1. Adamclisi, com. Adamclisi, jud. Constanţa [Tropaeum Traiani]

159. Ostrov, com. Ostrov, jud. Tulcea [Beroe]

Punct: Piatra Frecăţei

Cod sit: 161115.01

Colectiv: Alexandru Barnea - responsabil (FIB, IAB), Dorel Paraschiv, Aurel Stănică (ICEM Tulcea)

Cercetările de la Piatra Frecăţei s-au desfăşurat în perioada 24 septembrie - 14 octombrie, în mai multe secţiuni, dispuse pe ambele promontorii.

Secţiunea I b (S. I b)

În secţiunea I b am continuat cercetarea în sondajul din partea de E a carourilor 20 - 21, sub podeaua complexului 13, complex descoperit şi cercetat parţial în campania din anul trecut. Sub podeaua amintită, surprinsă la adâncimea de -2,25 m faţă de actualul nivel de călcare, se găseşte un strat de pământ galben tasat, cu materiale arheologice din mai multe perioade:

- perioada romano-bizantină - amfore LR 1, LR 2, Kuzmanov 16, amfore de masă, oale locale, un ac din os şi trei monede datate în sec. IV;

- perioada romană timpurie - amfore Dressel 2 - 4, Zeest 94, ceşti globulare decorate cu caneluri şi ceramică de masă orientală;

- prima epocă a fierului - trei fragmente ceramice.

Săpătura s-a efectuat până la adâncimea de -4,8 m. La -3,6 m faţă de actualul nivel de călcare a apărut o amenajare din piatră locală legată cu pământ, din care se mai păstrează 4 asize.

Secţiunea VI (S VI)

Am continuat cercetarea în această secţiune, ce este orientată V - E şi are dimensiunile de 12 x 2 m. În zona carourilor 1 - 2, la adâncimea de 1,35 m în dreptul ţăruşului 0 a apărut o podea consistentă din pământ galben, pe care au fost descoperite mai multe vase borcan (dintre care unul întreg) şi un fragment ceramic cu smalţ verde-măsliniu, decorat cu „barbotină”, datate în sec. XI.

La -1,6 m, în dreptul ţăruşului 3 şi aproape de actualul nivel de călcare în dreptul ţăruşului 6, am surprins o altă podea, sub un strat consistent de umplutură. Podeaua, cu materiale datate tot în sec. XI (între care se remarcă o cruciuliţă din bronz şi un fragment de igliţă din os), a fost perforată de două gropi. Groapa nr. 1 a fost surprinsă în carourile 4 - 5, în profilul nordic; în aceasta au fost descoperite vase ceramice din sec. XI (între care o ceaşcă cu smalţ verde măsliniu întregibilă), trei monede şi o cruce-relicvar din bronz din aceeaşi perioadă şi o monedă emisă în sec. IV. Groapa nr. 2 a fost surprinsă în carourile 5 - 6, în profilul sudic; din aceasta au fost recoltate numeroase oase şi solzi de peşte.

Secţiunea VII (S VII)

La 1 m S de S. VI, am trasat o altă secţiune de 12 x 2 m, paralelă cu aceasta.

În primele două carouri, la adâncimea de -1,2 m faţă de actualul nivel de călcare (luată în dreptul ţăruşului 0), am descoperit o podea din lut galben, corespunzătoare celei din S. VI. În profilul de S, în caroul 1, a fost surprins parţial un pietrar.

În carourile 3 - 6, la -1,4 m în dreptul ţăruşului 2 şi aproape de actualul nivel de călcare în dreptul ţăruşului 6, am descoperit o altă podea, corespunzătoare, de asemenea, celei din secţiunea anterioară. Pe podea au fost surprinse două pietrare, unul în caroul 3, iar altul în caroul 5; acestea sunt de la două locuinţe, separate în dreptul ţăruşului 4.

Secţiunea X (S X)

La V de S. I b, pe pantă, spre aşezarea civilă, a fost trasată o secţiune, cu dimensiunile de 4 x 2 m, orientată N - S. În acesta a fost surprins zidul de incintă de epocă romano-bizantină, prăbuşit. Zidul fusese realizat din piatră locală, prelucrată sumar, legată cu mortar.

Secţiunea XI (SXI)

La 3 m V de S X a fost trasată o secţiune paralelă cu aceasta, cu dimensiunile de 6 x 2 m, în care a fost surprins zidul de incintă romano-bizantin, de asemenea prăbuşit. Peste zid a fost descoperită şi cercetată parţial o locuinţă cu inventar bogat (vase ceramice şi o monedă), datat în sec XI. Din acestea rezultă că zidul s-a prăbuşit înainte de revenirea bizantinilor la Dunărea de Jos. Spre profilul de E al secţiunii XI au fost descoperite câteva oase umane.

Secţiunea VIII (S VIII)

Pe mijlocul promontoriului sudic (cel de lângă şosea) a fost trasată o secţiune perpendiculară pe şosea, cu dimensiunile de 14 x 2 m, caroiată din 2 în 2 m.

În caroul 4, la adâncimea de 0,2 m, a ieşit la iveală un mormânt (M 1) deranjat - au fost recuperate tibiile, un coxal, câteva vertebre şi craniul.

În carourile 6 - 7 a fost descoperit un alt mormânt (M 2), a cărui groapă fusese mărginită de pietre şi bucăţi de lemn. Mormântul, orientat SVV - NEE a fost surprins la adâncimea de -0,8/1 m. Acesta avea ca inventar un vas-borcan, datat în sec. XI, depus în dreapta capului şi un cercel din bronz.

În carourile 4 - 5 a fost surprinsă şi cercetată parţial o locuinţă semiadâncită cu pietrar, datată, pe baza inventarului (vase-borcan, ceramică smălţuită, două monede), în prima jumătate a sec. XI. Locuinţa, a cărei podea a fost găsită la adâncimea de 1,9 m, a perforat două niveluri. În dreptul ţăruşului 4, pe podeaua locuinţei şi în umplutura acesteia (care are o grosime de peste 1 m), au apărut mai multe blocuri paralelipipedice masive din piatră, ce par să fi fost utilizate la construirea unei incinte.

Primul dintre nivelurile perforate de locuinţa medievală a fost surprins pe ultima parte a caroului 2 şi în caroul următor, la adâncimea de 0,8 m; pe acesta, care avea un strat superficial de arsură, au fost descoperite fragmente ceramice romano-bizantine - amfore LR 1, LR 2 şi farfurii Hayes 3.

Al doilea nivel perforat a fost descoperit la adâncimea de 1,35 m; acesta era puternic incendiat şi conţinea materiale arheologice de epocă romană timpurie, datate în sec. II - III - amfore Zeest 94, ceşti cu corpul globular, ceramică de masă orientală, vase din sticlă.

Al doilea nivel a fost păstrat în caroul 3, săpătura efectuându-se doar în caroul 2, până la adâncimea de 2,3 m, într-un strat de nivelare ce conţinea materiale romane timpurii - amfore Käpitan II, Zeest 94, ceramică de masă pergameniană, tegule.

Secţiunea IX (S IX)

La V de S. VIII am trasat o altă secţiune, paralelă cu aceasta, pe carourile 4/7, pentru a surprinde şi aici blocurile paralelipipedice din piatră din dreptul ţăruşului 4. Între S. VIII şi S. IX am lăsat un martor cu lăţimea de 1 m.

În caroul 4, la adâncimea de -0,25 m au apărut mai multe schelete (M 3), însă doar unul dintre acestea avea oasele în conexiune anatomică - un copil cu înălţimea de 0,65 m, deci în vârstă de cca. 1,5 ani. Celelalte oase proveneau de la cel puţin doi copii de aceeaşi vârstă şi de la cel puţin doi adulţi. Ca inventar, mormântul avea un pandantiv din os. Scheletul complet avea aceeaşi orientare ca cel din M 2 (SV - NE).

În carourile 5/6, la adâncimea de -0,8 m, a fost descoperit un alt mormânt (M 4), orientat V - E. Defunctul, care avea mâinile pe bazin, fusese depus în sicriu din lemn. Mormântul avea ca inventar o cană cu o toartă (în dreapta craniului), un cercel din bronz, un inel şi o monedă datată în sec. XI.

Planşa 80
Résumé

On a été réalises des fouilles archéologiques sur les deux promontoires de Piatra Frecăţei - Beroe; quelques complexes d’habitation du XI-e - XII-e siècles et un fragment de muraille d’enceinte de la période romano-bizantine ont été mis au jour sur le promontoire du N et quatre tombes médiévales sur celui du S.