1 Creștere durabilă: Resurse naturale (Rubrica bugetară 2)95

1.3. Creștere durabilă: Resurse naturale (Rubrica bugetară 2)⁹⁵

62,5 miliarde EUR au fost alocate rubricii 2 în 2016, ceea ce reprezintă 40,2 % din totalul bugetului UE pentru 2016. Rubrica 2 acoperă cei doi piloni ai politicii agricole comune (PAC): pilonul I este constituit din măsurile de sprijinire a pieței și din plățile directe finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA), iar pilonul II include sprijinul pentru dezvoltare rurală finanțat prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Rubrica acoperă, de asemenea, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), dimensiunea internațională a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) [și anume, organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) și acordurile în domeniul pescuitului sustenabil (APS)], precum și activități în domeniul schimbărilor climatice și al mediului prin intermediul Programului pentru mediu și politici climatice (LIFE).



Grafic>: Partea superioară: Principalele programe finanțate în 2016 în cadrul rubricii 2/Partea inferioară: Ponderea rubricii 2 în bugetul pentru întregul exercițiu financiar 2016. Toate sumele sunt exprimate în milioane EUR.
Sprijinul programelor pentru prioritățile Comisiei:

Acțiunile în cadrul acestei rubrici contribuie la realizarea priorităților Comisiei, respectiv „Locuri de muncă, creștere economică și investiții”, „Uniunea energetică și combaterea schimbărilor climatice” și, într-o anumită măsură, a priorității „Piața unică digitală”. Acestea contribuie, de asemenea, la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 în domeniul creșterii durabile, având legături, de asemenea, cu creșterea inteligentă și favorabilă incluziunii în ceea ce privește investițiile care contribuie la crearea de locuri de muncă și la inovare.

Securitatea alimentară și promovarea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii pentru agricultura și zonele rurale ale UE sunt principalele obiective ale politicii agricole comune (PAC) în perioada cadrului financiar multianual 2014-2020. Măsurile din cadrul Fondului european de garantare agricolă se axează pe îmbunătățirea în continuare a situației producătorilor primari din lanțul alimentar, pe consolidarea capacității sectoarelor agricole și agroalimentare de a concura atât pe piețele externe, cât și cele interne, precum și sprijinirea veniturilor exploatațiilor agricole prin intermediul plăților directe, care în prezent sunt decuplate, în mare parte, de producție. În cadrul celui de al doilea pilon al politicii agricole comune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală vizează bunăstarea economică, socială și de mediu a zonelor rurale și dezvoltarea durabilă a mediului rural.

Prioritatea de bază a Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime în contextul cadrului financiar pentru perioada 2014-2020 este de a stimula punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului prin sprijinirea pescuitului și a acvaculturii durabile din punct de vedere al mediului, eficiente din punct de vedere al resurselor, inovatoare, competitive și bazate pe cunoaștere. Printre obiective se numără, de asemenea, creșterea ocupării forței de muncă și încurajarea coeziunii teritoriale, promovarea comercializării și a prelucrării produselor pescărești, precum și sprijinirea punerii în aplicare a politicii maritime integrate. Programul LIFE este un instrument de finanțare specific pentru mediu și politici climatice, care este menit să abordeze nevoile legate de mediu și politicile climatice și care funcționează în plus față de abordarea integratoare adoptată pentru cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020, ceea ce înseamnă că mediul și politicile climatice sunt o parte integrantă în toate instrumentele și intervențiile principale. LIFE este un instrument important care contribuie la îndeplinirea angajamentelor UE în ceea ce privește realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și la punerea în aplicare a Agendei 2030.

În cazul Fondului european de garantare agricolă (FEGA), punerea în aplicare în primii ani ai cadrului financiar multianual 2014-2020, a fost în mare parte astfel cum s-a preconizat, cu măsuri care au avut rezultate pozitive în ceea ce privește stabilizarea piețelor agricole, veniturile agricultorilor și asigurarea furnizării de bunuri publice, aspecte care fac toate parte din prioritățile politice pentru 2016. Exercițiul financiar 2016 a fost primul an de punere în aplicare a noului sistem de plăți directe în cadrul politicii agricole comune reformate pentru perioada 2014-2020. În pofida întârzierilor observate în cursul anului 2016, statele membre au reușit să furnizeze agricultorilor plăți directe care ating o rată de execuție de 97,8 % din alocațiile lor financiare, reprezentând aproximativ 7 milioane de agricultori și aproximativ 90 % din suprafața agricolă utilizată a UE (155,5 milioane de hectare).

În ceea ce privește al doilea pilon al politicii agricole comune, programele de dezvoltare rurală finanțate de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) se află într-un stadiu mai avansat de punere în aplicare în raport cu alte fonduri structurale și de investiții europene (fondurile ESI) de la rubricile 1B și 2, datorită unor dispoziții specifice pentru o tranziție fără dificultăți de la perioada de programare anterioară, 2007-2013, care au prezentat o importanță specială pentru așa-numitele „măsuri anuale” (măsuri de agromediu și măsuri referitoare la silvicultură, agricultură ecologică, bunăstarea animalelor etc.) reprezentând aproape jumătate din cheltuielile eligibile ale Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală. Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală este, de asemenea, mult mai avansat în ceea ce privește închiderea programelor de dezvoltare rurală în perioada 2007-2013. Mai mult de două treimi din aceste programe au fost deja încheiate în 2016, în timp ce restul urmează să fie încheiate în 2017.

1.3.1. Progresele înregistrate de programele din perioada 2014-2020

Fondul european de garantare agricolă (FEGA)

În cazul Fondului european de garantare agricolă, care finanțează plățile directe acordate fermierilor și cheltuielile legate de piață, punerea în aplicare în cursul primilor ani ai cadrului financiar multianual 2014-2020 este în continuare pe drumul cel bun, în pofida necesității de a aplica unele măsuri excepționale de sprijinire a pieței care au fost adoptate în perioada 2014-2016 (în special două pachete de măsuri excepționale de sprijin pentru agricultorii din UE, în principal în sectorul produselor lactate, pentru un buget total în valoare de 1 680 de milioane EUR în bugetele pentru 2015, 2016 și 2017).


Cheltuieli legate de piață

În cadrul organizării comune a piețelor (OCP), programele de sprijin sectoriale se află în diferite stadii ale ciclului lor de viață respectiv: de exemplu, pentru programele naționale de sprijinire a viniculturii în perioada 2014-2018, aceasta este cea de a doua perioadă de programare începând cu reforma din 2009; programele apicole urmează o perioadă de programare de trei ani, 2017 fiind primul an al noului program pe trei ani. În general, punerea în aplicare este pe drumul cel bun, cu o evoluție pozitivă a execuției de-a lungul anilor. Anul școlar 2016/2017 este ultimul an de punere în aplicare a programului de încurajare a consumului de fructe și legume în școli și a programului de distribuire a laptelui în școli. Acestea sunt reunite într-un singur cadru juridic pentru o mai bună eficiență, un sprijin mai bine direcționat și o dimensiune educativă consolidată, care se aplică de la 1 august 2017.

Măsurile suplimentare de sprijinire a pieței precum ajutoarele pentru depozitarea privată și intervenția publică pentru anumite produse lactate au fost menținute. În plus, măsuri de piață excepționale care acoperă ajutoare direcționate, ajutoare de adaptare excepționale și ajutoare pentru reducerea producției de lapte pentru producătorii de lapte și produse lactate au fost puse în aplicare având în vedere evoluțiile deosebit de nefavorabile ale pieței din 2015 și 2016. Măsuri excepționale de sprijin pentru anumiți producători de fructe și legume au fost puse în practică începând cu cea de a doua jumătate a anului 2014, având în vedere continuarea embargoului Rusiei asupra importurilor de anumite produse agricole din UE. Măsurile de mai sus au contribuit la reechilibrarea sectoarelor în cauză. Acestea au contribuit cu succes la creșterea prețurilor pentru agricultori, dovedind sprijinul extrem de necesar pentru producătorii afectați din statele membre. Agricultura europeană și-a demonstrat reziliența, găsind piețe alternative în interiorul și în afara Europei (în special în Asia și SUA), după cum arată statisticile comerciale: valoarea anuală a exporturilor de produse agroalimentare din UE în 2016 a atins un nou nivel record de 130,7 miliarde EUR, cu aproximativ 1,5 % mai mare decât în 2015 – generând un excedent de aproape 19 miliarde EUR, în pofida pierderii continuate a pieței rusești.

Cu toate acestea, evoluția descrescătoare a prețurilor în anumite sectoare vulnerabile a persistat. Acest lucru justifică continuarea intervenției pentru menținerea echilibrului pieței și pentru sprijinirea producătorilor în identificarea unor piețe de desfacere sau de producție alternative.

Ajutoare specifice pentru producătorii de lapte

Având în vedere scăderea prețurilor laptelui la producător în UE în prima jumătate a anului 2016 și dezechilibrul persistent între cerere și ofertă, Comisia a anunțat o măsură cu caracter excepțional de reducere a producției de lapte în septembrie 2016. 150 de milioane EUR au fost puse la dispoziție⁹⁶ pentru ajutoare în vederea reducerii producției de lapte. Valoarea finală a cheltuielilor depinde de adoptarea confirmată a măsurii.

Cele mai recente date oficiale disponibile (până în mai 2017) indică o creștere cumulată a livrărilor de lapte în 2016 în Uniunea Europeană, de 2,8 milioane de tone, însemnând + 4,4 % în comparație cu aceeași perioadă a anului 2015. Până în luna iunie 2016, prețul mediu al laptelui în UE a scăzut cu 16 %, până la 25,7 cenți/kg.

În cadrul măsurii, adoptată în septembrie 2016, 52 000 de agricultori participanți și-au redus livrările de lapte cu 852 000 de tone în al patrulea trimestru al anului 2016 (64 % din scăderea totală a producției de lapte a UE în această perioadă).



Grafic: UE - Lapte de vacă colectat Sursa Eurostat — newcronos. Ultima actualizare: ianuarie 2017

În paralel, procesul de reechilibrare a pieței a permis creșterea prețurilor laptelui la producător din UE începând cu august 2016, atingând o medie UE de 33,05 eurocenți/kg în decembrie (ceea ce înseamnă o creștere de 29 % față de luna iulie).



Grafic: Prețurile laptelui de vacă colectat în UE plătite producătorilor (medie ponderată pentru întreaga UE)

În concluzie, valoarea adăugată a acțiunilor UE poate fi confirmată ca ajutor pentru reducerea producției de lapte:

a furnizat sprijin financiar pentru agricultorii care întâmpină dificultăți, prin recompensarea celor care au ajustat oferta la cerere;

a contribuit la reechilibrarea efectivă a pieței europene a produselor lactate;

ca o consecință indirectă a acesteia din urmă, a influențat (împreună cu alți factori⁹⁷) redresarea prețului laptelui în a doua jumătate a anului 2016.

Plăți directe

Pentru plățile directe, Fondul european de garantare agricolă pentru 2015 a acoperit deja unele elemente ale politicii agricole comune pentru perioada 2014-2020, inclusiv convergența nivelurilor de ajutor ale plăților directe între state membre („convergența externă”). Începând cu exercițiul financiar 2016, noua structură a plăților directe a fost pe deplin operațională. Noile elemente încurajează ca plățile directe să fie distribuite într-un mod mai echitabil, să fie „mai ecologice” pentru a promova durabilitatea și combaterea schimbărilor climatice, precum și mai bine orientate, de exemplu către tinerii fermieri, micii fermieri sau agricultorii din zonele care se confruntă cu constrângeri naturale. În afara elementelor obligatorii ale noului sistem de plăți directe, statele membre beneficiază de un nivel semnificativ de flexibilitate în ceea ce privește punerea în aplicare, ca urmare a principalelor lor opțiuni de punere în aplicare stabilite în 2014⁹⁸. Aceste opțiuni le permit statelor membre să direcționeze sprijinul în funcție de contextul lor specific.

În 2015 (exercițiul financiar 2016), primul an de punere în aplicare a sistemului reformat, aproximativ 7 milioane de fermieri au beneficiat de plăți directe. Suprafața totală plătită stabilită acoperă circa 90 % din suprafața agricolă utilizată a UE (155,5 milioane de hectare).

Cu toate acestea, punerea în aplicare în curs a reformei plăților directe a afectat planificarea plăților de la statele membre către agricultori pe parcursul exercițiului financiar 2016, în unele cazuri acestea fiind amânate.

Noua „ecologizare” a sistemului de plăți directe⁹⁹, pusă în aplicare pentru prima dată începând cu anul de cerere 2015 (exercițiul financiar 2016), este menită să asigure faptul că cea mai mare parte din suprafața agricolă a UE este exploatată în conformitate cu practici de bază de protecție a mediului și care respectă mediul. În 2015, 75 % din suprafața agricolă utilizată a făcut obiectul a cel puțin uneia dintre noile obligații în materie de ecologizare. Totalul estimat pentru anul de cerere 2016 este de 77 %¹⁰⁰. În 2016, Comisia a realizat o analiză a modului în care sistemul a fost aplicat în primul său an¹⁰¹. Analiza a identificat deficiențe care au împiedicat sistemul de ecologizare să-și atingă întregul potențial și a examinat soluțiile posibile. Ulterior, Comisia a propus mai multe îmbunătățiri ale regulamentului¹⁰² relevant, care sunt destinate să se aplice plăților directe în anul de cerere 2018 (2017 pentru statele membre care doresc acest lucru).

Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)

În cazul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, toate cele 118 programe de dezvoltare rurală sunt operaționale și sunt în curs de punere în aplicare.

Cererile de candidaturi din partea beneficiarilor au fost publicate la nivelul statelor membre și al regiunilor. La sfârșitul anului 2016, erau angajate aproximativ 31,9 miliarde EUR pentru proiecte și beneficiari. Aceasta reprezintă 21,3 % din alocarea publică totală planificată pentru perioada 2014-2020. În ceea ce privește plățile din bugetul UE către statele membre, cererile statelor membre primite până la sfârșitul anului 2016 s-au ridicat la un total de 10,1 miliarde EUR, ceea ce reprezintă 10 % din alocarea totală destinată Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020.

În 2016, statele membre și-au prezentat rapoartele anuale cu privire la punerea în aplicare în primii doi ani ai ciclului de programare, și anume 2014 și 2015. În pofida adoptării tardive a numeroase programe, în principal ca urmare a adoptării cu întârziere a cadrului legislativ, punerea în aplicare este pe drumul cel bun. De fapt, în cazul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, o tranziție fără probleme la noua perioadă de programare a fost asigurată prin instituirea unor norme tranzitorii, prezența agențiilor de plăți deja instituite (însemnând că nu a fost necesară o nouă desemnare a autorităților) și utilizarea pe scară largă a angajamentelor multianuale, inclusiv plățile pe suprafață.

În ceea ce privește obținerea de rezultate până în prezent, după un debut relativ lent necesar pentru elaborarea politicii, se așteaptă o accelerare semnificativă în următorii ani. Cele mai multe dintre programe au fost aprobate în 2015 (doar 9 programe de dezvoltare rurală au fost aprobate în 2014). Unele rezultate pot fi deja subliniate, cum ar fi îndeplinirea a mai mult de 33 % din obiectivele pentru 2020 în ceea ce privește procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare care contribuie la biodiversitate sau îndeplinirea a 39 % din obiectivul final pentru procentajul populației rurale vizate de strategiile de dezvoltare locală. 1,6 milioane de hectare au beneficiat de sprijin pentru a converti/menține agricultura ecologică (15,7 % din suprafața utilizată în agricultură care urmează să fie sprijinită)¹⁰³.

În cadrul Parteneriatului european pentru inovare privind productivitatea și sustenabilitatea agriculturii (EIP-AGRI) au fost deja instituite în jur de 300 de grupuri operaționale. Aceste proiecte finanțate prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală au scopul de a încuraja soluțiile inovatoare și oportunitățile pentru un sector agricol și forestier competitiv și durabil. Un studiu independent cu privire la punerea în aplicare a Parteneriatului european pentru inovare a fost finalizat în luna noiembrie a anului 2016¹⁰⁴. Studiul nu a putut furniza concluzii complete din cauza stadiului timpuriu de punere în aplicare a parteneriatului european pentru inovare, însă a calificat adoptarea schemei voluntare (în 96 dintr-un total de 111 posibile planuri de dezvoltare rurală în 26 state membre) ca fiind „impresionantă”, subliniind că abordarea bazată pe agricultori are „un caracter adevărat distinctiv” și este „foarte apreciată de părțile interesate”. În plus, abordarea paneuropeană a PEI și capacitatea de a face schimb de învățăminte și de a forma parteneriate între țări și regiuni au fost considerate drept aspecte potențial puternice ale inițiativei. Studiul estimează că există o bază solidă pentru coerența externă cu alte politici (Orizont 2020, politicile de mediu și regionale), dar că, în această etapă, există, de asemenea, o lipsă generală de conștientizare în legătură cu aceste oportunități comune și sinergii. Aceasta se datorează parțial faptului că, în prezent, părțile interesate sunt în curs de stabilire a priorităților de finanțare a dezvoltării rurale. Se preconizează că, odată cu o consolidare a procesului în diferitele țări și regiuni din Europa, oportunitățile de legături cu inițiative conexe ale UE vor fi mai vizibile prin rețeaua parteneriatului european pentru inovare.

Politica de dezvoltare rurală și programele sale au făcut obiectul studiului privind „Cartografierea și analiza punerii în aplicare a politicii agricole comune”, al cărui raport final a fost publicat în noiembrie 2016¹⁰⁵. Studiul oferă o analiză cuprinzătoare cu privire la alegerile pe care statele membre le-au realizat în vederea punerii în aplicare a politicii agricole comune în perioada de programare actuală în cei doi piloni ai politicii agricole comune, precum și o analiză calitativă a impactului potențial al acestor alegeri. Studiul confirmă, de asemenea, faptul că noile măsuri de flexibilitate din cadrul politicii agricole comune au condus la o punere în aplicare mai diversificată, măsurile fiind utilizate în numeroase moduri diferite și într-o gamă largă de combinații. Principalele constatări ale studiului se referă la coordonarea limitată între opțiunile de punere în aplicare ale statelor membre în cadrul pilonului 1 (plăți directe) și al pilonului 2 (sprijin pentru dezvoltarea rurală), precum și la faptul că opțiunile de punere în aplicare sunt considerate deosebit de relevante pentru obiectivul general al politicii agricole comune privind producția de produse alimentare viabile, în cadrul căruia au fost evaluate ca fiind în general mai bine adaptate la nevoile locale decât în cazul politicii agricole comune anterioare. În plus, opțiunile statelor membre sunt coerente în general, însă oportunitățile de sinergii ar putea fi mai bine exploatate, iar lipsa unei adaptări și direcționări adecvate în ceea ce privește instrumentele pilonului 1 și măsurile din pilonul 2 generează preocupări cu privire la impactul alegerilor statelor membre.

Un accent puternic pe simplificare

La începutul anului 2015, Comisia a demarat un exercițiu de simplificare la scară largă vizând întregul acquis agricol. În 2016, acest exercițiu a fost urmat de mai multe modificări ale actelor delegate și de punere în aplicare, în special:

Normele referitoare la Sistemul Integrat de Administrare și Control au fost simplificate, inclusiv introducerea unor verificări încrucișate preliminare preventive. Anumite norme privind plățile directe au fost făcute mai flexibile, în special în ceea ce privește sprijinul cuplat facultativ.

În domeniul organizării comune a piețelor, au fost simplificate mai multe norme sectoriale specifice (de exemplu, în materie de intervenție publică, depozitare privată și mecanismele de comercializare – licențe). Aceste simplificări au fost efectuate în cadrul procesului de aliniere a regulamentelor elaborate la nivelul Comisiei la Tratatul de la Lisabona. Exercițiul de aliniere va contribui la reducerea numărului regulamentelor de la peste 200 la 40. În această etapă, 19 acte juridice noi au fost publicate în Jurnalul Oficial, 30 de regulamente au fost abrogate ca urmare a activității menționate anterior și 57 de regulamente au fost declarate caduce.

Modificări la cele patru acte de bază ale politicii agricole comune în vederea simplificării (inclusiv a flexibilității și a subsidiarității) au fost propuse în cadrul așa-numitului „Regulament Omnibus”. Aceste propuneri urmează în mod direct examinării exhaustive a legislației în cadrul politicii agricole comune în 2015 și se concentrează pe sprijinul pentru dezvoltare rurală (de exemplu, pentru a stimula utilizarea instrumentelor financiare) și pe plățile directe (cu simplificări ale normelor privind fermierii activi și tinerii fermieri).

O revizuire a anumitor norme de „ecologizare” după primul an de aplicare s-a desfășurat în cursul anului 2016, cu scopul de a identifica, printre altele, nevoile de simplificare. În urma revizuirii, Comisia urmărește în prezent modificarea anumitor norme de ecologizare stabilite în Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 pentru a specifica mai bine ceea ce se așteaptă de la fermieri, a elimina anumite cerințe de ordin tehnic, a oferi mai multă flexibilitate pentru agricultori sau soluții alternative, în cazul în care acest lucru ar spori beneficiile ecologice și climatice ale ecologizării și pentru a armoniza cerințe și condiții selectate.

Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM)

Pentru Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, adoptarea tardivă a Regulamentului privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (în mai 2014) a prelungit procesul de negociere cu statele membre, care a fost finalizat în decembrie 2015. Anii 2015 și 2016 au fost dedicați, prin urmare, finalizării procesului de negociere a acestor programe și activităților pregătitoare pentru punerea în aplicare, cum ar fi înființarea comitetelor de monitorizare a Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime. Până în mai 2017, 17 state membre au comunicat Comisiei desemnarea autorităților de gestionare a fondului, care constituie o condiție prealabilă pentru transmiterea de plăți intermediare.

Întrucât punerea în aplicare a Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime se afla încă într-o etapă incipientă în statele membre, prea puține informații cu privire la realizările înregistrate au fost furnizate în primele lor rapoarte anuale de punere în aplicare, care trebuiau prezentate până la 31 mai 2016. Astfel cum se prevede în Regulamentul privind dispozițiile comune pentru fondurile structurale și de investiții europene, la sfârșitul anului 2016, Comisia a pregătit primul raport comun de sinteză pentru celelalte instituții care cuprinde informații cu privire la toate fondurile structurale și de investiții europene¹⁰⁶. Acest raport oferă informații valoroase la nivelul selecției de proiecte, care reprezintă o etapă esențială către o punere în aplicare de succes a investițiilor pe viitor. De exemplu, aproximativ 80 % din proiectele Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime prevăzute de-a lungul perioadei vizează consolidarea întreprinderilor mici și mijlocii și sporirea competitivității flotei și a întreprinderilor de acvacultură. Debutul punerii în aplicare a fost relativ lent, din moment ce doar 10 % din proiectele selecționate până la sfârșitul anului 2015 se concentrează asupra dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii. Aproximativ 90 % din toate proiectele selectate pentru sprijin din Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime până la sfârșitul anului 2015 promovează utilizarea eficientă a resurselor și protecția mediului. Majoritatea acestor proiecte au ca scop protejarea și refacerea biodiversității marine prin creșterea substanțială a controlului fizic al debarcărilor și reducerea volumului capturilor nedorite, sprijinind astfel punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului.

Acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil (APPS)

Acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil constituie un punct de referință pentru organizarea și reglementarea activității flotelor de pescuit externe. Acestea contribuie în mod semnificativ la îmbunătățirea guvernanței în domeniul pescuitului în țările în curs de dezvoltare prin proiecte în domeniul gestionării pescuitului, al supravegherii și controlului, al capacității științifice și de cercetare, precum și prin susținerea pescuitului artizanal.

La sfârșitul anului 2016, erau în vigoare un număr total de 14 protocoale privind acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil. Negocierile în vederea reînnoirii protocoalelor cu Mauritius și Uniunea Comorelor au fost încheiate cu succes (semnarea celui din urmă fiind condiționată de progresele care trebuie realizate de către această țară în ceea ce privește conformitatea cu legislația privind pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat), în timp ce negocierile sunt în curs de desfășurare cu Republica Guineea-Bissau și Gabon. În cele din urmă, Consiliul a adoptat directive de negociere în vederea unor noi acorduri de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil cu Tanzania, Kenya și Ghana. În cazul acestor trei țări, evaluările externe au fost finalizate, ca o etapă preliminară a procesului de negociere.

Creditele de angajament în 2016 s-au ridicat la 132 de milioane EUR și au fost utilizate în proporție de 98 %. Creditele de plată s-au ridicat la 130,3 milioane EUR și au fost utilizate doar până la 91 %. Aceasta se datorează, în principal, unor întârzieri în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor de sprijin sectorial, care contribuie la dezvoltarea durabilă a sectorului piscicol în unele dintre țările partenere ale UE.

Programul LIFE pentru mediu și politici climatice (LIFE)

În 2016, programul LIFE a furnizat 315 milioane EUR pentru cofinanțarea a 157 de proiecte noi în 23 de state membre, care ar putea stimula investiții suplimentare de 236 de milioane EUR¹⁰⁷.

Aceste proiecte urmăresc să demonstreze cele mai bune practici de mediu și de combatere a schimbărilor climatice printr-o serie de teme (de exemplu, mediul și utilizarea eficientă a resurselor, adaptarea la schimbările climatice, natura și biodiversitatea, atenuarea schimbărilor climatice, guvernanță și informare) și stimulează diseminarea know-how-ului în întreaga UE. Ca urmare a introducerii unui subprogram specific pentru politici climatice, au fost primite peste 300 de candidaturi pentru proiectele tradiționale axate pe obiective legate de acțiunea împotriva schimbărilor climatice, iar 65 au fost finanțate, pe baza rezultatelor primelor două cereri de propuneri (2014 și 2015).

De asemenea, în 2016, 52 de proiecte din șaisprezece state membre diferite ale UE încheiate până la sfârșitul anului 2015 au fost selectate pentru premiile LIFE pentru cele mai bune proiecte¹⁰⁸. Proiectele respective acoperă o gamă largă de teme și subiecte și au fost selectate în funcție de o serie de criterii precum contribuția imediată și pe termen lung la îmbunătățirea pe plan ecologic, economic și social, gradul de inovare și transferabilitate, relevanța pentru politica UE și raportul cost-eficacitate.

În plus față de cele șase proiecte¹⁰⁹ integrate aflate în desfășurare, șapte proiecte noi au fost lansate în domeniul Natură, apă și aer în anul 2016. Rezultatele finale ale proiectelor integrate nu sunt încă disponibile în această etapă timpurie de punere în aplicare, dar unele dintre acestea au un efect catalizator important pe teren, de exemplu unul dintre cele mai stricte regulamente pentru cazane cu combustibili solizi în UE a fost adoptat în unanimitate în regiunea Malopolska (Polonia) în ianuarie 2017, ca urmare a unui proiect integrat LIFE (a se vedea exemplul de mai jos).

Regiunea Małopolska (Mica Polonie) - planul privind calitatea aerului

Proiectele LIFE integrate utilizează o perspectivă amplă și ambițioasă. Prin combinarea fondurilor din diferite surse, acestea reunesc grupuri de părți interesate pentru a oferi cetățenilor capacitatea de a depăși obstacolele de ordin structural prin soluții durabile pe termen lung.

Proiectul Małopolska constituie un astfel de exemplu tipic. De la un buget inițial de 15 milioane EUR, implicarea autorităților regionale, a 50 de municipalități și a societății civile a adus o finanțare suplimentară de 800 de milioane EUR. Proiectul aduce know-how, sporește capacitatea organizațională și sprijină regiunea să pună în aplicare un plan privind calitatea aerului. Primele rezultate includ o nouă legislație privind emisiile cazanelor pentru uz casnic, adoptată în unanimitate de Parlamentul regional în ianuarie 2017, regiunile învecinate (Silezia, Silezia Inferioară, Mazovia, Lodzie și Opolskie) fiind dornice să-i urmeze exemplul.

În plus față de granturi pentru proiecte și organizații, programul LIFE sprijină acțiunile de combatere a schimbărilor climatice, prin intermediul instrumentelor financiare. Instrumentul financiar pentru eficiența energetică (FP4EE) a fost prevăzut inițial pentru a sprijini investiții totale de până la 540 de milioane EUR. Cu toate acestea, în urma operațiunilor semnate în 2015 și 2016 și ținând seama de rezultatele proiectelor prevăzute, Banca Europeană de Investiții se așteaptă în prezent să atingă o valoare de 1 miliard EUR de noi investiții în eficiența energetică în timpul fazei pilot 2014-2017 (430 de milioane EUR de la Banca Europeană de Investiții și 570 de milioane EUR de la intermediarii financiari), acoperind 10 state membre. Șase contracte au fost semnate cu bănci intermediare până la sfârșitul anului 2016.

În 2016, ca răspuns la observațiile formulate de Curtea de Conturi Europeană (raportul privind declarația de asigurare pentru anul 2014), a fost pus în aplicare un plan de acțiune pentru a asigura îmbunătățirea termenelor de plată în cadrul programului LIFE. Măsurile avute în vedere s-au dovedit a fi eficiente; statisticile privind termenele de plată pentru 2016 demonstrează o rată de 3,9 % a plăților întârziate.

Studiul analitic extern care a însoțit evaluarea intermediară a programului LIFE pentru perioada 2014-2020 a fost finalizat în martie 2017^110. Evaluarea a fost efectuată într-un stadiu incipient al punerii în aplicare a programului. Majoritatea proiectelor se află încă la început și nu există rezultate substanțiale care să fie evaluate în acest stadiu. Prin urmare, evaluarea s-a axat în principal pe procesele în vigoare și pe rezultatele preconizate pe baza concepției programului și a selecției proiectelor până în prezent.

Conform rezultatelor preliminare prezentate în studiul extern, deși proiectele selectate sunt preconizate să se materializeze abia în 4-5 ani, programul LIFE este pe drumul cel bun în îndeplinirea obiectivelor sale. Dovezile preliminare ale performanței globale agregate pentru primii doi ani de funcționare a programului LIFE, arată că 70 % din reperele indicate ca obiective în programul de lucru multianual 2014-2017 se vor realiza , de exemplu prin vizarea unei mai bune conservări a 114 specii, a 59 habitate și a 85 de situri Natura 2000. Proiectele LIFE care au început deja sunt preconizate, conform studiului extern, să obțină următoarele rezultate:

 să reducă consumul de energie (circa 600 000 MWh/an) prin soluții bazate pe cele mai bune practici;

 să crească producția de energie din surse regenerabile (circa 500 000 MWh/an din surse diferite);

 să contribuie la îmbunătățirea stadiului de conservare a 59 de habitate și a 114 de specii de interes european și a 85 situri Natura 2000;

 să reducă efectele adverse ale produselor chimice asupra sănătății și mediului pentru aproximativ 1,6 milioane de persoane pe o perioadă de 5 ani;

 să echipeze 35 milioane de hectare cu măsuri de adaptare la schimbările climatice, și să elaboreze soluții bazate pe cele mai bune practici pentru adaptare în diferite domenii.

Rezultatele preliminare ale evaluării intermediare au estimat, de asemenea, că beneficiul în favoarea societății al unora dintre proiectele din cererile de propuneri LIFE 2014 se va ridica la 1,7 miliarde EUR. Numai această cifră reprezintă de patru ori costul bugetului global al programului LIFE pentru 2014. Studiul a confirmat, de asemenea, că programul își îndeplinește foarte bine rolul de catalizator, întrucât s-a calculat că, în cazul proiectelor integrate, pentru fiecare euro pe care îl finanțează programul LIFE, se preconizează că o sumă suplimentară de 23 EUR va fi finanțată din alte surse pentru obiective privind mediul și clima.

Valoarea adăugată la nivelul UE a programului LIFE este recunoscută de aproape toate părțile interesate și de publicul larg. Aceasta se explică prin sprijinul său pentru dezvoltarea și aplicarea uniformă a legislației UE în materie de mediu și climă și a politicilor în întreaga UE. De asemenea, LIFE răspunde provocărilor transfrontaliere pe care un stat membru este puțin probabil să le poată aborda pe cont propriu. Acesta permite o mai bună partajare a responsabilității și promovează solidaritatea pentru gestionarea/conservarea activelor de mediu ale UE, reprezentând, de asemenea, o platformă la nivelul UE pentru schimbul de cele mai bune practici și de activități demonstrative sprijinite de finanțarea LIFE care, având în vedere natura lor, nu ar fi finanțate la nivel național. Acesta se axează pe proiecte la scară relativ mică, care, la rândul lor, catalizează acțiuni mai ample și integrarea politicii de mediu în cadrul principalelor instrumente financiare ale UE. LIFE acordă prioritate proiectelor care pot fi reproduse și care au capacitatea de a conduce la soluții comercializabile pentru problemele de mediu (a se vedea exemplul de mai jos).

Tehnologii inovatoare pentru producția cu costuri reduse de celule solare cu pigment fotosensibil eficiente din punct de vedere energetic

Acest proiect suedez a dovedit potențialul de producție și scalabilitatea serigrafiei ca metodă de producție pentru fabricarea de celule solare cu pigment fotosensibil. Această tehnologie solară în combinație cu modul de producție ales este sustenabilă și ecologică, fără emisii toxice. Costurile de producție ale celulelor solare cu pigment fotosensibil care utilizează tehnologia de proiect au fost calculate pentru a nu depăși 80 EUR/m² (cost-țintă prevăzut).

Studiul care sprijină evaluarea intermediară subliniază, de asemenea, unele aspecte care ar putea fi îmbunătățite sau explorate în continuare, cum ar fi simplificarea procedurilor de gestionare a granturilor, necesitatea de creștere a concentrării strategice a programului și îmbunătățirea strategiei de comunicare pentru a viza mai bine tipurile de public. Comisia intenționează să abordeze aceste aspecte în procesul de elaborare a celui de al doilea program de lucru multianual LIFE pentru perioada 2018-2020.

1.3.2. Rezultatele programelor din perioada 2007-2013

Aspecte privind punerea în aplicare

Plățile directe ale Fondului european de garantare agricolă în cadrul fostului regim înainte de reforma din 2013 a politicii agricole comune au fost puse în aplicare fără nicio dificultate, calcularea și alocările sprijinului fiind efectuate de administrațiile statelor membre în timp util. Plățile directe acoperă schemele de plăți anuale acordate fermierilor care nu se încadrează în abordarea „program”. Prin urmare, provocările implicate sunt diferite de cele care decurg din punerea în aplicare a instrumentelor care funcționează pe baza unor „programe” multianuale. Reformele anterioare ale plăților directe și ale diverselor sectoare agricole, cum ar fi „Bilanțul de sănătate al politicii agricole comune” din 2008, au implicat un proces continuu de decuplare a ajutoarelor de producție. Calcularea și alocarea sprijinului acordat agricultorilor ca urmare a reformelor au constituit sarcini de punere în aplicare solicitante, în special pentru administrațiile statelor membre, dar au fost realizate în mod eficient, după cum o demonstrează, în parte, buna execuție bugetară.

Pentru dezvoltarea rurală (Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală), mai multe modificări corective privind programele fiecărui stat membru au fost realizate în perioada 2007-2013, ținând cont de recomandările prezentate în evaluările intermediare și încorporând fonduri suplimentare în vederea abordării noilor provocări (bilanțul de sănătate) și a crizei economice (Pachetul european de redresare economică). Majoritatea schimbărilor observate au constat în transferul alocărilor financiare între măsuri asemănătoare din axe diferite, adaptarea beneficiarilor vizați și criteriile de eligibilitate. Principalele motive pentru modificările din buget au fost modificări în prioritățile strategice, rata scăzută de absorbție, precum și necesitatea de a depăși probleme neprevăzute sau probleme apărute ca urmare a schimbării contextelor economice sau politice/legislative mai ample. Rata de absorbție finală pentru 64 de programe încheiate dintr-un total de 92 de programe pentru intervalul 2007-2013 se situează la nivelul de 99,1 %.

Până în 2015, Curtea de Conturi Europeană a prezentat cinci rapoarte speciale legate direct de dezvoltarea rurală¹¹¹. Principalele recomandări ale Curții au fost luate în considerare de către Comisie. În special, recomandările referitoare la îmbunătățirea orientărilor și la reducerea obstacolelor din calea adoptării instrumentelor financiare au fost abordate în contextul modificării în vederea simplificării a actului de punere în aplicare a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală [Regulamentul (UE) nr. 808/2014] în aprilie 2016, precum și al propunerii Comisiei de regulament de modificare a actelor de bază sectoriale [COM(2016) 605 final].

În 2016, Curtea de Conturi Europeană a publicat Raportul special nr. 36/2016: O evaluare a mecanismelor de închidere a programelor derulate în sectoarele coeziunii și dezvoltării rurale în perioada 2007-2013. Curtea a examinat dacă normele și procedurile de închidere oferă o bază pentru Comisie și pentru statele membre de a încheia programele în mod eficient și în timp util. Aceasta a concluzionat că orientările Comisiei privind închiderea programelor de dezvoltare rurală au fost oportune și cuprinzătoare și au oferit o bază adecvată statelor membre pentru a se pregăti în mod eficient pentru închidere. În plus, Comisia a acordat sprijin suplimentar în mod eficient răspunzând nevoilor statelor membre.

În ceea ce privește Fondul european pentru pescuit (FEP, predecesor al Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime), sectorul pescuitului din UE a suferit o restructurare substanțială, în parte și din cauza crizei economice globale care a condus la un punct culminant în prelucrarea petrolieră. Prețurile recente scăzute ale combustibililor, precum și reducerea progresivă a dimensiunilor flotei UE și restructurarea substanțială ulterioară au condus la schimbări majore în acest sector. În ultimii câțiva ani, UE a înregistrat profituri nete record (în 2014, o creștere de 50 % peste nivelul profiturilor din 2013) și s-au realizat progrese în vederea atingerii echilibrului între capacitatea de pescuit și oportunitățile de pescuit pentru toată flota UE.

Studiul analitic extern pe care se bazează evaluarea ex post a Fondului european pentru pescuit 2007-2013, finalizat la sfârșitul anului 2016¹¹², a arătat că totalul plăților UE pentru Fondul european pentru pescuit până în mai 2015 a fost de 71 % din totalul fondurilor UE programate inițial pentru Fondul european pentru pescuit (2 812 milioane EUR plătite). În pofida unor probleme de gestionare, care uneori determină o retragere semnificativă a certificării¹¹³ și retragerea automată a sprijinului prin intermediul aplicării normei N+2, documentele prezentate de statele membre în vederea închiderii Fondului european pentru pescuit arată că plățile au depășit 90 % din sumele programate. Cu toate acestea, sarcina administrativă este considerată în continuare prea mare de către mai multe autorități de management din statele membre, deși, per ansamblu, definiția și distribuția sarcinilor administrative a fost considerată bună în majoritatea statelor membre. În majoritatea statelor membre, Fondul european pentru pescuit a fost pus în aplicare la nivel central, reflectând scara relativ scăzută a sectorului și a programului în comparație cu alte fonduri structurale europene. În unele statele membre descentralizate, anumite măsuri au fost delegate organismelor intermediare regionale. Numărul mediu de locuri de muncă în domeniul administrativ per milion de euro programat din Fondul european pentru pescuit este estimat la 0,3 echivalent normă întreagă (estimări bazate pe interviuri cu autoritățile de management ale Fondului european pentru pescuit).

Studiul extern a confirmat, de asemenea, că sistemul de monitorizare în vigoare nu a furnizat informații fiabile și că au existat numeroase lacune în ceea ce privește datele existente. Acest lucru a determinat Comisia să dezvolte un nou sistem comun de monitorizare și evaluare în cadrul Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime. Acest sistem, dezvoltat împreună cu statele membre, este în prezent în curs de punere în aplicare și începe să furnizeze date de o calitate mai bună.

Contribuție la realizările în materie de politică

Având în vedere că evaluările ex post referitoare la performanța programelor de dezvoltare rurală pentru perioada 2007-2013 au fost prezentate Comisiei de către statele membre la sfârșitul anului 2016¹¹⁴, Comisia are în plan un raport de sinteză la nivel înalt pentru 2017. Prin urmare, realizările raportate mai jos pentru respectivele programe se bazează, în principal, pe informații de monitorizare disponibile cu privire la punerea în aplicare a programului.

Creșterea inteligentă

În perioada 2007-2013, politica agricolă comună a exercitat o puternică influență pozitivă asupra viabilității sectorului agricol, oferind acestui sector finanțare orientată pentru a-și îmbunătăți performanța. Sectorul agricol al UE și-a sporit productivitatea totală a factorilor cu 0,9 % pe an între 2007 și 2013 (și cu 1,8 % pe an în țările UE-13¹¹⁵), aducând dovezi clare cu privire la utilizarea factorilor de producție într-un mod mai eficient.

Fondurile alocate dezvoltării rurale au oferit sprijin pentru consolidarea cunoștințelor, pentru investiții, pentru diverse forme de cooperare și pentru inovare. Sprijinul pentru inovare a fost canalizat către 156 600 de exploatații care au introdus noi produse sau tehnologii în cadrul activităților lor agricole. Aproximativ 3 milioane de fermieri au fost formați cu succes și peste 44,8 miliarde EUR au fost investite în sprijinirea modernizării a 430 000 de ferme. Aproape 70 000 de microîntreprinderi au beneficiat de sprijin sau au fost înființate. În ceea ce privește partea de dezvoltare, aproximativ 2 000 de proiecte de cooperare axate pe dezvoltarea de produse noi sau de tehnici noi au beneficiat de sprijin în perioada 2007-2013.

Pentru Fondul european pentru pescuit, studiul analitic extern pe care se bazează evaluarea ex post pentru perioada 2007-2013 a concluzionat că îmbunătățirea generală a competitivității flotei a fost sprijinită de Fondul european pentru pescuit prin accelerarea ieșirii unei părți a flotei neprofitabile, prin facilitarea modernizării flotei rămase, a porturilor de pescuit și a locurilor de debarcare, precum și prin creșterea valorii adăugate a produselor pescărești prin sprijinirea investițiilor în comercializare și prelucrare. În sectorul acvaculturii, în pofida unei creșteri a capacității de producție, rezultatele s-au situat sub obiectivele preconizate, întrucât producția de acvacultură din UE a stagnat în cursul perioadei Fondului european pentru pescuit, în principal din cauza condițiilor de piață dificile. Studiul de caz și analizele pe categorii de cheltuieli au indicat un consens general al beneficiarilor și al autorităților de management asupra faptului că Fondul european pentru pescuit a contribuit la reziliența economică a beneficiarilor, în special în sectorul crustaceelor. Alte măsuri, cum ar fi investițiile în prelucrarea de către piscicultori, calitatea sistemului de certificate etc., au contribuit, de asemenea, la competitivitatea titularilor de proiect. Cu toate acestea, impactul Fondului european pentru pescuit asupra competitivității acvaculturii în UE în ansamblul său pare, în cel mai bun caz, marginal¹¹⁶. În ceea ce privește inovarea, inovarea globală în sectorul pescuitului s-a axat în principal pe selectivitatea uneltelor de pescuit, din cauza cerințelor de reglementare și a obligației de debarcare, precum și pe eficiența consumului de combustibil, din cauza nivelului ridicat al costurilor combustibililor. Inovațiile în sectorul pescuitului au fost orientate în principal către mediu, dar au adus beneficii, de asemenea, cu privire la competitivitatea flotei, în special în ceea ce privește progresele raportului combustibil-eficiență¹¹⁷.

Fondul european pentru pescuit a introdus, de asemenea, dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității ca o metodă inovatoare de a aborda declinul sectorului pescuitului. Analizele recente întreprinse de Rețeaua zonelor de pescuit au demonstrat că dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității a fost principalul mecanism care a oferit sprijin pentru flota de coastă la scară mică. 170 de milioane EUR au fost direcționate către acești beneficiari, sprijinindu-i să își diversifice sursele de venituri, de exemplu prin intermediul turismului sau prin creșterea valorii adăugate a capturilor prin forme de comercializare cu circuit scurt.

Creșterea durabilă

În perioada 2007-2013, mai mult de 80 % din totalul plăților din cadrul politicii agricole comune au fost legate de așa-numita „ecocondiționalitate” - respectarea de către fermieri a standardelor de bază în materie de mediu (precum și în materie de siguranță alimentară, sănătatea animalelor și a plantelor și bunăstarea animalelor)¹¹⁸. O parte din contribuția Fondului european de garantare agricolă la gestionarea durabilă a resurselor naturale și a acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice s-a realizat prin aceste măsuri. În plus, prin sprijinirea fermierilor, Fondul european de garantare agricolă a permis abandonarea practicilor intensive potențial dăunătoare. Emisiile de gaze cu efect de seră din sectorul agricol (inclusiv solurile) au continuat să scadă — înregistrând o scădere cu 10,1 % în UE-28 între 2000 și 2014, și anume cu o medie de 0,8 % pe an.

În cadrul programelor de dezvoltare rurală, au fost efectuate diferite tipuri de plăți pe suprafață pentru a încuraja practicile de gestionare care au un impact pozitiv dovedit asupra biodiversității, solului, apei și aerului atât în sectorul agricol, cât și în cel forestier. În cursul perioadei de programare 2007-2013, suprafața din cadrul programelor agroecologice s-a extins, ajungând la 47 de milioane ha, ceea ce reprezintă mai mult de 25 % din suprafața agricolă utilizată în 2013 în UE-27¹¹⁹. În special, sprijinul primit de fermieri pentru conversia la agricultura ecologică a acoperit 7,7 milioane de hectare. Toate acestea au jucat un rol important în îmbunătățirea performanței de mediu a agriculturii UE.

Pentru Fondul european pentru pescuit, studiul analitic extern pe care se bazează evaluarea ex post pentru perioada 2007-2013 a constatat că, la finalul perioadei Fondului european pentru pescuit, obiectivul de adaptare a capacității flotei de pescuit UE cu sprijinul Fondului european pentru pescuit în termeni de reducere a puterii flotei și tonaj brut este îndeplinit. Cu toate acestea, progresul privind exploatarea durabilă a pescuitului este în mare parte rezultatul administrării pescuitului, cu o contribuție netă estimată a Fondului european pentru pescuit de aproximativ 66 % din reducerile capacității totale a flotei. În timp ce majoritatea autorităților de management au recunoscut că Fondul european pentru pescuit a contribuit la reducerea impactului negativ al pescuitului asupra mediului, adoptarea de proiecte care să protejeze în mod explicit și să conserve biodiversitatea a fost relativ mică în cadrul Fondului european pentru pescuit. Acest fapt nu este surprinzător, întrucât programul în cauză s-a axat pe dezvoltarea pescuitului și a acvaculturii (care fie a redus impactul nociv asupra mediului, fie cel puțin a asigurat că impacturile nu au fost la niveluri inacceptabile) mai degrabă decât pe obiective în materie de biodiversitate. Au existat, de asemenea, alte surse de finanțare, cum ar fi programul LIFE+, cu un mandat mai specific privind protecția biodiversității și conservarea¹²⁰.

Creșterea favorabilă incluziunii

Combinația dintre plățile directe și măsurile de piață a contribuit la limitarea pierderilor în ceea ce privește locurile de muncă și producția¹²¹. În 2015, rata de ocupare a forței de muncă în zonele rurale s-a redresat la 65 %. Acest lucru a fost important pentru cele 11 milioane de exploatații agricole din UE, cele 22 de milioane de lucrători obișnuiți care își desfășoară activitatea în aceste exploatații și pentru lucrătorii care desfășoară activități legate de agricultură – de exemplu, 22 de milioane în prelucrarea produselor alimentare, comerțul cu amănuntul de produse alimentare și serviciile de alimentație, la care se adaugă alte persoane din sectoarele din amonte sau din alte sectoare din aval (constituind un sector cu aproximativ 44 de milioane de locuri de muncă în total). În același timp, plățile directe au fost decuplate de producție într-o foarte mare măsură, iar agricultorii au fost liberi să răspundă la semnalele pieței.

Politica agricolă comună a promovat, de asemenea, o dezvoltare teritorială echilibrată în UE prin intermediul măsurilor sale de dezvoltare rurală, care au sprijinit aproape 53 000 de operațiuni de îmbunătățire a serviciilor de bază în zonele rurale (de exemplu, transport; energie electrică, întreținerea locuinței) în perioada 2007-2013. Plățile care decurg din punerea în aplicare a mai multor măsuri de dezvoltare rurală au fost în beneficiul unei largi majorități a exploatațiilor agricole și a lucrătorilor asociați. Acestea reprezintă un element esențial în vederea menținerii nivelului ocupării forței de muncă.

53 000

de operațiuni de îmbunătățire a serviciilor de bază în zonele rurale (de exemplu, transport, energie electrică, întreținerea locuinței)

Pentru Fondul european pentru pescuit, studiul analitic extern care susține evaluarea ex post pentru perioada 2007-2013 a concluzionat că investițiile în prelucrare și comercializare au contribuit la menținerea și crearea de locuri de muncă și au accelerat modernizarea industriei. Dezvoltarea durabilă a zonelor pescărești locale (axa 4) a oferit posibilitatea de a menține și de a crea locuri de muncă și a fost principalul instrument de politică în vederea îmbunătățirii calității vieții în zonele dependente de pescuit. În total, se estimează că Fondul european pentru pescuit a contribuit la crearea a aproximativ 20 000 de locuri de muncă. Cifrele privind locurile de muncă menținute nu sunt disponibile, cu excepția axei 4, care, conform estimărilor, a contribuit la menținerea a aproximativ 9 000 de locuri de muncă¹²².

Se estimează că Fondul european pentru pescuit a contribuit la crearea a aproximativ

20 000 de locuri de muncă.