fost dezvelită o vatră (cpl. 14/2000), în incinta unui bordei (cpl. 20); aceste complexe aparţin nivelului hallstattian 3a. Este de formă rotundă cu diametrele de 0,85 x 0, 9 m. Grosimea lutuielii este de 5-7 cm, iar cea a făţuielii de 1,5 - 2 cm. O bordură, lată de 25 m, din chirpici ars la roşu intens şi la negru mărgineste vatra pe 0,4 m din circumferinţa ei nord-estică, ceea ce ar putea reprezenta un rest de gardină. Această vatră acoperă un rest dintr-o alta (cpl. 19) cu suprafaţa rămasă de 10 x 31 cm, cu o făţuială groasă de 2 cm şi lutuială 3 cm.

La fundul gropii 24/1998 se afla un fragment de vatră (cpl. 15). Suprafaţa dezvelită este de formă triunghiulară cu dimensiunile de 0,1 x 0,2 m şi grosimea de 2-3 cm. Este puternic arsă până la roşu intens şi negru ca, de altfel, şi solul din jurul vetrei. Cercetarea în aceste complexe nu a fost epuizată.

Într-o groapă (cpl. 13), situată în perimetrul casetelor G-F se afla o depunere masivă din bucăţile unei vetre de mari dimensiuni cu lutuială groasă până la 10 cm şi cu făţuială dură, cimentoasă.

Gropile. În cursul acestei campanii au fost cercetate 13 gropi, care sunt repartizate stratgrafic astfel: 2 gropi (cpl. 16, 17) aparţin nivelului stratigrafic 2b - corespunzător celui de-al doilea nivel de locuire Noua; 9 gropi (cpl. 1, 2, 3, 6, 7, 9, 13, 18, 22/1988, 24/1998) din primul nivel hallstattian. - corespunzător nivelului stratigrafic 3a; 2 gropi (cpl. 11,13) din al doilea nivel hallstattian corespunzător nivelului stratigrafic - 3b.

Gropile Noua au forma ovală sau rotundă în plan orizontal şi de sac în profil. Gropile halstattiene au forme ovale sau rotunde în grund. În profil unele au forma de trapez (cpl. 13 şi 9), de pungă (cpl. 2, 11) sau prezintă un profil mai complex: pe 2/3 din înalţime au pereţii drepţi pentru ca apoi să se evazeze în trapez (cpl. 3, 22/1998, 24/1998).

Complexe cu aglomerări de chirpici provin de la pereţii unor locuinţe: cpl. 4 în caseta A şi cpl 12 în caseta H. Complexul 4 aparţine nivelului 3a. Este situat la aceeaşi cotă cu complexele vecine 20 (bordeiul) şi 14/2001 (vatra acestuia). Are o suprafaţa neregulată cu axele de 0,48 x 0,8 m. Complexul 12 aparţine tot nivelului 3a. Axele sale măsoară 0,4 x 0,44 m.

Complex de pietre (cpl. 5) - aglomerare de pietre de râu, aflate în caseta D, lângă latura ei nordică. Acoperă o suprafaţă pătrată cu latura de un metru. La 0,2 m S de cpl. 5, care ar putea fi pus în legatură cu o locuinţă de suprafaţă, se afla o râşniţă şi un frecător.

Complex cu ceramica grupată - spartă in situ. Fragmente dintr-un vas negru, lustruit la suprafaţă şi roşu pe faţa interioară. Face parte din familia vaselor bitronconice pântecoase, cu marginea evazată, decorate cu caneluri orizontale pe gât şi caneluri verticale pe umăr. Tipul de vas este caracteristic culturii Gáva, dar şi culturii Corlăteni într-o variantă specifică acestui grup hallstattian regional. Ceramică de aceeaşi factură a fost identificată, la acelaşi nivel, în caseta F şi în caseta H.

Inventarul ceramic al aşezării va face obiectul unui studiu separat. Între obiectele descoperite menţionăm: o râşniţă şi un frecător, în caseta D, lângă şi la acelasi nivel cu cpl. 5; o psalie de corn în cpl. 6; un percutor în caseta C, sub vetrele 14,19 din bordei; un Rollenadel în cpl. 24; o figurină de lut, reprezentând un cal, în caseta I, la -1,34 m. Menţionez şi descoperirea câtorva fragmente ceramice Basarabi, precum şi a câtorva din perioada Kaizerszeit.

Studiu sedimentologic. Raport preliminar
Constantin Haită (MNIR - CNCP)
În campania de cercetări arheologice din anul 2001, în aşezarea de la Epureni a fost elaborat un studiu sedimentologic ce a avut ca principale obiective:

1. Studiul nivelurilor observate pe profilele stratigrafice, şi anume dacă există caracteristici sedimentare sau pedologice ce pot fi atribuite unor procese de acumulare sau transformare produsă sub acţiunea factorilor naturali;

2. Stabilirea relaţiei stratigrafice dintre nivelurile de locuire şi depozitele naturale din baza aşezării, prin observarea distribuţiei limitei inferioare a nivelurilor de locuire în profilele stratigrafice din suprafaţa cercetată.

Succesiunea stratigrafică din această aşezare a fost observată, descrisă şi eşantionată pe profilul de V al suprafeţei S4 şi poate fi prezentată astfel (în succesiune normală):

1. Silt argilos galben brun, bine sortat, omogen, compact, fără incluziuni, cu grosime medie de 0,78 m. Reprezintă o depunere loessoidă acumulată la partea superioară a terasei.

2. Silt fin brun gălbui, bine sortat, omogen, structură în pete datorată carbonaţilor, foarte compact, fără incluziuni, limită inferioară foarte neregulată, cu grosime de 0,17 - 0,21 m. Reprezintă un nivel de acumulare pedogenetică a carbonaţilor.

3. Silt brun gălbui, bine sortat, uşor eterogen, cu fisuraţie prismatică, compact, cu rare fragmente fine de chirpici ars şi oase (1%), cu grosime de 0,19 m. Poate reprezenta un nivel de sol.

4. Silt cu nisip fin, brun cenuşiu, bine sortat, cu structură agregată de bioturbaţie moderat dezvoltată şi fisuraţie prismatică, slab eterogen, compact, cu rare blocuri siltice gălbui şi rare fragmente de chirpici ars, ceramică şi oase, cu grosime de 0,35 m. Reprezintă un nivel de locuire şi prezintă caracteristicile unui orizont al solului actual.

5. Silt cu nisip fin, brun cenuşiu, bine sortat, omogen, cu structură agregată de bioturbaţie bine exprimată şi fisuraţie prismatică, include rare fragmente fine de chirpici ars (1-2%), grosime de 0,28 m. În acest nivel au fost cercetate arheologic resturi ale unor structuri arheologice, reprezentând un nivel de locuire halstattiană suprapusă pedogenetic de orizontul organic al solului actual.

6. Silt cu nisip fin, brun închis, bine sortat, omogen, structură agregată de bioturbaţie bine dezvoltată, moderat compact, cu rare fragmente fine (subcentimetrice) de chirpici ars (1%), grosime de 0,20 m. Reprezintă orizontul arabil al solului actual.

După cum se poate observa în descrierea de mai sus, nivelurile de locuire sunt suprapuse de orizonturile pedogenetice ale solului actual, format după încetarea locuirii şi până în prezent. Succesiunea stratigrafică prezentată este situată intre două gropi getice de mari dimensiuni.

Studiul micromorfologic ce va fi elaborat pe baza eşantioanelor prelevate pe profilul stratigrafic prezentat va putea aduce elemente suplimentare pentru detalierea stratigrafiei aşezării, prin evidenţierea, la nivel microscopic, a caracteristicilor ce pot fi atribuite proceselor sedimentare, pedologice sau antropice de formare a fiecărui nivel de depunere în parte.

În zona vestică a suprafeţei cercetate, au fost observate şi eşantionate patru profile stratigrafice situate, de la N la S, în casetele E (profilele de N şi de S), B şi A.

Succesiunea stratigrafică observată pe aceste profile poate fi descrisă (din bază către partea superioară) astfel:

1. Silt argilos, gălbui, omogen, compact, cu carbonaţi (2-3%), fără incluziuni, observat pe o grosime de grosime de 0,1 - 0,5 m. Reprezintă o acumulare loessoidă la partea superioară a terasei.

2. Silt argilos, gălbui, uşor eterogen, cu depuneri carbonatice pe fisuri (5%), fisuraţie prismatică, compact, fără incluziuni, cu grosime de 0,12 - 0,2 m. Reprezintă o acumulare naturală pe terasă şi un orizont de acumulare pedogenetică a carbonaţilor.

3. Silt argilos, galben brun, eterogen, cu fisuraţie prismatică, depuneri carbonatice pe fisuri (5%), foarte rare incluziuni: fragmente fine de chirpici şi oase, grosime de 0,14 - 0,20 m. Reprezintă un nivel de sol anterior primului nivel atribuit culturii Noua.

4. Silt brun gălbui mediu, eterogen, structură agregată slab dezvoltată, fisuraţie prismatică prezentă, rare fragmente fine de chirpici ars şi ceramică, grosime de 0,14 - 0,17 m. Reprezintă primul nivel de locuire atribuit culturii Noua, afectat de procese pedogenetice.

5. Silt brun închis, eterogen, structură agregată slab exprimată, fisuraţie prismatică prezentă, 1-5% fragmente de chirpici ars, oase fine, ceramică, cu grosime de 0,34 - 0,38 m. Reprezintă cel de al doilea nivel de locuire atribuit culturii Noua.

6. Silt şi nisip fin, brun cenuşiu, uşor eterogen (pete gălbui), structură agregată moderat dezvoltată, 1-5% fragmente fine de chirpici ars şi ceramică, compact, grosime de 0,16 - 0,24 m. Reprezintă primul nivel de locuire atribuit Hallstatt-ului.

7. Silt şi nisip fin, cenuşiu închis - mediu, omogen, 1-10% fragmente de chirpici şi ceramică, structură agregată moderat dezvoltată, fisuraţie prismatică moderat dezvoltată, compact, grosime de 0,12 - 0,22 m. Reprezintă cel de al doilea nivel de locuire atribuit Hallstatt-ului.

8. Silt şi nisip, cenuşiu închis, omogen, structură agregată bine dezvoltată, fisuraţie prismatică, moderat compact, cu foarte rare fragmente fine de chirpici ars şi ceramică, grosime de 0,13 - 0,09 m. Reprezintă orizontul arabil al solului actual.

9. Silt şi nisip, brun închis, omogen, foarte rare incluziuni, foarte compact, cu grosime de 0,10 - 0,15 m. Reprezintă partea superioară a orizontului arabil, compactată prin lucrări agricole.

Studiul micromorfologic ce se va elabora pe baza eşantioanelor prelevate pe aceste profile va avea în vedere identificarea oricăror indicii, asupra activităţilor umane, prezente în nivelurile culturale, ca şi caracterizarea condiţiilor de formare a nivelurilor pedogenetice.

În marginea sudică a suprafeţei cercetate, pe profilul estic al secţiunii S4, în zona 55 - 61 m, a fost cercetată o depunere ce prezintă aspectul de "cenuşar".

Succesiunea stratigrafică observată pe acest profil poate fi descrisă după cum urmează (din bază către partea superioară):

1. Silt argilos galben brun, eterogen, cu depuneri carbonatice pe fisuri, fisuraţie prismatică, fără constituenţi antropici, observat pe o grosime de 0,18 m.

2. Silt, brun roşcat închis, relativ omogen, cu foarte rare fragmente fine de chirpici ars şi cărbune, ce include foarte rari constituenţi antropici (chirpici ars şi cărbune fin), cu limită inferioară distinctă şi neregulată şi grosime medie de 0,59 m. Acest strat este interpretat ca un orizont pedologic.

3. Silt, brun roşietic, relativ omogen, cu impregnaţii feruginoase, cu rari constituenţi antropici, cu limită inferioară neregulată difuză, cu grosime de 0,19 - 0,34 m. Este interpretat ca un orizont pedologic.

În extremitatea nordică a secţiunii, unde ultimul nivel descris are o grosime de numai 0,19 m, acesta este suprapus de două niveluri ce pot fi descrise astfel:

4. Silt şi nisip fin, brun mediu, cu structură agregată, fisuraţie prismatică, cu foarte rari constituenţi antropici, cu limită difuză neregulată şi grosime cuprinsă între 0 (către S) şi 0,2 m. Acest nivel este interpretat ca un nivel de locuire hallstattian.

5. Argilă, cenuşie închis, relativ omogenă, cu 1 - 5% constituenţi antropici, cu limită distinctă, cu grosime cuprinsă între 0 şi 0,15 m. Reprezintă un nivel de locuire hallstattian.

6. Silt şi nisip fin, brun închis, cu structură agregată, fisuraţie prismatică slab evidenţiată, cu foarte rari constituenţi antropici, limită inferioară gradată neregulată şi grosime medie de 0,2 m. Reprezintă orizontul arabil al solului actual.

Studiul micromorfologic al celor 7 eşantioane prelevate pe acest profil va avea în vedere, în primul rând, analiza nivelurilor de cenuşar. Cvasi-absenţa constituenţilor de origine antropică şi trăsăturile pedologice cum sunt culoarea, structura şi caracterul limitelor ne îndreptăţesc să considerăm, ca ipoteză de lucru, faptul că suntem în prezenţa unor orizonturi pedologice, care nu prezintă caracteristici diagnostice ce pot fi atribuite activităţilor umane.

O atenţie deosebită va fi acordată şi nivelului de argilă, în care frecvenţa constituenţilor antropici este ceva mai ridicată, în scopul identificării acestora şi înţelegerii modului de formare.