1. Adamclisi, com. Adamclisi, jud. Constanţa [Tropaeum Traiani]



Yüklə 5,34 Mb.
səhifə103/165
tarix27.10.2017
ölçüsü5,34 Mb.
#16674
1   ...   99   100   101   102   103   104   105   106   ...   165

157. Orăştie, jud. Hunedoara

Punct: Dealul Pemilor - X2

Cod sit: 87647.02

Colectiv: Zeno-Karl Pinter - responsabil, Ioan Marian Ţiplic - responsabil sector (ULB Sibiu), Mihai Căstăian (MCDR Deva)


În campania anului 2001 au continuat cercetările asupra necropolei medievale timpurii din acest punct şi au fost dezvelite alte 12 morminte, ajungându-se astfel la cifra de 21 de morminte dezvelite până în prezent. Au fost trasate 4 secţiuni de 2x20 m (S 25, S 26, S 27, S28), reuşindu-se delimitarea spre V şi N a necropolei.

Materialul arheologic din inventarul mormintelor este constituit din ceramică şi piese de metal, trebuind remarcată, în acest context, lipsa materialului numismatic. În privinţa pieselor de lemn, piele sau materiale textile lipsa acestora este justificată de aciditatea naturală a solului, care face imposibilă conservarea lor, dar putem bănui prezenţa acestor materiale în legătură cu piesele de metal de care ar fi trebuit să fie ataşate (săgeţi, etc.).

În ceea ce priveşte obiectele din ceramică, în campaniile anterioare singurele descoperiri aparţineau nivelului turdăşean şi apăreau în morminte în poziţie secundară. Totuşi într-un singur caz în inventarul unui mormânt dezvelit în 2001 a fost descoperit un vas depus ca ofrandă. M20 reprezintă un mormânt de copil care avea depus culcat, în prelungirea tibiei stângi un vas ceramic fără capac, de tipul vasului borcan. Inventarul acestui mormânt este caracteristic mediului de tradiţie slavă sau bulgară, ceea ce conferă necropolei din Dealul Pemilor o importanţă şi mai mare în contextul cercetării coabitării populaţiei locale cu elemente alogene stabilite în zona teraselor înalte ale văii Mureşului în preajma Anului O Mie. Alături de acesta a mai fost descoperit într-un mormânt de fetiţă (M15) o salbă de mărgele din ceramică, salbă ce era înşirată pe o sârmă de fier şi păstrată în proporţie de 90 %.

Inventarul metalic poate fi împărţit pe criterii de funcţionalitate în două categorii: piese de podoabă şi piese de echipament militar şi de harnaşament. Piesele de podoabă sunt în general simple şi confecţionate din metale neferoase (cupru sau bronz) şi reprezintă brăţări, cercei, inele, zurgălăi, fiind descoperite atât în mormintele de bărbat cât şi de femeie. Cerceii, din punct de vedere tipologic, fac parte din acelaşi tip reprezentat de brăţări, cu secţiune rotundă, diametrul variind foarte puţin în jurul valorii de 30 mm, fiind deschişi şi cu capetele ascuţite. Inelele descoperite în campania 2001 se alătură celor descoperite în campaniile anterioare încadrându-se în tipologia prezentată de Z. K. Pinter şi S. A. Luca. Se evidenţiază o regulă aproape generală în ceea ce priveşte poziţia în care sunt descoperite brăţările în mormintele de bărbat: pe antebraţe în apropierea coatelor. Piesele de echipament militar descoperite sunt reprezentate mai ales de vârfuri de săgeată, dar a fost descoperit şi un topor de luptă în asociaţie cu săgeţi. Din punctul de vedere al descoperirilor de piese de armament şi a pieselor de harnaşament în acelaşi mormânt relevant este M18 al cărui inventar este constituit din: tolba cu săgeţi în care se afla şi toporul de luptă, aşezată pe partea dreaptă a defunctului în zona toracelui, scăriţele de cavalerie depuse în zona labei piciorului stâng, zăbala articulată cu opritor din os aflată pe tibia piciorului drept, armătura metalică a unei säbeltasche pe femurul piciorului drept, diverse piese provenind de la căpăstrul calului şi podoabe (2 cercei în zona capului de o parte şi de alta. În mai multe morminte au fost depistate vârfuri de săgeţi depuse în mănunchi sau în tolbă, edificatoare pentru poziţionarea lor fiind situaţia din M18 unde săgeţile se aflau depuse în tolbă cu vârful în sus şi nedepăşind marginea acesteia.

În încercarea de încadrare culturală şi cronologică a necropolei din punctul Orăştie - Dealul Pemilor X2 trebuie avut în vedere atât inventarul funerar, cât şi modul de organizare a necropolei. Din acest ultim punct de vedere, din cercetările desfăşurate până în prezent, putem spune că avem de a face cu o necropolă în cadrul căreia mormintele sunt organizate în şiruri paralele, lucru caracteristic necropolelor medievale timpurii a căror durată de folosire nu este îndelungată. Materialele descoperite în acest punct pot fi încadrate fără dificultate în perioada timpurie a evului mediu transilvănean la cumpăna mileniilor I şi II, în acest sens existând corespondenţe tipologice în mai multe puncte cercetate în spaţiul intracarpatic. Încadrarea tipologică şi cronologică a necropolei din punct de vedere al cronologiei relative şi absolute a fost făcută de Z. K. Pinter şi S. A. Luca, fiind vorba de o necropolă caracteristică orizontului Bijelo-Brdo (sf. sec. X - începutul sec. XI) şi faţă de cele afirmate de cei doi autori, pe baza descoperirilor din campania 2001, au apărut unele materiale ce aduc mai multă exactitate în ceea ce priveşte cronologia relativă a necropolei. Descoperirea mormântului de călăreţ cu inventar caracteristic fazei finale a grupului Cluj (M18), ne permite să considerăm necropola ca fiind datată la sfârşitul sec. X şi începutul sec. XI (prima decadă), reprezentând o etapă de trecere de la orizontul mormintelor de luptători caracteristice sec. IX-X la orizontul timpuriu Bjelo-Brdo. Totodată, mormântul de fetiţă în care a fost descoperit vasul ceramic, caracteristic ca formă mediului slav, precum şi celălalt mormânt de fetiţă (M15) cu salba de mărgele, ne permite să luăm în considerare tot mai mult ipoteza atribuirii acestei necropole populaţiei supuse centrului voievodal de la Alba Iulia, fiind vorba de supuşi al lui Gyla.
Bibliografie:

1. Z. K. Pinter, S. A. Luca, Necropola medieval-timpurie de la Orăştie-Dealul Pemilor. Punctul X2/1992-93, în: Corviniana, I, 1995, p. 17-44.

2. S. A. Luca, Aşezări neolitice pe valea Mureşului (I). Habitatul turdăşean de la Orăştie - Dealul Pemilor (punct X2), Alba Iulia, 1997.

3. S. A. Luca, Z. K. Pinter, Der Böhmerberg bei Bross/Orăştie. Eine archeologische Monographie, Sibiu, 2001.




Yüklə 5,34 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   99   100   101   102   103   104   105   106   ...   165




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin