1. Adamclisi, com. Adamclisi, jud. Constanţa [Tropaeum Traiani]

Urme de utilizare. Ocupaţii documentate. Cele mai frecvente urme de utilizare se localizează la nivelul părţii/extremităţii distale sau active a artefactelor; aceste urme constau în: tocire; lustruire; striuri rare, dispuse neregulat, axial şi oblic (vârfuri, netezitoare, patine, ace); fracturi de impact, de flexiune, de tracţiune sau de presiune (vârfuri, ace, dăltiţă, patine, netezitoare, vârfuri de săgeţi, topor-ciocan); aşchieri de impact (dăltiţă). Situaţia înregistrată în teren a descoperirii artefactelor ilustrează, în general, contextul de abandon (locuinţe dezafectate sau gropi, stratul de cultură). Ca ocupaţii atestate cu probabilitate prin artefactele IMDA menţionăm: prelucrarea pieilor; ţesălatul cailor; asamblarea pieilor şi a materialelor textile prin coasere; împletitul fibrelor vegetale şi animale; prelucrarea lemnului; prelucrarea prin cioplire indirectă a materialelor litice (silex, obsidiană); deplasarea pe gheaţă - patine; utilizarea curentă a arcului cu săgeţi şi a toporului-ciocan, ca arme de vânătoare sau arme în conflictele intercomunitare; utilizarea obiectelor de podoabă şi de port diverse - mai ales a acelor.

Reamenajare. Unele piese suportau aplicarea reamenajării părţii active după producerea unor fracturi de uzură funcţională; se recurgea, de regulă, la procedeul abraziunii multidirecţionale, aşa cum s-a putut constata în cazul unora dintre vârfurile de os şi al armăturilor uşoare - vârfurile de săgeţi.

Concluzii. Constituindu-se în prima abordare sistematică, din perspectivă paleotehnologică, a unui lot de artefacte IMDA databil în epoca bronzului şi descoperit pe teritoriul României, analiza materialelor provenind din situl atribuit culturii Noua de la Zoltan a prilejuit aplicarea metodologiei actuale a domeniului, asimilată recent în cercetarea preistorică de la noi. Protocolul analitic standard la care s-a recurs, rutinat deja în cazul loturilor de artefacte databile din paleoliticul superior şi până în neoliticul timpuriu, a urmărit epuizarea aspectelor legate de achiziţia materiei prime, tipologie, fabricare şi utilizare. S-a decelat existenţa a 5 categorii şi 57 tipuri, definite provizoriu, numerotate convenţional şi neierarhizat. Reperele tipologice fixate vor putea constitui baza elaborării unei necesare tipologii a IMDA aparţinând culturii Noua. Descrierea morfo-tehnică exhaustivă s-a făcut prin aplicarea vocabularului etalonat. Prin analiza macro- şi microurmelor, recurgându-se în mod sistematic la mijloacele microscopiei optice de mică putere s-au precizat etapele fabricării artefactelor (debitaj, fasonare); demersul a permis constatarea recurgerii preferenţiale la procedee simple (percuţie directă, abraziune) sau la scheme tehnice sofisticate (incluzând cioplirea, retuşarea, tăierea transversală, abraziunea, crestarea, gravarea, scobirea, perforarea), adaptate în mod optim caracteristicilor morfo-mecanice ale materiilor prime folosite. Situl de la Zoltan ne oferă repere solide pentru studiul comportamentului tehnologic în cadrul ultimei etape de dezvoltare majoră a IMDA preistorice de pe teritoriul României (ilustrată de cultura Noua), documentând în mod concludent aportul acestui gen particular de industrie la elucidarea unor aspecte paleoeconomice şi de specific cultural.

Perspective. Ca etape viitoare ale abordării analizei IMDA aparţinând complexului cultural Noua-Sabatinovka-Coslogeni se impune: repertorierea regională la scară naţională (Transilvania, Moldova, Muntenia) a descoperirilor similare din diverse materii prime (litice, MDA, metal); compararea lor cu loturile provenind din zone mai depărtate din aria aceluiaşi complex cultural (teritoriile actuale ale Republicii Moldova, Ucraina, Rusia); scopul vizat este stabilirea tipologiei, a tendinţelor evolutive, a valorii crono-culturale a acestor tipuri deartefacte, a precizării elementelor de specific pe care le aduc şi a progreselor înregistrate în această importantă sferă a paleotehnologiei la sfârşitul epocii bronzului.

Planşele 116, 117; ANEXA 6
Bibliografie:

1. M. V. Angelescu, C. Borş, I. Oberländer-Târnoveanu (ed.), Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2000, 2001, CIMEC, Bucureşti, 2001;

2. C. Beldiman, Industria materiilor dure animale în paleoliticul superior, epipaleolitic, mezolitic şi neoliticul timpuriu pe teritoriul României, Teză de doctorat, Institutul de Arheologie «Vasile Pârvan», Bucureşti, 1999 (ms.); C. Beldiman, Industria materiilor dure animale în aşezările paleolitice de pe versantul răsăritean al Carpaţilor, Angustia, 5, 2000, p. 1-26;

3. C. Beldiman, Obiecte de podoabă neolitice timpurii din materii dure animale descoperite pe teritoriul României: brăţări din corn de cerb., BMG, 5-6, 1999-2000, p. 65-91;

4. C. Beldiman, Tehnologia şi regnul animal în preistorie: istoricul cercetărilor asupra industriei materiilor dure animale şi evoluţia concepţiilor metodologice, AUCDC, 4, 2001 (2002), p. 25-64;

5. C. Beldiman, Vârfuri de săgeţi din materii dure animale în aşezarea aparţinând culturii Noua de la Zoltan, jud. Covasna, Angustia, 6, 2001 (sub tipar);

6. V. Cavruc, The final stage of the Early Bronze Age in South-Eastern Transylvania (in the light of new excavations at Zoltan), Thraco-Dacica, 18, 1997, 1-2, p. 97-113;

7. V. Cavruc, Consideraţii privind situaţia etnoculturală în sud-estul Transilvaniei în epoca bronzului mijlociu., Angustia, 4, 1999, p. 13-41;

8. G. Cavruc, Groapa rituală din aşezarea culturii Noua de la Zoltan, Angustia, 5, 2000, p. 193-197;

9. V. Cavruc, G. Cavruc, Aşezarea din epoca bronzului timpuriu de la Zoltan, Angustia, 2, 1997, p. 157-172;

10. V. Cavruc, G. Cavruc, D. Buzea, Zoltan, com. Ghidfalău, jud. Covasna, în: Angelescu, Borş, Oberländer-Târnoveanu (ed.) 2001, p. 277;

11. G. El Susi, Cercetări arheozoologice în aşezarea de epoca bronzului (cultura Noua) de la Zoltan (jud. Covasna), Angustia, 6, 2001 (sub tipar). Abrevieri: AUCDC = Analele Universităţii Creştine «Dimitrie Cantemir», Bucureşti; BMG = Buletinul Muzeului Judeţean «Teohari Antonescu»,Giurgiu.