1. Adamclisi, com. Adamclisi, jud. Constanţa [Tropaeum Traiani]


Moigrad, com. Mirşid, jud. Sălaj [Porolissum]



Yüklə 5,34 Mb.
səhifə95/165
tarix27.10.2017
ölçüsü5,34 Mb.
#16674
1   ...   91   92   93   94   95   96   97   98   ...   165

146. Moigrad, com. Mirşid, jud. Sălaj [Porolissum]

Punct: Pomet

Cod sit: 142159.03



Sector LM, obiectiv LM.3
Colectiv: Nicolae Gudea - responsabil (UBB Cluj)
În conformitate cu autorizaţia de săpătură arheologică nr. 157/2001 eliberată de către Ministerul Culturii şi Cultelor, campania de cercetări arheologice a anului 2001 în vicus-ul roman a castrului mare de pe dealul Pomet de la Porolissum (com. Mirşid, sat. Moigrad, jud. Sălaj); cod. sit: 14215902 s-a desfăşurat în perioada cuprinsă între 1 august - 27 septembrie a.c.

Suprafaţa supusă cercetării arheologice se găseşte în dreapta drumului roman care urcă în cadrul complexului arheologic, pe lângă vama romană (Gudea 1996) şi spre castrul roman ce se găseşte pe dealul ce azi se numeşte Pomet (Gudea 1997/a). Terasa pe care se găseşte obiectivul denumit convenţional LM. 3 se găseşte la începutul primei terase care începe în faţa colţului de N al castrului, înspre dealul Irimiesei. Terasa amintită se desfăşoară de-a lungul laturii de NE a fortificaţiei, suprafaţă unde drumul roman care urcă dinspre Terasa Sanctuarelor capătă un traseu orizontal aproximativ paralel cu elementele sistemului defensiv nord-estic al castrului (şanţuri de apărare, val, zid de incintă). Construcţia avută în vedere se găseşte la 6 m. NV de obiectivul LM. 1 S (taberna şi templul lui Jupiter Optimus Maximus Dolichenus), obiectiv a cărui cercetare a fost finalizată în campania arheologică a anului 2000. Obiectivul LM.3 se găseşte în imediata vecinătate a drumului roman amintit.

I. Au fost efectuate următoarele lucrări preliminare săpăturii arheologice privind pregătirea suprafeţei de teren:

a) defrişarea vegetaţiei de arbuşti în zona obiectivului;

b) mutarea grămezii de tegulae (ţigle, olane, cărămizi) provenite din campaniile anterioare de cercetare arheologică a obiectivului LM. 1 S.

II. În finalul cercetării pentru protejarea sitului identificat s-a efectuat o conservare primară a zidurilor clădirii după care cele 4 casete deschise (C. 1, 2, 3, 4) au fost astupate.

III. Săpăturile arheologie propriu-zise. Campania arheologică a anului 2001 a urmărit continuarea cercetării începute în anul 2000 când în zonă a fost trasată o secţiune de control în care a fost identificată existenţa obiectivului LM. 3.

Cercetarea în suprafaţă realizată în campania arheologică a anului 2001 a fost iniţial concepută prin trasarea a 6 secţiuni paralele cu S.1 LM. 3/2000 cu dimensiunile de 3 x 6 m. Acestea urmau să fie trasate perpendicular pe latura îngustă pe S.1 LM. 3/2000 fără a fi lăsat martor între acestea şi secţiunea amintită. Casetele au fost trasate începând cu m 6,5 al secţiunii S. 1 LM. 3/2000. Între cele două şiruri de 3 casete s-a lăsat un martor de 0,5 m.

Data târzie la care au fost demarate săpăturile arheologice, lipsa forţei de muncă, au făcut ca C. 5 şi 6 să nu mai poată fi deschise, acestea urmând să fie excavate în campaniile viitoare.

Caseta 1 (3 x 6 m.) amplasare: la SV de S. 1 LM. 3/2000 spre drumul roman.

Caseta 2 (3 x 6 m.) amplasare: la NE de S. 1 LM. 3/2000.

Caseta 3 (3 x 7 m) la SV de S. 1 LM. 3/2000, spre LM. 1 la S faţă de caseta 1. Caseta a fost prelungită cu 1 m. spre drumul roman pentru a putea surprinde drumul rigola şi zidul de incintă al clădirii.

Caseta 4 (3 x 6 m) la NE de S. 1 LM. 3/2000.

În urma cercetării intreprinse asupra obiectivului LM. 3 campania arheologică a anului 2001 oferă următoarele date:

Clădirea se găseşte în stânga drumului roman ce urcă dinspre Terasa Sanctuarelor spre castrul de pe dealul Pomet, în imediata sa vecinătate. Între zidul de incintă al clădirii LM. 3 şi dalele drumului nu a fost surprinsă prezenţa unei rigole, zidul fiind lipit de dalele drumului (realitate suprinsă în casetele 1 şi 3). Clădirea este prevăzută spre drum cu un porticus. Prezenţa porticurilor este o realitate des întâlnită în cadrul construcţiilor vicane de la Porolissum şi în general în Imperiul Roman. Intrarea în interiorul clădirii se făcea peste un prag de piatră ce prezintă o diferenţă de nivel de 0,15 m faţă de nivelul dalelor drumului roman. Existenţa porticus-ului este dovedită de baza de coloană de formă patrulateră cu dimensiunile 0,7 x 0,9 m ce a fost surprinsă începând cu -0,1 m adâncime în caseta 1 pe zidul dinspre drum.

Datorită stadiului actual al cercetării nu ne putem pronunţa legat de dimensiunile şi forma construcţiei cu toate că tipologia trebuie să fi fost respectată şi forma dreptunghiulară cu latura îngustă spre drum regăsindu-se şi în acest caz. Dacă lăţimea este oferită de S. 1 LM. 3/2000 aceasta fiind de 14 m., lungimea, respectiv dezvoltarea în adâncime, a clădirii urmează a fi cunoscută în urma finalizării cercetării obiectivului din campaniile viitoare.

Tehnica de construcţie a zidurilor clădirii este cea opus incertum. Grosimea zidurilor de incintă este de 0,7 m. În cazul zidului de incintă sud-estic în porţiunea surprinsă în caseta 4 s-a constatat în două cazuri folosirea ca material de construcţie şi a materialului tegular (cărămizi). Acest aspect surprins nu poate fi considerat o modificare a tehnicii de construcţie ci poate fi legat de intervenţii şi refaceri târzii asupra clădirii LM. 3. Tot sub aspectul tehnicii de construcţie a zidului de incintă sud-estic în porţiunea surprinsă în caseta 4 trebuiesc amintite două aspecte. Zidul în zona amintită prezintă o puternică înclinare spre exterior (în porţiunea m: 2 şi 6) iar traseul zidului nu mai prezintă un duct rectiliniu. Pe lângă acest aspect care se datorează unei anomalii de construcţie realitate constatată parţial în caseta 3 şi în totalitate în caseta 4 zidul este realizat din pietre cu dimensiuni mici şi mijlocii (5 x 15 cm, respectiv 15 x 25 cm).

Zidurile de compartimentare interioară sunt realizate tot în tehnica opus incertum. Un prim zid este surprins atât în caseta 1 cât şi în caseta 3. Acesta nu este paralel cu zidul ce susţinea porticus-ul respectiv zidul dinspre drum al clădirii. Acest aspect reprezintă o altă anomalie legat de tehnica şi calitatea de construire. În taluzul stâng al casetei 1 distanţa între cele două ziduri este de 2,3 m. În taluzul drept aceasta este de 2,8 m. Grosimea zidului este de 0,65 m. În zona de îngemânare a acestui zid cu zidul de incintă sud-estic al construcţiei a fost surprins o amenajare din cărămizi şi ţigle cu dimensiunile de 1,3/0,5 m ce întrerupe zidul de compartimentare. Amenajarea respectivă iniţial am considerat-o a fi un cuptor amenajat în zidul clădirii într-o fază târzie de locuire. Lipsa urmelor de ardere secundară ne-a determinat să renunţăm la susţinerea în continuare a acestei destinaţii apreciind că amenajarea respectivă ar putea fi un ustrinum.

Un al doilea zid de compartimentare interioară a fost identificat în caseta 1 şi caseta 2. Acesta este parţial prins în martor. Grosimea lui o avem, surprinsă însă din campania arheologică a anului precedent în S. 1 LM. 3/2000, aceasta fiind de 0,5 m. Tehnica de construcţie rămâne cea de opus incertum. De la fundaţie spre elevaţia zidului propriu-zis grosimea este diminuată prin 3 trepte, praguri de 0,1 m.

Un al treilea zid de compartimentare a fost surprins în caseta 2, în dreptul m: 3. Zidul surprins are un duct ce cade perpendicular pe cel de-al doilea zid de compartimentare interioară menţionat mai sus. Tehnica de construcţie este cea de opus incertum. Starea de conservare a acestuia este foarte proastă. Nu este în acest caz exclusă posibilitatea ca pe anumite porţiuni el să fi fost scos. Un alt aspect constatat este acela că acest zid se adânceşte foarte puţin în pământ -0,35/0,4 m şi este neglijent construit fapt ce denotă că realizarea lui a fost executată probabil într-o fază târzie de locuire.

Deschiderea celor două casete neexcavate în campania anului 2001 (caseta 5 şi caseta 6) trasate la NV de cele 4 săpate în campania anului 2001, precum şi extinderea săpăturii în zona de NE a suprafeţei cercetate ce va fi realizată în campania arheologică a anului 2002 ne va oferi date arheologice complete legat de acest obiectiv.

În continuare, pentru suprafeţele cercetate în campania anului 2001 putem concluziona că nivelul de călcare în interiorul clădirii LM. 3 se găseşte la 0,5 m faţă de actualul nivel de călcare, nivel până la care stratul de cultură existent a oferit un material arheologic bogat şi variat. Stratul de cultură amintit este căpăcuit de un nivel compact de tegulae (ţigle şi olane) provenite din învelitoarea acoperişului care la un moment dat s-a prăbuşit. Această realitate este surprinsă în casetele 1 şi 3 şi parţial în caseta 2. Deasupra nivelului de tegulae a fost surprins un nivel de dărâmătură de piatră provenită de la zidurile construcţiei prăbuşite ulterior prăbuşirii acoperişului.

Legat de materialul arheologic recuperat în urma cercetării clădirii LM. 3 în campania arheologică a anului 2001 acesta este divers şi destul de bogat. Ceramică (vase cu inscripţii, oale, străchini, căni, chiupuri, pahare, capace, farfurii, portaria, afumătoare, fructiere, amfore, terra sigillata, terra sigillata Porolissensis, vase cu decor lipit, vase lucrate la mână (dacice)), tegulae (ţigle şi olane, ţigle ştampilate, ţigle cu urmă de animale şi ţigle cu urme de tălpi de copil - 2 cazuri). Sticlă (plăci geam, vase de sticlă, podoabe - inele, brăţări, mărgele), oase (oase menajare, oase prelucrate, unelte de os, instrumente, podoabe, piese de joc), piatră (monumente - baze de coloane, fragmente statui), fier (arme, unelte), material de construcţii (piroane şi cuie), bronz (fibule, aplici, pandantive, catarame), statuete - în campania arheologică a anului 2001 a fost descoperită o piesă deosebită, o statuetă cel reprezintă pe zeul Serapis - bust.

Materialul arheologic recuperat urmează să fie prelucrat şi valorificat ştiinţific, categoriile de materiale în baza cărora se prelucrează materialul urmând să se diversifice în urma finalizării cercetării obiectivului LM.3.





Yüklə 5,34 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   91   92   93   94   95   96   97   98   ...   165




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin