1. Adamclisi, com. Adamclisi, jud. Constanţa [Tropaeum Traiani]

241. Vlădeni, com. Vlădeni, jud. Ialomiţa

Punct: Popina Blagodeasca

Cod sit: 94802. 01

Colectiv: Ştefan Olteanu (IRT Bucureşti), Emilia Corbu (MJ Ialomiţa)

A doua campanie de săpături arheologice de la Vlădeni - Popina Blagodeasca s-a desfăşurat în perioada 8 august- 5 septembrie, cu scopul finalizării sondajului început în anul anterior pe grindul A şi a cercetării complexelor descoperite în S. A. S-a făcut ridicarea topografică a întregii rezervaţii de aproape 10 ha şi s-au remarcat două platouri de locuire. Colectivul de cercetare a fost format din prof. dr. Ştefan Olteanu, conducător ştiinţific, din partea Universităţii "Dimitrie Cantemir“ Bucureşti şi Emilia Corbu, muzeograf la Muzeul Judeţean Ialomiţa.

A fost trasată o secţiune SB, orientată E-V, de 40 x 1, 5 m perpendiculară pe S. Secţiunea S. A a fost prelungită cu încă 20 de m. Au fost cercetate parţial sau integral un număr de 14 complexe aparţinând celor două aşezări descoperite aici, încadrate în epoca geto-dacă şi în cultura Dridu. Astfel, bilanţul primului sondaj pe grindul A al popinei este mai mult decât pozitiv. Numărul total al complexelor descoperite este de 22, din care 7 bordeie, 9 gropi geto-dace, două complexe nedeterminate încă, din care unul caracterizat de prezenţa unui şanţ, două depuneri de chirpici şi o groapă medievală.

Complexele descoperite în 2001, au fost numerotate în continuarea celor descoperite în campania precedentă.

Aşezarea geto-dacă

În cele două campanii arheologice s-au identificat un număr de 7 complexe, din care 2 bordeie, 9 gropi, 2 concentrări (,,depuneri “) de lipitură arsă şi materiale arheologice, un complex nedeterminat caracterizat de prezenţa unui şanţ.

Complexul nr. 1 (S. B, C1, C -1, C -2; Cas. I, C 1-4)

Este vorba de un şanţ cu o lăţime de 0,6 m şi o adâncime de 0,52 m. Cercetat în 2001 pe o lungime de 8 m. Şanţul coboară din primul nivel geto-dac şi continuă pe panta grindului, având o formă puţin curbată. Asupra datării şi funcţiunilor pe care le-a avut acest complex ne vom pronunţa după cercetarea integrală.

Complexul nr. 3 (SB, C 10)

Cercetat parţial doar pe traseul secţiunii, aparţine celei mai vechi faze de locuire geto-dacă. Era caracterizat de pelicule de pământ brun, afânat, cu resturi ceramice, pietricele, pigmenţi albi de calcar, resturi de scoici, chirpic. Acest complex a fost intersectat de o groapă geto-dacă (complexul nr. 6) coborâtă din nivelul târziu de locuire şi o depunere de lipitură arsă şi materiale arheologice (complexul nr. 14).

Complexul nr. 4 - bordeiul nr. 2 (SA, C 18- 20, Cas. IX).

Este intersectat şi parţial distrus de bordeiul Dridu nr. 2 şi de cuptorul Dridu nr. 1. A fost delimitată latura nordică ce coboară în trepte pe o podea aflată la - 1, 55 m. Delimitarea în plan s-a făcut pe baza materialelor arheologice descoperite. Rezultă că era un bordei orientat NV- SE, cu colţurile rotunjte şi laturile de aprox. 3,5 x 2,75 m.

Complexul nr. 5- Groapa nr. 1 (SA, C 28- 29)

A apărut la - 0, 5 m de la nivelul actual al solului ca o peliculă ovală de pământ brun - cenuşos. Are formă aprox. tronconică, de clopot. Diam. maxim de 2,15 m, lăţimea de 1,25 m, adâncimea de -1,76 m de la nivelul de săpare şi - 2,3 m de la nivelul actual al solului. Pereţii sunt neamenajaţi deşi în umplutură s-au găsit şi bucăţi de chirpic.

În umplutura gropii erau pelicule alternative de pământ galben, pelicule brune de pământ afânat amestecat cu lentile de cenuşă, arsură de lemn, scoici, melci, oase. Materialul ceramic este foarte divers dar neîntregibil, provenind de la aprox. 18 vase, în care predomină cele din pastă grosieră lucrată cu mâna. Sunt resturi de la trei vase de provizii, patru amfore, o strecurătoare, trei vase din ceramică neagră, fină, o ceaşcă, cinci borcane cu butoni şi brâu alveolat.

Complexul nr. 6 - groapa nr. 2 (S. B, C 10)

Era o groapă căpăcuită cu un strat d e pământ galben apărut la - 0,5 m de la nivelul actual al solului. A fost cercetată parţial. Este obiectivul prioritar al viitoarei campanii.

Complexul nr. 13 (S. B, Cas. I, c 2)

Pe traseul complexului nr. 1 (şanţul) se afla o depunere de chirpici,de fapt lipitură arsă, în care au fost găsite cioburi geto-dace din borcane lucrate cu mâna.

Complexul nr. 14 (S. B, c 10)

Pe una din laturi, chiar lângă martor, la - 0, 61 m se afla o concentrare de chirpici de aprox. 1,5 m lungime şi 0,5 m lăţime. Bucăţile de lipitură arsă, foarte friabilă, de dimensiuni mari de 20 x 10 cm, erau amestecate cu cioburi şi oase. Proveneau din lipitura unei construcţii de paiantă sau a unui cuptor. *

Opinia domnului Sârbu a fost că locuirea getică în sectoarele cercetate nu este prea intensă, dovezi fiind grosimea nu prea mare a stratului arheologic şi distanţele relativ mari între complexe, ca şi modestia inventarului. Întrucât locuirea feudală timpurie suprapune nivelul getic, stratul şi complexele de suprafaţă au fost distruse şi bulversate, salvându-se parţial complexele adâncite(bordeie, gropi).

Umplutura gropilor conţine materiale diverse în cantităţi modeste: fragmente de vase getice şi greceşti, oase de animale, pietre şi bucăţi de rocă, fragmente şi bucăţi de lipitură arsă şi vetre.

De obicei, gropile au o formă tronconică (,,clopot”) cvasicilindrică sau neregulată (o serie de gropi n-au fost săpate).

Bordeiele, de formă dreptunghiulară, cu colţurile rotunjite, au trepte de coborâre şi podeaua bătătorită.

Vasele getice. Majoritatea recipientelor sunt modelate cu mâna şi arse oxidant, formele cele mai numeroase fiind borcanele şi vasele tronconice sau bitronconice, prevăzute cu proeminenţe pentru manevrare, decorate cu brâuri alveolate, orizontale, oblice sau verticale. Destul de rare sunt castroanele şi străchinile cu gura invazată, modelate cu mâna, unele forme imitând lekanoii greceşti cu toarte torsionate. Se mai adaugă ceştile şi strecurătorile. Rare sunt vasele din argilă semifină, cenuşie sau castanie, modelate cu mâna (castroane sau vase bitronconice).

Extrem de rare sunt tipurile modelate cu roata, arse inoxidant, de culoare cenuşie sau neagră, de obicei castroane sau vase de provizii (pithoi) sau căni. Importurile greceşti constă, îndeosebi, din amfore pontice sau sudice, plus câteva fragmente de la castroane şi străchini cu gura invazată, cu firnis negru sau roşietic-castaniu.

Importurile greceşti şi formele de vase getice ne indică o locuire de sec. IV-III a. Chr.

AŞEZAREA MEDIEVAL - TIMPURIE

Complexul nr. 18 - Bordeiul nr. 2 (SA, c 19- 20, Cas. VIII, Cas. IX)

Orientat NE-SV, cu colţurile puţin rotunjite şi dimensiuni de 4 x 3, 5 m cu podeaua amenajată din pământ galben nisipos, la aprox. - 1m şi denivelări ce ajung la - 1,14 m, pe acest bordei s-a suprapus construcţia cuptorului nr. 1. A fost cercetat în proporţie de 85%. Cercetarea integrală va fi finalizată după demontarea cuptorului şi a martorului din caseta IX

La rândul său intersectează un bordei geto-dac.

Umplutura bordeiului constă din două categorii de pământ. Prima, aflată pe laturile bordeiului era compusă din pământ brun, afânat, cu chirpici,cenuşă, lentile de pământ galben şi provenea din construcţia pereţilor. A doua, aflată mai spre centru era compusă din pământ brun - cenuşos, cu resturi de cărbune şi provenea din construcţia acoperişului. Aproape pe toată suprafaţa bordeiului, la diferite adâncimi, se aflau lentile de pământ tare, ceea ce presupune un acoperiş acoperit cu pământ. În umplutura bordeiului se aflau fragmente ceramice din care nu s-a întregit nici un vas, oase, zgură, fondanţi.

Ceramica aparţine celor două categorii, nisipoasă care este majoritară şi cenuşie în cantitate foarte mică. Se aflau şi câteva fragmente de amforă din pastă cu pigmenţi de ocru.

Bordeiul a fost datat în sec. IX-X, spre sfârşitul acestei perioade, pe baza materialul ceramic avându-se în vedere următoarelor elemente:

Lipsa ceramicii de import, cu excepţia fragmentelor de amforă, provenite din straturile superioare ale umpluturii;

Ceramica din pastă caolinoidă în cantitate neglijabilă;

Resturi ceramice de la un borcan din pastă roşie - cărămizie, probabil cu pigmenţi de ocru grosieră, ardere oxidantă, cu decor în val neglijent, descoperite la nivelul podelei;

Prezenţa unor fragmente ceramice striate cu angobă cărămizie;

Fragmente de oală din pastă fină cu angobă galben cărămizie şi decor striat în reţea.

Această situaţie trebuie analizată în contextul în care aşezarea se afla în apropierea cetăţilor Capidava şi Hârşova. Acest bordei este contemporan cu bordeiul nr. 1 aflat la aprox. 10 m distanţă.

Complexul nr. 20 - Bordeiul nr. 3 (SB, c 17, Cas. III)

Este cercetat parţial. În SB, c 17, s-a aflat cuptorul apărut la - 0,6 m, ca o peliculă de chirpici ars, în formă de potcoavă, cu diametrul de 1,5 m. Caseta a intersectat chiar mijlocul bordeiului, din umplutura căruia au fost scoase numeroase fragmente de ceramică nisipoasă, dar şi cioburi de amforă cu coaste la interior şi angobă cărămizie. Materialul ceramic va fi analizat după cercetarea integrală, când va fi propusă şi datarea acestui complex.

Complexul nr. 19 - Cuptorul nr. 1 (S. A, c 19, Cas. IX)

Este un cuptor casnic cu vatra în formă de potcoavă, cu diametrul de 1,5 m şi lăţimea tot de 1,5 m. A fost construit aproape la suprafaţa solului cu vatra adâncită în umplutura bordeiului nr. 2. Distrus din vechime. Pe vatra păstrată se afla chirpici ars, fragmente de zgură. În apropiere s-a găsit o lupă de fier. A fost datat în sec. X-XI pe baza prezenţei în nivelul cuptorului şi pe vatră a numeroase resturi de amfore bizantine, ceramică cenuşie şi a unei greutăţi de lut în formă de trunchi de piramidă. Acestora li se adaugă situaţia stratigrafică. Cuptorul intersectează bordeiul nr. 2.

Construirea cuptorului pe bordeiul nr. 2 este dovada existenţei la Popina Blagodeasca a două faze de locuire. Prima situată în sec. IX- X, din care s-au cercetat bordeiele 1 şi 2 încadrate cronologic la finalul acestei faze şi probabil începutul celeilalte şi a doua din sec. X-XI, căreia îi aparţine cuptorul nr. 1
Note:

* Pentru analiza complexelor şi a materialului ceramic am beneficiat de consultaţia colegului nostru Valeriu Sârbu, director adjunct la Muzeul Brăilei, fapt pentru care îi mulţumim şi pe această cale. Opiniile domniei -sale vor fi redate mai jos, după descrierea complexelor.
Abstract

In sector A, a section SB was trased, to 40 x 1.50 m wide, east-ouest directed, perpendicular on SA. Some time we opened cases for research of the last year discovered dwelling-houses. Fourteen units belong to Geto-Dacians and Dridu culture settlement was completed or partialyl researched. From Geto-Dacian settlement we discovered ten units, one dwelling-houses, three undeterminated units and five pits. On the pottery, this settlement is dated in the 4th-3rd centuries BC. From Dridu settlement we discovered two dwelling-houses, only one complete dated to 9th-10th centuries. On SA, 18-20 squares we intersected three units, the Dridu furnace no. 1, Dridu dwelling-house no. 2 and Geto-Dacian dwelling-house no. 3. This situation shows a dinamic living on this sector.