Discursul domnului vítor caldeira, preşedintele curţii de conturi europene

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ



ECA/11/39

Strasbourg, 15 noiembrie 2011

DISCURSUL DOMNULUI VÍTOR CALDEIRA,
PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI EUROPENE



* * * * * * * * * *

PREZENTAREA RAPORTULUI ANUAL 2010
ÎN CADRUL SESIUNII PLENARE A PARLAMENTULUI EUROPEAN



În cazul unor eventuale diferenţe, prevalează informaţiile transmise oral.

Stimate domnule preşedinte, stimaţi deputaţi, stimate domnule comisar Semeta, doamnelor şi domnilor,

Îmi face o deosebită onoare să pot participa astăzi la dezbaterea dumneavoastră privind Raportul anual al Curţii de Conturi Europene referitor la execuţia bugetului UE pentru exerciţiul financiar 2010, raport pe care l-am prezentat deja în faţa domnului preşedinte şi în faţa Comisiei pentru control bugetar.

Ca şi în anii anteriori, raportul anual al Curţii are drept teme principale fiabilitatea conturilor UE aferente exerciţiului, în acest caz exerciţiul 2010, şi regularitatea operaţiunilor subiacente conturilor. Raportul de anul acesta include, în plus, un capitol referitor la rezultatele obţinute pe baza cheltuielilor UE.

Fiabilitatea conturilor UE

Referitor la fiabilitatea conturilor UE, Curtea concluzionează că, pentru exerciţiul 2010, conturile prezintă în mod fidel situaţia financiară a Uniunii Europene, precum şi rezultatele operaţiunilor acesteia şi fluxurile sale de numerar.

Calitatea raportării financiare şi a sistemelor informaţionale pe baza cărora se realizează această raportare ar mai putea însă suporta îmbunătăţiri – în special, în ceea ce priveşte instrumentele de inginerie financiară.

Începând din 2009, a existat o creştere semnificativă a plăţilor în avans către fondurile din domeniul coeziunii pe care statele membre le utilizează pentru a furniza asistenţă rambursabilă sub formă de împrumuturi, garanţii sau participare la capital, în principal către întreprinderi mici şi mijlocii.

Iniţial, Comisia a înscris aceste plăţi în avans în mod incorect, ceea ce dădea impresia că beneficiarii asistenţei justificaseră utilizarea acesteia, deşi în realitate lucrurile nu stăteau astfel, iar sumele respective făceau încă obiectul anumitor riscuri.

Deşi Comisia a corectat această eroare contabilă, Curtea consideră că serviciile Comisiei trebuie să procedeze la reexaminarea normei contabile relevante şi la aplicarea unor măsuri suplimentare prin intermediul cărora să se asigure că dispun de informaţiile necesare din partea statelor membre pentru îmbunătăţirea supravegherii asigurate de Comisie în ceea ce priveşte aceste instrumente financiare.

Regularitatea operaţiunilor

Referitor la regularitatea veniturilor şi cheltuielilor, Declaraţia de asigurare a Curţii pentru exerciţiul financiar 2010 face distincţie între venituri, angajamente şi plăţi.

În opinia Curţii, veniturile şi angajamentele subiacente conturilor UE pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie 2010 sunt, sub toate aspectele semnificative, conforme cu legile şi reglementările în vigoare.

În schimb, plăţile subiacente conturilor au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare, indicele de eroare estimat pentru ansamblul cheltuielilor UE fiind de 3,7 %. În acest context, trebuie avut în vedere că indicele menţionat nu reprezintă o estimare cu privire la fraude, întrucât erorile semnalate de Curte se produc din motive foarte diverse. Per ansamblu, s-a constatat că sistemele de control erau doar parţial eficace în asigurarea regularităţii plăţilor.

Opinia Curţii cu privire la plăţi are la bază cinci aprecieri specifice, elaborate pentru cinci grupuri de domenii de politici, grupuri care corespund în linii mari rubricilor cadrului financiar 2007-2013.

Curtea a constatat că grupurile de domenii de politici Agricultură şi resurse naturale şi Coeziune, energie şi transporturi – care sunt cele mai importante grupuri de politici, ca pondere din buget – au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare, sistemele din cadrul lor fiind parţial eficace.

Grupul de politici Coeziune, energie şi transporturi s-a dovedit a fi domeniul de cheltuieli cel mai vulnerabil la erori. După ce în anii anteriori indicele de eroare estimat a cunoscut o tendinţă de scădere, acesta a fost mai mare în 2010 faţă de 2009, ceea ce a dus la o creştere a indicelui de eroare estimat pentru ansamblul plăţilor, în comparaţie cu 2009. O parte importantă din indicele de eroare constatat se datorează unui număr relativ scăzut de erori reprezentând proiecte integral neeligibile şi abateri grave de la normele de achiziţii naţionale şi europene. Se mai pot aduce îmbunătăţiri mecanismelor de corecţie şi activităţilor de audit ale statelor membre, în special deoarece o parte din erori ar fi putut fi detectate sau corectate de statele membre pe baza informaţiilor de care dispuneau, anterior efectuării plăţilor.

În ceea ce priveşte celelalte grupuri de domenii de politici, rezultatele de audit obţinute au rămas relativ stabile. Pentru Agricultură şi resurse naturale, indicele de eroare estimat a fost de 2,3 %, cu puţin deasupra pragului de semnificaţie; în ceea ce priveşte sistemele, s-a constatat că acestea erau parţial eficace. Plăţile directe care au făcut obiectul Sistemului integrat de administrare şi control (IACS), cărora le-au corespuns aproape 40 de miliarde din cele 57 de miliarde de euro cheltuite, nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare; în schimb, cheltuielile efectuate în domeniul dezvoltării rurale au continuat să fie vulnerabile la erori.

Pentru două dintre grupurile de politici, Cercetare şi alte politici interne şi Ajutorul extern, dezvoltarea şi extinderea, Curtea a concluzionat că plăţile nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare, deşi sistemele au continuat să fie doar parţial eficace; în plus, exista un risc ridicat de eroare la nivelul plăţilor intermediare şi finale.

Referitor la cel de al cincilea grup de politici, Cheltuielile administrative şi alte cheltuieli, Curtea a concluzionat că nu a existat un nivel semnificativ de eroare şi că sistemele erau eficace – o situaţie identică cu cea din exerciţiile anterioare.

În rapoartele anuale de activitate ale direcţiilor generale şi în raportul de sinteză, Comisia îşi prezintă propriile evaluări privind capacitatea sistemelor de control intern de a garanta regularitatea cheltuielilor în diferitele domenii de politici. În aceste rapoarte, Comisia include o serie de rezerve care evidenţiază domeniile expuse la risc.

Curtea a constatat însă că amploarea şi profunzimea rezervelor care au fost formulate pentru exerciţiul financiar 2010 ar fi trebuit să fie mai mari într-o serie de domenii, inclusiv în domeniul coeziunii; Curtea consideră că abordarea utilizată de Comisie în ceea ce priveşte domeniul coeziunii poate conduce la o subestimare a sumelor expuse la risc.

Obţinerea de rezultate pornind de la bugetul UE

Rapoartele anuale de activitate ale direcţiilor generale furnizează, de asemenea, autoevaluări în materie de performanţă, inclusiv cu privire la rezultatele obţinute pe baza cheltuielilor UE. Anul acesta, pentru prima dată, Curtea prezintă rezultatele unei examinări pe care a realizat-o cu privire la informaţiile raportate referitor la performanţă de către trei direcţii generale responsabile de o mare parte a cheltuielilor UE.

Curtea recomandă Comisiei să pună un accent mai mare pe aspectele legate de performanţă – inclusiv pe economicitate şi pe eficienţă – în cadrul rapoartelor anuale de activitate şi să stabilească ţinte adecvate pentru evaluarea progreselor înregistrate în vederea îndeplinirii obiectivelor multianuale.

În plus, Curtea formulează o serie de recomandări în domeniul gestiunii partajate cu scopul de a îmbunătăţi definirea obiectivelor şi a indicatorilor şi monitorizarea progreselor şi a rezultatelor, recomandări bazate pe principalele rezultate obţinute în urma auditurilor performanţei derulate de Curte; rezultatele respective sunt prezentate în rapoartele speciale ale Curţii.

Aceste recomandări se pot dovedi utile Comisiei şi la elaborarea raportului de evaluare pentru procedura de descărcare de gestiune prevăzută la articolul 319 din tratat.

Observaţii de încheiere cu privire la evoluţiile de la nivelul finanţelor publice ale UE

Stimate domnule preşedinte,

Am ajuns la finalul prezentării mele rezumative a principalelor puncte din Raportul anual privind exerciţiul financiar 2010.

Consider că raportul de anul acesta reiterează mesajul-cheie al rapoartelor din anii anteriori. În pofida ameliorării treptate a sistemelor, de-a lungul mai multor ani, continuă să existe riscuri semnificative la adresa regularităţii plăţilor şi se pot aduce în continuare îmbunătăţiri la nivelul rezultatelor obţinute pe baza cheltuielilor UE.

Propunerile vizând legislaţia sectorială care urmează să reglementeze cheltuielile începând cu anul 2014 reprezintă un prilej de a răspunde acestor riscuri prin reformarea cadrelor legislative şi prin remodelarea sistemelor de control. Reformele trebuie să fie axate pe îmbunătăţirea atât a regularităţii, cât şi a performanţei, concomitent cu reducerea costurilor mecanismelor de control şi cu asigurarea dării de seamă, în mod adecvat, pentru actul de gestiune.

În plus, au intervenit, la nivelul guvernanţei economice a UE, şi anumite evoluţii semnificative care riscă să producă lacune în ceea ce priveşte darea de seamă pentru actul de gestiune şi auditul finanţelor publice. Luna trecută, Comitetul de contact care reuneşte preşedinţii instituţiilor supreme de audit din UE, inclusiv preşedintele Curţii de Conturi Europene, şi-a exprimat preocuparea cu privire la această chestiune şi a făcut apel, cu această ocazie, la respectarea a trei principii în situaţiile în care sunt în joc fonduri publice: transparenţă; răspunderea sau darea de seamă pentru actul de gestiune; şi auditarea finanţelor publice. În acest context, crearea Mecanismului european de stabilitate a fost identificată drept o bună oportunitate de aplicare a acestor principii.

Stimate domnule preşedinte, stimaţi deputaţi,

Promovarea transparenţei şi a dării de seamă pentru actul de gestiune este o responsabilitate care revine tuturor instituţiilor publice. Această responsabilitate este esenţială în contextul actual, în care există o presiune considerabilă asupra finanţelor publice, în care este vital ca Uniunea Europeană să îşi poată atinge obiectivele şi în care există o nevoie acută de a consolida încrederea cetăţenilor în Uniunea Europeană şi în instituţiile sale.

Îmi exprim speranţa că raportul anual pe care am avut onoarea să îl prezint astăzi în faţa dumneavoastră va oferi Parlamentului European o bază solidă pentru ca acesta să îşi poată îndeplini rolul său în ceea ce priveşte asigurarea dării de seamă pentru actul de gestiune, în raport cu finanţele UE pentru exerciţiul financiar 2010.

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată.