1 Introducere

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 62.39 Kb.
tarix12.01.2019
ölçüsü62.39 Kb.



1 Introducere

Acest raport analizează progresele înregistrate în 2016 și în anii precedenți, în cadrul programelor de asistență pentru dezafectare nucleară ale Uniunii Europene, derulate în Bulgaria, Lituania și Slovacia. El îndeplinește cerințele de raportare ale regulamentelor relevante ale Consiliului1,2 și reprezintă baza pentru adoptarea programelor de lucru anuale pentru anul 2017 din cadrul programelor de asistență. În actualul cadru financiar multianual (CFM 2014-2020), Comisia a raportat de două ori cu privire la acest subiect3,4.

Odată cu aderarea la UE, Bulgaria, Lituania și Slovacia și-au luat angajamentul de a închide opt centrale nucleare de concepție sovietică, înainte de finalul duratei lor de viață prevăzute. În contrapartidă, UE s-a angajat să ofere asistență financiară în vederea dezafectării centralelor desemnate, și anume:


  • Centrala nucleară (CN) Kozlodui, unitățile 1-4, din Bulgaria;

  • Centrala nucleară (CN) Ignalina din Lituania și

  • Centrala nucleară (CN) Bohunice V1 din Slovacia.

Programele de asistență pentru dezafectare nucleară1,2 au ca obiectiv sprijinirea statelor membre relevante în implementarea unui proces constant în direcția etapei finale a dezafectării, asigurând, în același timp, aplicarea celor mai înalte standarde de securitate.

În toate cele trei cazuri, etapa finală a dezafectării este definită ca „sit dezafectat”: Depozitarea combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive într-un depozit geologic de adâncime nu face obiectul programelor de asistență pentru dezafectare, ea trebuind să fie abordată de fiecare stat membru în programul național de gestionare a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive, conform cerințelor directivei pertinente5,6.

2 Administrarea programului

2.1 Metoda de implementare

Comisia încredințează punerea în aplicare a bugetelor programelor unor organisme de punere în aplicare evaluate în funcție de piloni (gestiune indirectă), după cum urmează:


  • în Bulgaria, Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cu contribuții la Fondul internațional de asistență pentru dezafectarea centralei nucleare de la Kozlodui (KIDSF) începând cu anul 2001;

  • în Lituania, BERD, cu contribuții la Fondul internațional de asistență pentru dezafectarea centralei nucleare de la Ignalina (IIDSF) începând cu anul 2001 și Agenției centrale de administrare a proiectelor (CPMA) începând cu anul 2003;

  • în Slovacia, BERD, cu contribuții la Fondul internațional de asistență pentru dezafectarea centralei nucleare de la Bohunice (BIDSF) începând cu anul 2001 și Agenției naționale slovace pentru inovare și energie (SIEA) începând cu anul 2016.

Astfel, pentru programul aferent centralei de la Ignalina și pentru programul aferent centralei de la Bohunice, fondurile UE sunt direcționate prin două canale.

În urma unor evaluări realizate în funcție de piloni, Comisia a obținut dovezi că organismele de punere în aplicare (BERD, CPMA și SIEA) îndeplinesc cerințele pentru gestiune indirectă după cum se prevede la articolul 60 din Regulamentul financiar7.

2.2 Programare anuală și monitorizare

Comisia a modificat guvernanța programelor pentru CFM 2014-2020 în scopul stabilirii unor roluri și responsabilități clare și a introdus cerințe sporite în materie de planificare, monitorizare și raportare8.

În conformitate cu această abordare revizuită privind guvernanța, fiecare stat membru vizat a desemnat un coordonator de program (având rang de ministru sau de secretar de stat), care este responsabil cu programarea, coordonarea și monitorizarea respectivului program de dezafectare la nivel național. Coordonatorii de program trebuie să transmită programele anuale de lucru, iar Comisia le adoptă împreună cu deciziile de finanțare, în conformitate cu procedura de examinare definită la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/20119.

Pentru fiecare stat membru sunt numite comisii cu funcții de monitorizare și raportare, co-prezidate de un reprezentant al Comisiei și de coordonatorii de program. Organismele de punere în aplicare efectuează monitorizarea zilnică. În plus, Comisia urmărește îndeaproape punerea în aplicare a proiectelor prin evaluări administrative și pe teren, efectuate de două ori pe an. Pentru sprijinirea în continuare a acestui proces, Comisia a solicitat beneficiarilor introducerea unui sistem de gestionare a valorii dobândite, în vederea măsurării obiective a performanțelor și progreselor proiectelor.

2.3 Audituri și evaluări

În 2016, Comisia a pus în aplicare cu succes toate acțiunile subsecvente auditului intern din anul 2015 privind guvernanța și supravegherea programelor.

Principalul rezultat a fost evaluarea aprofundată10 a solidității planurilor de finanțare ale statelor membre relevante, pentru finalizarea în siguranță a dezafectării. Studiul a confirmat concluziile originale pozitive ale Comisiei (și anume, planuri de dezafectare complete, relevante și cuprinzătoare; o estimare adecvată a costului de bază global pentru programele de dezafectare și suficiente resurse pentru realizarea obiectivelor cadrului 2014-2020; fără deficit de finanțare). De asemenea, au fost analizate deficitele de finanțare după anul 2020, în special în cazul Lituaniei. În acest sens, studiul a arătat că cele trei economii sunt capabile, în mod demonstrabil, să finalizeze finanțarea propriilor programe prin resurse financiare naționale, fie cu impact neglijabil, fie, în Lituania, de ordinul a aproximativ 0,3-0,5 % din bugetul de stat anual, pe o perioadă de șapte ani.

În septembrie 2016, Curtea de Conturi Europeană și-a publicat raportul privind auditul performanței11, cu recomandări către Comisie și statele membre. Comisia a acceptat recomandările, integral sau parțial, și le-a abordat sau le va aborda în continuare în mod corespunzător, prin:



  • sprijinirea în continuare a partajării de cunoștințe și a punerii în aplicare a celor mai bune practici;

  • clarificarea și consolidarea cadrului de cofinanțare națională;

  • evaluarea măsurii în care finanțarea pentru dezafectare ar trebui să continue și după 2020;

  • lansarea unei dezbateri privind opțiunile de eliminare a deșeurilor radioactive comune din Uniune și

  • evaluarea măsurii în care costurile dezafectării și gestionării deșeurilor radioactive sunt contabilizate în mod transparent în toate statele membre.

În noiembrie 2016, serviciile Comisiei au început evaluarea la jumătatea perioadei12. Această evaluare include o consultare publică și o evaluare a rezultatelor și efectelor programului, a eficienței utilizării resurselor și a valorii sale adăugate pentru Uniune. De asemenea, ea va aborda posibilitatea de modificare a procedurilor de punere în aplicare detaliate8.

2.4 Execuție bugetară

Comisia a adoptat programele anuale de lucru pentru anii 2014, 2015 și 2016 și deciziile de finanțare aferente13,14,15, alocând bugetul atribuit în baza unor acorduri de delegare cu BERD (120,6 milioane de euro pentru IDSF Kozlodui, 9 milioane de euro pentru IDSF Ignalina, 30,3 milioane de euro pentru IDSF Bohunice), CPMA (176,6 milioane de euro) și SIEA (62,5 milioane de euro). Plățile efectuate de Comisie au avut la bază nevoile contractuale previzionale și stadiul punerii în aplicare a proiectului.

3 Cofinanțare



Programul „Kozlodui”

Între 2014 și 2016, au fost alocate resurse naționale în valoare de 42,8 milioane de euro pentru acoperirea costurilor planului de dezafectare a centralei nucleare de la Kozlodui, iar plățile efectuate de IDSF Kozlodui s-au ridicat la 86,1 milioane de euro, corespunzând unei cote de cofinanțare de către Bulgaria, din resurse proprii, de 33 %.

În raportul său11, Curtea de Conturi Europeană a estimat că deficitul financiar pentru perioada 2021-2030 era de 28 de milioane de euro. Cu toate acestea, Bulgaria efectuează în prezent evaluarea trienală a planului de dezafectare, potrivit legislației naționale proprii. Comisia va evalua rezultatele acestei evaluări după transmiterea acesteia de către coordonatorul de program, după care va raporta Parlamentului și Consiliului.

Programul „Ignalina”

De la începerea programului și până în iunie 2016, au fost alocate resurse naționale în valoare de 137,9 milioane de euro pentru acoperirea costurilor planului de dezafectare a centralei nucleare de la Ignalina, iar plățile efectuate de IDSF Ignalina și CPMA s-au ridicat la 805,8 milioane de euro, corespunzând unei cote de cofinanțare de către Lituania, din resurse proprii, de 15%.

În actualul CFM s-a observat o tendință de creștere a cofinanțării. Se preconizează că plățile din surse naționale vor fi de 44 de milioane de euro în 2016 și 2017. În aceeași perioadă, se preconizează că IDSF Ignalina și CPMA vor plăti 176 de milioane de euro, corespunzând unei cote de cofinanțare de către Lituania, din resurse proprii, de 20 % în 2016 și 2017.

Deficitul financiar pentru perioada 2021-2038 rămâne substanțial, de 1,561 miliarde de euro11. Potrivit legislației naționale relevante16 în vigoare, guvernul lituanian trebuie să negocieze sprijin suplimentar din partea Uniunii după 2020 și se angajează să acopere din bugetul de stat toate costurile pentru care nu se găsesc alte resurse.



Programul „Bohunice”

De la începerea programului până la finalul anului 2015, Fondul nuclear național din Slovacia a alocat 148 de milioane de euro, în timp ce IDSF Bohunice a alocat 189 de milioane de euro, corespunzând unei rate de cofinanțare de către Slovacia, din resurse proprii, de 44 %.

Pentru perioada 2016-2025 (până la finalul programului), fondurile naționale alocate se ridică la 328 de milioane de euro, resursele alocate de UE fiind de 482 de milioane de euro. Deficitul rămas pentru perioada 2021-2025 este de 92 de milioane de euro11.

4 Progrese și performanță

Articolul 2 al fiecăruia dintre cele două regulamente1,2 definește obiectivele principale specifice ale programelor de dezafectare pentru perioada de finanțare 2014-2020. Aceste obiective sunt detaliate suplimentar în procedurile de punere în aplicare8, care stabilesc valori de bază pentru fiecare program de dezafectare, până la starea finală corespunzătoare.

Toate reactoarele sunt oprite, iar combustibilul a fost descărcat din toate miezurile, cu excepția unuia17. În 2016 au fost atinse obiective esențiale: emiterea licenței de dezafectare pentru unitățile 3 și 4 ale centralei de la Kozlodui; și reluarea descărcării combustibilului din centrala nucleară de la Ignalina. Cele trei state membre au desfășurat în continuare activități de demontare, ajungând într-o fază în care procesul de dezafectare este în mod clar ireversibil.

Aceste realizări reprezintă și pași semnificativi în direcția îmbunătățirii siguranței la nivelul siturilor. Indicatorii-cheie de performanță arată că performanța este în general aliniată la așteptări și că a contribuit la identificarea cât mai timpurie a problemelor, pentru a stabili măsuri eficace de atenuare.

4.1 Programul „Kozlodui”

Unitățile 1-4 ale Centralei nucleare (CN) de la Kozlodui sunt reactoare de tip VVER 440/230: unitățile 1 și 2 au fost oprite în 2002, iar unitățile 3 și 4 în 2006.

Începând cu anul 2013, dezafectarea se află sub controlul Întreprinderii de stat pentru deșeuri radioactive din Bulgaria18 (SERAW), o organizație de dezafectare a cărei misiune constă în gestionarea în siguranță a deșeurilor radioactive pe teritoriul Republicii Bulgaria. Sub supravegherea Ministerului Energiei, SERAW este titularul licenței/operatorul responsabil pentru dezafectarea reactoarelor 1-4 ale CN Kozlodui și pentru viitorul Centru național de depozitare.

Scenariul de bază al programului

Principalele caracteristici ale scenariului de bază al programului „Kozlodui”19 sunt următoarele: obligativitatea atingerii etapei finale de „sit dezafectat” până în 2030 și un cost total estimat de 1,107 miliarde de euro (2013). Scenariul de bază este justificat în planul de dezafectare al CN Kozlodui20, aprobat de autoritățile bulgare, fapt confirmat în licența de dezafectare.



Progrese

La data de referință a raportării, progresul în raport cu obiectivele a fost unul satisfăcător.



  • Miezurile și piscinele reactoarelor au fost descărcate de combustibil, iar licențele de dezafectare pentru unitățile 1 și 2 și unitățile 3 și 4 ale CN Kozlodui au fost eliberate în noiembrie 2014 și, respectiv, iulie 2016.

  • Demontarea sălii turbinelor a progresat (aproximativ 13 430 de tone, adică o treime din componentele metalice au fost demontate și aproximativ 5 978 de tone de dale de beton au fost demolate).

  • Au continuat lucrările de demontare în clădirea reactoarelor (aproximativ 196 de tone de componente metalice au fost demontate).

  • Cantități semnificative de materiale au fost eliberate drept non-radioactive (aproximativ 13 049 tone).

  • Infrastructura de gestionare a deșeurilor este adecvată pentru activitățile actuale de demontare și de decontaminare, însă pe viitor sunt necesare centre suplimentare. Calea de eliminare a deșeurilor de nivel inferior (peste 90 % din volumul deșeurilor radioactive totale) se află în curs de pregătire, iar construcția Centrului național de depozitare va începe în 2017. În plus, construcția centrelor pentru reducerea unui volum ridicat de deșeuri radioactive și pentru fragmentare și decontaminare a progresat substanțial, iar dezafectarea este programată pentru 2017.

Performanță

În 2016, performanța globală a fost în general adecvată; demontarea componentelor metalice din sala turbinelor a ajuns la 93 % din valorile planificate, iar volumul de structuri de beton demolate a depășit planul (mai repede cu o jumătate de an decât fusese planificat); cu toate acestea, lucrările de demontare în clădirile reactoarelor încă nu au generat volumul preconizat de materiale.

Performanța privind respectarea calendarului a fost satisfăcătoare în cadrul multor proiecte de dezafectare; cu toate acestea, nu au putut fi prevenite întârzierile la anumite proiecte. După cum s-a raportat anul anterior4, programul se confruntă, în general, cu riscuri mai mari din cauze administrative și juridice, mai degrabă decât din cauze tehnice. Aceste riscuri ar fi putut periclita direcția esențială a programului; în plus, ele au fost abordate în programul anual de lucru pentru 2016 și au fost atenuate. În special evaluarea impactului asupra mediului pentru construcția centrelor naționale de depozitare a fost finalizată cu succes.

Începând cu anul 2014, valoarea dobândită a programului pus în aplicare cu asistență financiară din partea Uniunii a fost aliniată cu costurile reale, demonstrând o performanță satisfăcătoare din punctul de vedere al costurilor.

4.2 Lituania – Centrala nucleară Ignalina

CN Ignalina este compusă din două reactoare de tip RBMK 1500: unitățile 1 și 2 au fost oprite în 2004, respectiv în 2009.

Întreprinderea de stat Centrala Nucleară Ignalina (INPP)21 din Lituania este titularul licenței/operatorul responsabil pentru instalațiile aflate în proces de dezafectare și pentru instalațiile de depozitare a deșeurilor. Ea își desfășoară activitatea sub controlul Ministerului Energiei. În ultimul an, INPP și-a adaptat structura, devenind organizație cu o activitate eficace în domeniul dezafectării, cu competențe mai solide de gestionare a proiectelor.

Scenariul de bază al programului

Principalele caracteristici ale scenariului de bază al programului „Ignalina”22 sunt următoarele: obligativitatea atingerii etapei finale de „sit dezafectat” până în 2038 și un cost total estimat de 3,377 miliarde de euro. Scenariul de bază al programului este justificat în planul de dezafectare final20, aprobat de Ministrul Energiei al Republicii Lituania la 25 august 2014.



Progrese

La data de referință a raportării, progresul în raport cu obiectivele a fost unul satisfăcător:



  • Eliminarea ansamblelor de combustibil uzat din piscinele de combustibil uzat din unitățile 1 și 2 a început în septembrie 2016.

  • Condițiile licenței de funcționare pentru unitatea 1 a CN Ignalina au fost adaptate în octombrie 2015, în vederea autorizării demontării și decontaminării suplimentare a echipamentelor.

  • Activitățile de demontare și decontaminare din sala turbinelor au progresat până la 99 % în unitatea 1 și până la peste 30 % în unitatea 2, ceea ce corespunde unui număr de 19 576 de tone de echipamente demontate și decontaminate din 2014 până la sfârșitul lunii iunie 2016. Aceasta reprezintă aproape 50 % din obiectivul pentru CFM.

  • Noul centru pentru depozitarea uscată intermediară a combustibilului uzat este funcțional.

  • Infrastructura de gestionare a deșeurilor este adecvată pentru nevoile actuale ale activităților de demontare și de decontaminare, însă pe viitor sunt necesare centre suplimentare. Calea de eliminare a deșeurilor de nivel inferior (peste 90 % din volumul deșeurilor radioactive totale) se află în curs de pregătire, iar construcția depozitului de suprafață este preconizată să se aprobe în 2017. În plus, noile centre de tratare și depozitare a deșeurilor solide vor fi puse în funcțiune în 2018.

Performanță

În 2016, demontarea echipamentelor s-a realizat într-un ritm adecvat, în sălile turbinelor, precum și în clădirile de serviciu care fac legătura dintre acestea și clădirile reactoarelor. Gestionarea deșeurilor a fost, de asemenea, satisfăcătoare, atingând sau depășind obiectivele.

Transferul primelor recipiente de combustibil uzat din clădirile reactoarelor în noul centru de depozitare intermediară s-a derulat conform planificării.

În prezent, programul nu este afectat de dispute contractuale semnificative; cu toate acestea, trebuie îmbunătățită performanța privind respectarea calendarului în unele domenii, precum finalizarea punerii în funcțiune a noilor centre de tratare și depozitare a deșeurilor solide.

Analiza valorii dobândite sugerează că, după trei ani (2014-2016), programul global a înregistrat o întârziere de șase luni.

Începând cu anul 2014, valoarea dobândită a programului pus în aplicare cu asistență financiară din partea Uniunii a fost aliniată cu costurile reale, demonstrând o performanță satisfăcătoare din punctul de vedere al costurilor.

4.3 Slovacia – Centrala nucleară Bohunice V1

CN Bohunice V1 este compusă din două reactoare de tip VVER 440/230: unitățile 1 și 2 au fost oprite definitiv în 2006, respectiv în 2008.



Jadrová a vyraďovacia spoločnosť din Slovacia (JAVYS) este o organizație cu competențe în domeniul dezafectării, a cărei misiune constă în dezafectarea în siguranță a centrelor nucleare, gestionarea combustibilului nuclear uzat și gestionarea deșeurilor radioactive pe teritoriul Republicii Slovacia. Ea își desfășoară activitatea sub controlul Ministerului Economiei. JAVYS este titularul licenței/operatorul responsabil pentru dezafectarea CN Bohunice V1, pentru gestionarea combustibilului uzat și pentru instalațiile de depozitare a deșeurilor.

Scenariul de bază al programului

Principalele caracteristici ale scenariului de bază al programului „Bohunice”23 sunt următoarele: obligativitatea atingerii etapei finale de „sit dezafectat” până în 2025 și un cost total estimat de 1,246 miliarde de euro24. Scenariul de bază al programului este justificat în planul de dezafectare detaliat al CN Bohunice V120, din 22 octombrie 2014.



Progrese

La data de referință a raportării, progresul în raport cu obiectivele a fost unul satisfăcător:



  • Miezurile și piscinele reactoarelor sunt descărcate de combustibil, iar autoritatea slovacă de reglementare nucleară a eliberat licența25 pentru etapa a doua (finală) a procesului de dezafectare a CN Bohunice V1 în decembrie 2014.

  • Au fost dezmembrate toate sistemele, cu o singură excepție în sala turbinelor și în clădirile anexe ale reactorului V1. A fost externalizată demontarea turnurilor de răcire, mai târziu decât fusese planificat, însă cu un preț substanțial inferior celui estimat inițial și fără vreun impact asupra aspectelor critice din derularea programului de dezafectare a CN V1.

  • Au început activitățile de demontare și decontaminare în clădirea reactoarelor; materialele izolante ale circuitelor primare au fost îndepărtate complet; a fost relansată decontaminarea circuitelor primare; a fost scoasă la licitație demontarea componentelor mari ale sistemului de răcire a reactoarelor.

  • Cantități semnificative de materiale au fost eliberate drept non-radioactive (aproximativ 74 692 tone).

  • Infrastructura de gestionare a deșeurilor este adecvată pentru nevoile actuale ale activităților de demontare și de decontaminare, fiind în curs de construcție centre suplimentare pentru nevoi viitoare. În prezent se extinde capacitatea căii de eliminare a deșeurilor de nivel inferior (peste 90 % din volumul deșeurilor radioactive totale), la depozitele existente din Mochovce. De asemenea, noul depozit intermediar pentru deșeuri de nivel intermediar care nu pot fi eliminate în Mochovce se află în fazele finale ale construcției.

Performanță

În 2016 s-a realizat demontarea echipamentelor din clădirea reactoarelor, cu performanțe satisfăcătoare, în pofida dificultăților întâmpinate în cadrul proiectului în ceea ce privește decontaminarea circuitelor primare de răcire. După cum se prevedea în raportul anterior4, întârzierile acestui proiect au avut impact asupra altor activități ce reduc producția generată în urma tratării și condiționării deșeurilor radioactive.

Analiza valorii dobândite sugerează că, după trei ani (2014-2016), data de finalizare a programului ar trebui să fie amânată cu cel puțin un an, fără se a lua măsuri de atenuare. Cu toate acestea, sistemul îmbunătățit de gestionare introdus pentru CFM 2014-2020 a permis detectarea timpurie a problemelor, astfel încât operatorul să poată iniția la timp revizuirea structurii de repartizare a lucrărilor, pentru a asigura finalizarea conform programării (2025). Rezultatele acestei analize vor fi ilustrate în evaluarea la jumătatea perioadei.

Începând cu anul 2014, valoarea dobândită a programului pus în aplicare cu asistență financiară din partea Uniunii a fost aliniată cu costurile reale, demonstrând o performanță satisfăcătoare din punctul de vedere al costurilor.

4.4 Proiecte din sectorul energetic

În CFM actual, programul de asistență nu prevede sprijin financiar nou pentru măsuri de atenuare în sectorul energetic; cu toate acestea, până la sfârșitul anului 2013, programele de asistență pentru dezafectare nucleară contribuiseră la proiecte din sectorul energetic în conformitate cu tratatele de aderare respective și cu politicile energetice naționale. Numeroase proiecte sunt finalizate în momentul de față, deși pentru proiectele în curs nu au fost cheltuite încă toate fondurile angajate înainte de 2014.



Bulgaria

A fost oferită asistență pentru proiectele care vizau eficiența energetică (de exemplu, clădirile publice, iluminatul stradal, echipamentele pentru minerit), transportul și distribuția de energie electrică, precum și producerea de energie. Plățile au ajuns la 63 % din angajamente.



Lituania

Toate proiectele puse în aplicare prin Fondul internațional de asistență pentru dezafectarea centralei nucleare de la Ignalina au fost finalizate.

Prin intermediul CPMA, s-a furnizat asistență proiectelor care vizau eficiența energetică (de exemplu, clădirile publice și iluminatul stradal); plățile au ajuns la 63 % din angajamente.

Slovacia

Programul de asistență a contribuit la măsuri în sectorul transportului energiei, precum și la măsuri de eficiență energetică luate în ceea ce privește clădirile publice. Setul de proiecte din cel din urmă domeniu a fost finalizat. Au fost finalizate proiecte majore și în sectorul transportului energiei. Plățile au ajuns la 57% din angajamente.

5 Concluzii

Bulgaria, Lituania și Slovacia au înregistrat progrese în dezafectarea reactoarelor ce fac obiectul acestui raport. Pregătirea și avizarea în 2014 a planurilor de dezafectare aferente au reprezentat un obiectiv esențial în acest sens. Având în vedere progresul activităților de demontare, Comisia consideră că niciunul dintre aceste reactoare nu poate fi repornit în mod economic.

Au fost stabilite nevoile de finanțare pentru atingerea etapei finale a dezafectării. Gestionarea pe termen lung a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive nu face obiectul programului de asistență al Uniunii, ținând, deci, exclusiv de competența statului membru, în conformitate cu directiva relevantă5.

Pe baza studiului Comisiei din anul 201610, finanțarea din CFM 2014-2020 este adecvată pentru atingerea obiectivelor prevăzute la articolul 2 din fiecare regulament1,2. Aceasta va conduce la îmbunătățirea substanțială a nivelului de siguranță al siturilor; pentru Kozlodui și Bohunice, se preconizează că pericolele radiologice rămase vor fi minime; pentru Ignalina, scopul este eliminarea integrală a combustibilului nuclear uzat din unitățile reactoarelor și crearea infrastructurii complete necesare pentru finalizarea în siguranță a dezafectării.

Nu se preconizează niciun deficit financiar în niciuna dintre cele trei țări până în 2020. Atragerea de fonduri suplimentare necesare pe termen lung (după 2020) presupune o monitorizare atentă, în special în Lituania.

În cadrul financiar actual, programele au progresat constant, către cele mai dificile faze ale dezafectării. De exemplu, în Bohunice, unde programul se află în cel mai avansat stadiu, operatorul a început demontarea și decontaminarea circuitelor primare ale reactoarelor și s-a confruntat cu dificultăți inițiale, pe măsură ce programul a intrat în faza cea mai problematică din punct de vedere tehnic. Cu toate acestea, sistemul de guvernanță se dovedește a fi capabil să depisteze la timp probleme prin monitorizare și prin indicatori-cheie ai performanțelor, precum și să identifice cu promptitudine eventualele măsuri de atenuare. Lecțiile învățate vor fi benefice pentru programele „Kozlodui” și „Ignalina”; în acest din urmă caz, natura specifică a miezului reactorului îngreunează demontarea, experiența la nivel mondial fiind limitată26.

După cum se evidențiază în raportul Curții de Conturi Europene11, punerea în aplicare a infrastructurii de gestionare a deșeurilor a înregistrat întârzieri semnificative în trecut, mai ales în Lituania și Bulgaria; au fost combătute probleme ce datau de mult timp, iar proiectele relevante și-au reluat cursul normal, sub monitorizare strictă.

Obiectivele și indicatorii detaliați (propuși de cele trei state membre și aprobați de Comisie8) au permis o monitorizare și măsurare îndeaproape a progreselor lucrărilor, pe baza unor informații cantitative. În plus, metodologia de gestionare a valorii dobândite aplicată celor trei programe (a se vedea tabelul 2 din anexă) a îmbunătățit comparabilitatea progreselor în punerea în aplicare, precum și eficacitatea supravegherii de către Comisie.



Perspective

Comisia va efectua evaluarea la jumătatea perioadei a programelor și va raporta rezultatele către Parlament și Consiliu până la sfârșitul anului 2017. În acest context, vor fi revizuite procedurile detaliate de punere în aplicare8, pentru o mai bună fluidizare a gestionării programelor; cota de cofinanțare națională va fi examinată cu atenție și, dacă este cazul, vor fi identificate costurile ce nu au legătură cu dezafectarea.



Principalele evoluții preconizate în domeniu sunt următoarele:

  • în Bulgaria, începerea construcției Centrului național de depozitare și finalizarea altor infrastructuri cheie de gestionare a deșeurilor;

  • în Lituania, progresul constant al descărcării combustibilului și pregătirile pentru demontarea miezului din grafit, acesta fiind un proiect unic, de o amploare fără precedent;

  • în Slovacia, decontaminarea circuitului primar și atribuirea contractelor-cheie pentru demontare.

1 Regulamentul (Euratom) nr. 1368/2013 al Consiliului din 13 decembrie 2013 privind sprijinul din partea Uniunii acordat programelor de asistență pentru dezafectare nucleară din Bulgaria și Slovacia, și de abrogare a Regulamentelor (Euratom) nr. 549/2007 și (Euratom) nr. 647/2010 (JO L 346, 20.12.2013, p. 1) și rectificarea (JO L 8, 11.1.2014, p. 31).

2 Regulamentul (UE) nr. 1369/2013 al Consiliului din 13 decembrie 2013 privind sprijinul din partea Uniunii acordat programelor de asistență pentru dezafectare nucleară din Lituania și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1990/2006 (JO L 346, 20.12.2013, p. 7) și rectificările (JO L 8, 11.1.2014, p. 30 și JO L 121, 24.4.2014, p. 59).

3 Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind implementarea lucrărilor din cadrul programului de asistență pentru dezafectare nucleară în Bulgaria, Lituania și Slovacia în 2015 și în anii anteriori, COM(2016) 405 final.

4 Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind implementarea activității desfășurate în cadrul programului de asistență pentru dezafectare nucleară pentru Bulgaria, Lituania și Slovacia în perioada 2010-2014, COM(2015) 78 final.

5 Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului din 19 iulie 2011 de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive, JO L 199, 2.8.2011, p. 48-56.

6 Raport al Comisiei către Consiliu și Parlamentul European privind progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a Directivei 2011/70/Euratom a Consiliului, un inventar al deșeurilor radioactive și al combustibilului uzat prezente pe teritoriul Uniunii Europene și perspectivele pentru viitor, C(2017) 236 final.

7 Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului.

8 Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 7.8.2014 privind normele de aplicare pentru programele de asistență pentru dezafectare nucleară pentru Bulgaria, Lituania și Slovacia pentru perioada 2014-2020, C(2014) 5449 final.

9 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie

10 „Nuclear Decommissioning Assistance Programme (NDAP) – Assessment of the robustness of the financing plans considering the economic-financial-budgetary situation in each concerned Member State and of the relevance and feasibility of the detailed decommissioning plans” (Programul de asistență pentru dezafectare nucleară - O evaluare a solidității planurilor financiare având în vedere situația economico-financiară-bugetară din fiecare stat membru vizat, precum și a relevanței și fezabilității planurilor de dezafectare detaliate), Deloitte, NucAdvisor, VVA Europe, Studiu realizat pentru Comisia Europeană, DG Energie.

11 Raportul special nr. 22/2016 al Curții de Conturi Europene - Programele de asistență ale UE pentru dezafectare nucleară din Lituania, Bulgaria și Slovacia: s-au realizat unele progrese în raport cu situația din 2011, dar se prefigurează o serie de dificultăți importante în viitor.

12 http://ec.europa.eu/smart-regulation/roadmaps/docs/plan_2016_249_ndap_evaluation_en.pdf

13 Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 30.10.2014 privind adoptarea deciziei de finanțare pentru implementarea programelor de asistență pentru dezafectare nucleară pentru Bohunice, Ignalina și Kozlodui în 2014, C(2014) 8104.

14 Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 30.7.2015 privind adoptarea deciziei de finanțare pentru implementarea programelor de asistență pentru dezafectare nucleară pentru Bohunice, Ignalina și Kozlodui în 2015, C(2015) 5211.

15 Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 21.11.2016 privind adoptarea programelor de lucru pentru 2016 și finanțarea punerii în aplicare a programelor de asistență pentru dezafectare nucleară pentru Bohunice, Ignalina și Kozlodui în 2016, C(2016) 7394.

16 Culegerea de acte legislative a Lituaniei (TAR), nr. 7639 din 16 iunie 2014, Legea de modificare XII-914 din 5 iunie 2014.

17 Unitatea 2 a CN Ignalina.

18 http://dprao.bg/en

19 În comparație cu versiunile anterioare, planul revizuit devansează data încheierii programului cu cinci ani, iar noua estimare a costurilor reprezintă o scădere de 11 %.

20 Planul se conformează unor cerințe definite la nivel național și respectă standardele Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).

21 http://www.iae.lt/en/

22 În comparație cu versiunile anterioare (2005), planul revizuit a condus la o dublare a costurilor estimate și la amânarea datei de finalizare a programului cu 9 ani.

23 În raport cu versiunile anterioare, planul de dezafectare detaliat din 2014 a păstrat structura originală de repartizare a lucrărilor și data de finalizare a programului (2025), dar a reevaluat estimarea costului total, cu o creștere de 9 %.

24 Ulterior, valoarea a fost revizuită la 1,239 miliarde de euro.

25 În conformitate cu reglementările naționale, autorizațiile de dezafectare sunt eșalonate; licența pentru prima etapă a procesului de dezafectare, prin care erau autorizate activități de dezmembrare în afara zonelor controlate, a fost eliberată în 2011, conform planului; licența pentru cea de-a doua etapă a procesului de dezafectare, prin care se autorizează dezmembrarea reactorului, a fost eliberată în 2014, în avans față de calendarul prevăzut.

26 La nivelul Uniunii, nu au fost încă demontate reactoare cu miezuri din grafit, deși multe dintre acestea au fost închise în urmă cu câțiva ani.

RO RO


Dostları ilə paylaş:
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə