1 Creștere durabilă: Resurse naturale (Rubrica bugetară 2)95

1.4. Securitate și cetățenie (Rubrica bugetară 3)¹²³

În cadrul rubricii 3, bugetul UE reunește o serie de programe (4 miliarde EUR, reprezentând 2,6 % din totalul bugetului UE pentru anul 2016) care răspund unor provocări politice urgente precum securitatea, azilul, migrația și integrarea resortisanților din țări terțe, sănătatea și protecția consumatorilor, precum și celor legate de cultură și dialogul cu cetățenii. Finanțarea este orientată către proiecte în cadrul cărora colaborarea UE conduce la o creștere semnificativă a eficienței.

Grafic: Partea superioară: Principalele programe finanțate în 2016 în cadrul rubricii 3 / Partea inferioară: Ponderea rubricii 3 în bugetul total pentru 2016. Toate sumele sunt exprimate în milioane EUR.

Sprijinul programelor pentru prioritățile Comisiei:

Programele din cadrul rubricii 3 contribuie în principal la prioritățile Comisiei Juncker cu privire la „justiție și drepturi fundamentale” și la „migrație”. În pofida bugetului redus de care au beneficiat, aceste programe contribuie la realizările Strategiei Europa 2020. De exemplu, programul în domeniul sănătății se situează la intersecția între creșterea inteligentă și cea favorabilă incluziunii: acesta finanțează acțiuni pentru adoptarea inovării în domeniul sănătății și al asistenței medicale și sprijină statele membre în reformele sistemelor lor de sănătate și, în același timp, desfășoară activități privind promovarea sănătății și prevenirea bolilor și abordează tendința de creștere a inegalităților în materie de sănătate prin intermediul acțiunilor asupra sănătății grupurilor vulnerabile și, începând din 2015, cu un accent specific pe refugiați. Fondului pentru azil, migrație și integrare¹²⁴ contribuie la creșterea favorabilă incluziunii prin finanțarea proiectelor pentru integrarea resortisanților țărilor terțe.

1.4.1. Progresele înregistrate de programele din perioada 2014-2020

2016 a fost un alt an critic în care Europa a trebuit să își demonstreze capacitatea de a aborda provocările legate de migrație și de a face față amenințărilor la adresa securității. Datele preliminare arată că numărul migranților aflați în situație neregulamentară reținuți la frontierele externe ale UE a scăzut (de la 1,8 milioane în 2015 la 0,5 milioane în 2016). Numărul sosirilor ilegale în Grecia a scăzut în mod dramatic datorită punerii în aplicare a Declarației UE-Turcia; cu toate acestea, numărul de intrări ilegale dinspre Libia rămâne la un nivel foarte ridicat.

Două fonduri specifice – cu un buget combinat de 11 miliarde și pus în aplicare în principal (70 %) în cadrul gestiunii partajate prin intermediul unor programe naționale, precum și în cadrul gestiunii directe prin finanțare de urgență – răspund acestor provocări: Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) și Fondul pentru securitate internă (FSI) cu componentele sale, FSI Granițe și FI Poliție. În 2016, ambele programe și-au intensificat ritmul.

FAMI — sprijinirea statelor membre în ceea ce privește gestionarea migrației prin intermediul acțiunilor în domeniul azilului, al migrației legale și integrării resortisanților țărilor terțe, al returnării, relocării și transferului

Fondul pentru azil, migrație și integrare sprijină diferite tipuri de proiecte:

 Proiecte în domeniul azilului: În 2016, statele membre au cheltuit 49,4 de milioane EUR în cadrul programelor naționale finanțate din Fondul pentru azil, migrație și integrare. Acestea au oferit asistență unui număr de 366 426 de solicitanți de azil prin intermediul unor proiecte diverse în domeniul sistemelor de primire și de azil (de exemplu, asistență juridică și reprezentare, consiliere, socială, servicii destinate grupurilor vulnerabile).

 Proiecte privind migrația legală și integrarea: În 2016, statele membre au cheltuit 43,8 milioane EUR în cadrul programelor naționale finanțate din Fondul pentru azil, migrație și integrare pentru a sprijini 1 602 041 de resortisanți ai unor țări terțe prin măsuri de integrare, cum ar fi educație și formare, inclusiv formare lingvistică și acțiuni preliminare pentru facilitarea accesului la piața forței de muncă, consiliere și asistență în materie de cazare, mijloace de subzistență, îndrumări de natură administrativă și juridică, asistență medicală și psihologică, în cadrul strategiilor naționale, locale și regionale.

 Proiecte privind returnarea: Statele membre și-au intensificat în mod considerabil eforturile în ceea ce privește returnarea voluntară și expulzările forțate, cu sprijin din partea fondului. Statele membre au cheltuit 105,9 milioane EUR în 2016, ceea ce a permis ca un număr de 26 187 de persoane să fie returnate prin programe de returnare voluntară și un număr de 11 561 de persoane să fie returnate prin intermediul operațiunilor de expulzare, în conformitate cu standardele prevăzute în dreptul Uniunii. Fondul pentru azil, migrație și integrare a finanțat, de asemenea, aplicația de gestionare integrată a returnărilor (IRMA). Aceasta este o platformă securizată concepută să faciliteze planificarea comună a operațiunilor și să asiste statele membre, precum și poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european în ceea ce privește colectarea și schimbul de informații.

 Relocarea: La 20 iulie 2015, statele membre au convenit asupra relocării a 22 504 de persoane care aveau în mod clar nevoie de protecție internațională, din țări terțe. Declarația UE-Turcia din 18 martie 2016 prevede că, pentru fiecare sirian returnat din insulele grecești în Turcia, un alt sirian va fi relocat din Turcia în UE. În total, statele membre au relocat 14 205 de persoane în 2016, ceea ce reprezintă o creștere substanțială în comparație cu anii precedenți. În conformitate cu Regulamentul privind Fondul pentru azil, migrație și integrare, o sumă forfetară de 10 000 EUR¹²⁵ sau de 6 000 EUR pentru fiecare persoană relocată a fost furnizată statului membru de relocare.

 Transferul: O sumă suplimentară de 1 040 milioane EUR a fost alocată în 2016 pentru a sprijini transferul a 160 000 de persoane în perioada cuprinsă între septembrie 2015 și septembrie 2017. În conformitate cu deciziile Consiliului privind transferul, o sumă forfetară de 6 000 EUR pentru fiecare persoană transferată a fost furnizată statului membru de transfer și o sumă forfetară de 500 EUR pentru fiecare persoană transferată din Italia și Grecia. Acest lucru a contribuit la accelerarea ritmului transferurilor. Până la sfârșitul anului 2016, transferurile din Grecia au fost în medie de 1 000 pe lună, în timp ce transferurile din Italia au fost în medie de 700 pe lună. În total, până la sfârșitul anului 2016, au fost transferate 9 923 de persoane (2 649 din Italia și 7 274 din Grecia); aceasta depășește semnificativ obiectivul stabilit pentru septembrie 2017.

Proiectul CITIES-GROW („Integrarea migranților prin intermediul activității economice în orașe”) este coordonat de EUROCITIES (rețeaua principalelor orașe din Europa). Participă 16 orașe europene: Atena, Barcelona, Birmingham, Brighton & Hove, Dresden, Gdansk, Ghent, Helsinki, Lisabona, München, Nantes, Nicosia, Riga, Rotterdam, Tampere și Utrecht.

În cadrul proiectului, orașele care se confruntă cu provocări comune în materie de integrare sunt cuplate. Unul este oraș mentor; acesta face schimb de experiență și oferă sprijin independent orașului de punere în aplicare care dorește să își ridice standardele și să realizeze schimbări. Ambele părți beneficiază prin schimbul de know-how, de expertiză și de bune practici cu privire la modul cel mai potrivit de punere în aplicare a acțiunilor locale concrete pentru a integra cu succes resortisanții țărilor terțe și beneficiarii protecției internaționale. Proprietatea comună și colaborarea între factorii de decizie, dar și între beneficiari și părțile interesate relevante, prin crearea unor rețele de sprijin, asigură continuitatea lecțiilor învățate dincolo de durata de viață a proiectului.

Patru scheme de mentorat au fost deja organizate:

 Cuplarea cumpărătorilor și a furnizorilor: accesul la contracte publice și private pentru întreprinzători imigranți;

 Angajarea în relații cu întreprinderi, agenții locale de ocupare a locurilor de muncă și instituții educaționale în vederea promovării potrivirii competențelor profesionale pentru angajarea tinerilor proveniți din familii de migranți;

 Servicii de promovare și de sprijinire a întreprinzătorilor migranți;

 Strategii de combatere a discriminării pe piața locală a forței de muncă .

Fondul pentru securitate internă

Comisia, împreună cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (cunoscută sub denumirea de Frontex) și statele membre, a continuat să depună eforturi pentru a asigura o prezență eficace pe mare. Agenția a desfășurat, în medie, peste 600 de ofițeri în fiecare zi în zona centrală a Mării Mediterane, în timp ce 15 nave, patru aeronave și două elicoptere au fost utilizate în permanență în operațiunea comună „Triton” pe tot parcursul anului 2016. În zona centrală a Mării Mediterane au fost salvate 174 500 de persoane în 2016. În Mediterana de Est, în medie 760 de ofițeri au asistat Grecia în fiecare zi în cadrul operațiunii comune „Poseidon” și 10-12 resurse maritime (nave de patrulare în larg și de coastă, ambarcațiuni de patrulare de coastă) și alte echipamente (și anume elicoptere, vehicule de patrulare, autobuze și camionete cu termoviziune) au fost mobilizate de-a lungul întregului an.

Pentru a sprijini politicile de gestionare a frontierelor, statele membre au cheltuit 133,6 de milioane EUR în cadrul programelor naționale finanțate din Fondul pentru securitate internă în 2016. Aceasta a permis statelor membre să asigure o creștere semnificativă a investițiilor acestora în capacitatea de protecție a frontierelor naționale, de exemplu prin achiziționarea de active de înaltă calitate esențiale pentru gestionarea eficace a frontierelor externe în contextul actual de presiune ridicată a migrației (de exemplu, achiziționarea de ambarcațiuni sau elicoptere, modernizările necesare sau întreținerea sistemelor informatice).

Ca parte a efortului de a gestiona criza migrației, punerea în aplicare a abordării de tip „hotspot” a continuat în Grecia și Italia.

Pentru a sprijini politicile care vizează contracararea criminalității organizate, în 2016 statele membre au cheltuit 35 de milioane EUR în cadrul programelor naționale din Fondul pentru securitate internă pentru proiecte în domeniul prevenirii și combaterii criminalității. Aceste fonduri au fost esențiale pentru îmbunătățirea capacității statelor membre de a aborda problemele transfrontaliere: de exemplu, în 2016, 2 382 de agenți de aplicare a legii au beneficiat de formare pe teme transfrontaliere (terorism, crimă organizată, corupție).

În 2016, o sumă de 10,88 milioane EUR a fost cheltuită de statele membre în cadrul programelor naționale din Fondul pentru securitate internă pentru proiecte în domeniul riscurilor și al situațiilor de criză. Proiectele s-au axat pe prevenirea și combaterea situațiilor de criză, inclusiv terorismul, precum și pe mecanismele de alertă timpurie.

Gestionarea eficace a frontierelor: Hotspoturi care beneficiază de sprijin operațional și financiar din partea Comisiei și a agențiilor relevante¹²⁶.

În 2016, Grecia a înființat cinci hotspoturi complet funcționale (Lesbos, Leros, Kos, Chios și Samos). Hotspoturile au o capacitate combinată de 7 450 de locuri și au fost utilizate pentru înregistrarea migranților. Începând cu data de 20 martie 2016, hotspoturile au fost adaptate la cerințele Declarației UE-Turcia, pentru a consolida procesul de azil și pentru a facilita returnarea rapidă a migranților din insule în Turcia.

Patru hotspoturi (Lampedusa, Trapani, Taranto și Pozzallo) cu o capacitate combinată de 1 600 de locuri erau operaționale în Italia la 31 decembrie 2016. În plus, Italia a anunțat, la 7 decembrie 2016, că va aplica procedura hotspot în 15 porturi de debarcare. În pofida numărului fără precedent de migranți sosiți în 2016, Italia a realizat progrese semnificative în ceea ce privește înregistrarea, identificarea migranților, crescând rata globală de amprentare la aproximativ 97 % pentru întregul an 2016.

La sfârșitul anului 2016, toți migranții care au sosit în zonele „hotspot” erau supuși controlului de securitate, amprentați, înregistrați și informați cu privire la procedurile de monitorizare, în special prin intermediul mai multor campanii de informare, prin crearea de cabine de informare etc. În plus față de controalele de securitate, fluxul din cadrul hotspoturilor și procesul de transfer au inclus, de asemenea, controale de sănătate integrate și sistematice și au fost îmbunătățite condițiile de primire, acordându-se o atenție deosebită grupurilor vulnerabile, inclusiv copiilor.

Instrumentul dedicat sprijinului de urgență pe teritoriul UE

În 2016, sosirea unui număr semnificativ de refugiați în UE a determinat Uniunea să creeze instrumentul pentru furnizarea de sprijin de urgență pe teritoriul Uniunii (ESI)¹²⁷ pentru a sprijini autoritățile naționale în cadrul răspunsului umanitar la criza refugiaților și a migrației. Fondurilor ESI le-au fost alocate până la 700 de milioane EUR pentru perioada 2016-2018. În 2016, Grecia a fost singurul stat membru care a îndeplinit cele două condiții de eligibilitate stabilite în regulament¹²⁸; toate acțiunile finanțate în temeiul regulamentului până la acest moment sunt menite să abordeze situația umanitară din Grecia. Până la sfârșitul anului 2016, peste 190 de milioane EUR au fost alocate pentru 14 agenții ale ONU, organizații internaționale și organizații neguvernamentale pentru a oferi asistență de urgență în sectoarele apă, instalații sanitare și igienă, adăpost, sănătate, protecție și educație. S-a furnizat adăpost pentru mai mult de 35 000 de refugiați și au fost create 417 spații de urgență pentru minorii neînsoțiți.

Mecanismul UE de protecție civilă

În 2016, mecanismul de protecție civilă al Uniunii a fost activat de 26 de ori în scopul de a răspunde la dezastre în interiorul și în afara Uniunii. Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență (ERCC) – și anume centrul operațional al mecanismului – a facilitat și a coordonat trimiterea pe teren¹²⁹ a experților și a unor articole de primă necesitate din partea statelor participante¹³⁰ într-o gamă largă de situații de criză. În februarie 2016, ca parte a mecanismului și împreună cu statele membre ale UE, Comisia a lansat Corpul medical european – un răspuns direct la lecțiile învățate din răspunsul internațional la criza cauzată de epidemia de Ebola.

Sprijinirea dialogului cu cetățenii — Europa pentru cetățeni

Programul „Europa pentru cetățeni” contribuie la înțelegerea de către cetățeni a Uniunii, a istoriei și a diversității acesteia prin intermediul a două direcții. O evaluare intermediară a programului „Europa pentru cetățeni” este în curs de desfășurare și se preconizează că va fi finalizată în lunile următoare. Fondul este pus în aplicare prin gestiune directă. În 2016, dintre cele 2 496 de cereri primite, au fost selectate 396 de propuneri:

Cele 38 de inițiative sprijinite în cadrul componentei „Memoria europeană” au încurajat reflecția asupra cauzelor regimurilor totalitare în istoria modernă a Europei și comemorarea victimelor acestor crime.

Cele 237 de proiecte de înfrățire a orașelor, 30 de rețele de orașe și 25 de proiecte ale societății civile în cadrul componentei „Implicare democratică și participare civică” s-au axat pe sensibilizarea cu privire la memoria istorică, istoria și valorile comune și pe participarea civică și implicarea democratică într-un context afectat de criza refugiaților și a migrației și impactul susținut al crizei financiare.

Programul „Justiție”

În 2016, programul „Justiție” (cu un buget de 47,7 milioane EUR) a contribuit la dezvoltarea în continuare a unui spațiu european de justiție. S-au acordat granturi de funcționare unui număr de 13 parteneri-cadru care constituie rețele ale UE active în domeniile cooperării judiciare în materie civilă și penală sau al accesului la justiție. Acestea includ, de exemplu, „Consiliul notariatelor din UE, Organizația Europeană a Serviciilor Penitenciare și Corecționale, Procese echitabile Europa, Sprijin pentru victime Europa, Rețeaua Europeană a Consiliilor Superioare ale Magistraturii”. Granturile de funcționare au contribuit la dezvoltarea în continuare a capacității acestor organisme și a activităților finanțate, cum ar fi crearea de rețele și activități de sensibilizare, precum și la susținerea și completarea activității politice și legislative a UE.

Programul „Drepturi, egalitate și cetățenie”

În 2016, programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” a funcționat cu un buget de 59,9 milioane EUR. S-au acordat granturi de funcționare unui număr de șapte rețele ale UE, cum ar fi „Femeile împotriva violenței, Child Helpline International și Rețeaua europeană a mediatorilor pentru copii”. Aceste rețele sunt active în prevenirea și combaterea tuturor formelor de violență împotriva copiilor și femeilor, precum și în protecția victimelor acestui tip de violență și a drepturilor copilului. În domeniul nediscriminării, fondurile au fost acordate unui număr de cinci parteneri cadru, de exemplu Transgender Europa și Age Platform Europe. În domeniul luptei împotriva rasismului și xenofobiei, finanțarea a fost acordată Rețelei europene antirasism, iar în domeniul egalității de gen, organizației Lobby-ul european al femeilor. Crearea de rețele și activitățile de sensibilizare au contribuit la dezvoltarea ulterioară a capacității acestor organisme, dar au susținut și au completat, de asemenea, lucrările legislative și de politică în aceste domenii importante.

Programul Protecția consumatorilor

Bugetul operațional alocat programului de protecție a consumatorilor în 2016 de 23,7 milioane EUR a fost utilizat, în principal, pentru a sprijini dezvoltarea legislației privind protecția consumatorilor bazată pe date concrete, aplicarea și promovarea drepturilor consumatorilor pe piața internă prin acțiuni de sensibilizare și de consolidare a capacităților organizațiilor de protecție a consumatorilor. Granturile anuale acordate rețelei centrelor europene pentru consumatori (ECC-Net) reprezintă aproximativ o treime din bugetul operațional anual, întrucât aceasta constituie o rețea importantă pentru furnizarea de informații și asistență consumatorilor în scopul de a-i sprijini să își exercite drepturile în achizițiile transfrontaliere și să obțină acces la căi adecvate de soluționare a litigiilor.

Produse alimentare și hrană pentru animale

În 2016, punerea în aplicare a 130 de programe veterinare la nivel național, cofinanțate cu 160 de milioane EUR în cadrul programului „Produse alimentare și hrană pentru animale”, a progresat conform așteptărilor. Programele vizează boli transmisibile adesea epidemice la animale și au un impact direct asupra sănătății publice din cauza aspectelor legate de siguranța alimentară, precum și din cauza faptului că unele boli animale sunt transmisibile la om. În plus, epidemiile de boli animale pot genera costuri economice semnificative, prin pierderea piețelor interne și de export ale UE, precum și costuri directe pentru controlul bolii la bugetul UE și bugetele statelor membre. Cu toate acestea, eradicarea bolilor este o sarcină pe termen lung, care necesită un efort continuu și consecvent de-a lungul unei perioade lungi de timp.

De asemenea, în 2016, au fost cofinanțate 22 de programe naționale pentru combaterea organismelor dăunătoare plantelor (+ 5 față de 2015), pentru a asigura detectarea și eradicarea timpurie a focarelor de dăunători. Globalizarea comerțului cu plante, împreună cu schimbările climatice, au sporit considerabil riscul de infestare cu dăunători ai plantelor. Prin urmare, depistarea timpurie și controlul sunt esențiale pentru a atenua consecințele economice și comerciale.

Pe lângă cofinanțarea programelor naționale, sprijinul financiar acordat de UE pentru măsuri de urgență este continuu, pentru a stopa cât mai rapid bolile animalelor și infestările cu dăunători. Izolarea timpurie a focarelor este importantă, întrucât acestea pot antrena un cost enorm pentru bugetul UE și bugetele naționale, precum și pentru comunitatea agricolă, dacă nu sunt tratate imediat și scapă de sub control. De exemplu, se estimează că epidemia de febră aftoasă din 2001, care a izbucnit în Regatul Unit, dar s-a răspândit în alte țări, a cauzat costuri de până la 12 miliarde EUR.

Măsurile de urgență împotriva dermatozei nodulare contagioase au marcat o realizare importantă în 2016. Aceste măsuri au fost puse în aplicare imediat și au reușit să controleze focarele în Grecia și Bulgaria. UE a întreprins acțiuni suplimentare în cadrul măsurilor de urgență luate pentru a finanța achiziționarea rapidă a vaccinurilor împotriva dermatozei nodulare contagioase într-o serie de țări terțe din Balcani (Serbia, Kosovo, Muntenegru și Albania), unde vaccinarea rapidă în masă a împiedicat răspândirea bolii pe teritoriul Uniunii. Măsurile de urgență finanțate de UE au blocat răspândirea bolii. UE a instituit, de asemenea, o bancă de vaccinuri împotriva dermatozei nodulare contagioase pentru a sprijini statele membre cu o aprovizionare rapidă cu vaccinuri pentru focare actuale și viitoare, anticipând riscurile viitoare.

În ultimii câțiva ani, cofinanțarea UE a măsurilor de urgență a făcut posibilă stoparea cu succes a pestei porcine africane (PPA), introdusă în partea de est a UE de circulația de mistreți din Belarus și Ucraina în cele patru state membre afectate. Nu a existat o răspândire suplimentară în alte părți din statele membre infectate sau în alte țări. Răspunsul imediat, bine direcționat și multiform al UE la pesta porcină africană și la focarele de dermatoză nodulară contagioasă a menținut limitate efectele negative, în timp ce epidemiile ar fi putut avea efecte devastatoare asupra sănătății animalelor și asupra durabilității acestui sector.

Programul în domeniul sănătății

În 2016, programul de sănătate s-a axat în principal pe evaluarea tehnologiei medicale și crearea de rețele europene de referință care sprijină milioane de europeni care suferă de boli rare. Fondurile programului de sănătate au fost utilizate, de asemenea, pentru a sprijini intervențiile pentru limitarea răspândirii virusului Ebola și a virusului Zika prin consolidarea pregătirii și a reacției statelor membre, în special prin acțiunile Comitetului pentru securitate sanitară (verificare la intrare, evacuări medicale, prevenirea transmiterii în cadrul spitalelor și al mijloacelor de transport). Au fost introduse anumite reajustări, în special posibilitatea de a finanța acțiuni care vizează aspecte legate de sănătatea refugiaților, ca un răspuns imediat la afluxul mare de refugiați în statele membre ale UE. Unsprezece acțiuni au fost finanțate cu 14 milioane EUR pentru a crește gradul de sensibilizare și angajamentul față de îmbunătățirea sănătății materne și a asistenței medicale pentru refugiați și femeile migrante, acțiuni pentru a îmbunătăți accesul la asistență medicală al imigranților vulnerabili și al refugiaților din Europa, precum și acțiuni și cursuri de formare pentru profesioniștii din domeniul sănătății și personalul însărcinat cu aplicarea legii care lucrează cu migranți și refugiați.

Ținând seama de recomandările din evaluarea ex post a programului de sănătate anterior în temeiul cadrului financiar multianual 2007-2013, serviciile Comisiei desfășoară un plan de acțiune pentru a îmbunătăți monitorizarea programului și pentru a o mai bună raportare privind progresele înregistrate și rezultatele obținute.

Rezultatele evaluării intermediare a celui de al treilea program în domeniul sănătății au indicat capacitatea sporită de a viza nevoile de sănătate importante în cazul cărora acesta poate prezenta o valoare adăugată (cum ar fi rezistența antimicrobiană, „e-sănătatea” în contextul pieței unice digitale și inovarea în sistemele de sănătate și asistență medicală). S-a constatat că cel de al treilea program în domeniul sănătății este receptiv la situațiile și tendințele schimbătoare, de exemplu în legătură cu nevoia de gestionare a crizelor. Criza migrației din 2015 a prezentat un test timpuriu și fără precedent al adaptabilității programului, dat fiind caracterul paneuropean al crizei și presiunea pe care aceasta a pus-o pe infrastructura de sănătate publică existentă. Partea negativă este că, în urma evaluării, s-a constatat că aceasta este afectată de o vizibilitate redusă și că diseminarea rezultatelor necesită în continuare îmbunătățiri.

Programul „Europa creativă”

Programul „Europa creativă” sprijină sectoarele culturale și creative europene, în special sectorul audiovizual, cu scopul de a promova diversitatea culturală și lingvistică și de a stimula competitivitatea. 56 % din buget este dedicat subprogramului „MEDIA”, 31 % subprogramului „Cultura” și 13 % pentru componenta transsectorială. Valoarea adăugată europeană a programului se bazează pe complementaritatea sa cu fondurile publice naționale și sprijinirea activităților transnaționale și a cooperării, încurajarea economiilor de scară și luarea în considerare a țărilor cu o capacitate redusă. În plus, odată cu creșterea numărului de țări participante la politica europeană de vecinătate și de extindere, programul se dovedește în sine a fi un instrument util pentru o strategie UE privind relațiile culturale internaționale.

În perioada 2014-2016, programul a fost pus în aplicare conform prevederilor. În 2016, au fost depuse 5 408 cereri de sprijin (771 în cadrul componentei Cultură, 4 363 în cadrul componentei MEDIA și 274 în cadrul componentei intersectoriale), dintre care 2 097 au fost selectate pentru finanțare (102 pentru cultură, 1 983 pentru MEDIA și 12 în cadrul componentei intersectoriale).

MEDIA

MEDIA acordă principalul sprijin financiar pentru adaptarea industriei audiovizuale la piața unică digitală. 2016 a reprezentat cea de a 25-a aniversare a programului MEDIA. În acest timp, subprogramul MEDIA a fost recunoscut în sectorul audiovizual la nivel european și internațional drept o marcă sinonimă cu calitatea artistică și creativitatea. Pentru cel de al 4-lea an consecutiv, premiul Oscar pentru cel mai bun film într-o limbă străină a fost decernat unui film susținut de MEDIA, „Fiul lui Saul”. Un alt film cofinanțat de UE, „Amy”, a câștigat premiul Oscar pentru cel mai bun film documentar.

Premiul Oscar pentru cel mai bun film într-o limbă străină a revenit unui film susținut de MEDIA pentru cel de al 4-lea an consecutiv.

În 2016, programul MEDIA a furnizat sprijin financiar pentru diverse inițiative și domenii audiovizuale:

 Schema automată de distribuție a pus la dispoziție 20 de milioane EUR pentru a facilita circulația filmelor non-naționale, ajungând la un public de 52 de milioane de persoane. Noi categorii de public au fost vizate, de exemplu, prin festivaluri de film. Un exemplu în acest sens este Festivalul Cinekid, organizat în fiecare an în cursul vacanței de toamnă în Țările de Jos, cu o audiență de 50 000 de copii prin intermediul a peste 500 de producții audiovizuale selectate de festival.

 MEDIA a contribuit cu succes la dezvoltarea de noi filme care au capacitatea de a ajunge la un public internațional și de a se bucura de recunoașterea acestuia. Un mic grant de dezvoltare în valoare de 33 000 EUR a condus în 2011 la producerea filmului Toni Erdmann, care a fost lansat în 2016 și a avut 300 000 de spectatori în Germania în 3 săptămâni, 105 000 în Franța în prima săptămână, a fost vândut în 100 de teritorii din întreaga lume și a fost nominalizat pentru cel mai bun film într-o limbă străină în cadrul premiilor Oscar din 2017.

 MEDIA sprijină, de asemenea, Europa Cinemas, o rețea de aproximativ 1 000 de cinematografe europene în 33 de țări europene, care proiectează o proporție semnificativă de filme europene non-naționale, oferind acțiuni de educare și de comercializare. Se estimează că fiecare euro investit în rețea generează 13 EUR prin intermediul unui public suplimentar.

 Având în vedere evoluția mediului de afaceri și de reglementare, MEDIA a finanțat o serie de „măsuri însoțitoare” privind sprijinirea eforturilor de adaptare ale industriei. De exemplu, întrucât sunt propuse modificări la reglementările privind drepturile de autor pentru a spori accesul online, MEDIA susține crearea unor cataloage cuprinzând conținutul european disponibil. În ansamblu, 108 filme europene au fost puse la dispoziție într-o medie de 10 teritorii, pentru un total de aproximativ 950 de lansări online.

Cultură

Proiectele de cooperare transnațională primesc cea mai mare parte din buget în cadrul programului „Cultura”. Aceste proiecte oferă organizațiilor de orice natură și dimensiune posibilitatea să creeze în comun și să contribuie la consolidarea capacităților, prin investiții în aptitudini și formare, prin analiza și testarea unor noi modele de afaceri și prin abordarea provocărilor legate de digitalizare. Acestea permit unui număr mare de artiști și profesioniști din domeniul culturii să funcționeze și să coopereze la nivel transfrontalier (în 2016: 31,5 % din proiecte). Programul sprijină, de asemenea, 23 de structuri paneuropene alcătuite din membri care reunesc 4 000 organizații profesionale pentru învățarea inter pares, schimbul de bune practici și consolidarea capacităților prin componenta sa „Rețele europene” . În plus, noua acțiune „Platforme europene” a creat modalități noi și mai flexibile de stimulare a carierelor artiștilor emergenți la nivel internațional. De exemplu, o platformă de 13 săli de concerte a adus în prim plan activitatea a 837 de trupe provenind din 36 de țări și a contribuit la atragerea unor noi categorii de public în întreaga Europă.

Numai în 2016, 520 de organizații culturale preconizate să creeze 1 952 de locuri de muncă au fost sprijinite prin proiecte finanțate prin programul „Cultura”, care au generat o finanțare totală de 93,5 milioane EUR pentru activități de cooperare culturală în întreaga Europă, combinând cofinanțarea din partea UE și alte surse de finanțare. Acestea pot fi adăugate la cele 147 proiecte de cooperare selectate în 2014 și 2015, care au implicat un număr total de 847 de organizații culturale și au contribuit la crearea a peste 3 288 de locuri de muncă, dintre care 705 de natură permanentă.

De exemplu, un proiect intitulat „Stimularea carierelor artiștilor tineri de animație prin cartografierea video”, cu ajutorul unui grant în valoare de mai puțin de 300 000 EUR, ar crea pe toată durata sa 11 locuri de muncă temporare și 5 locuri de muncă permanente, precum și oportunități de locuri de muncă pentru aproximativ 400 de tineri artiști de animație, printr-o cooperare între industriile creative, instituțiile publice și universitățile europene de artă și design.

1.4.2. Rezultatele programelor din perioada 2007-2013

În 2016, Comisia a inițiat evaluările ex post pentru perioada 2011-2013 pentru cele trei fonduri; Fondul european de integrare (773,09 milioane EUR), Fondul european pentru refugiați (654,10 milioane EUR), și Fondul european de returnare (647,97 milioane EUR), care au fost predecesoarele a ceea ce este în prezent Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI). Este evaluat, de asemenea, un al patrulea fond, Fondul pentru frontierele externe (1 654,21 milioane EUR), ale căror tipuri de acțiuni sunt puse în aplicare în prezent în cadrul Fondului pentru securitate internă. Împreună, aceste fonduri au fost denumite fonduri SOLID și s-au derulat din 2007 până în 2013 cu un pachet financiar de 3 729,37 milioane EUR, punerea în aplicare continuând până în 2016.

Deși raportul de evaluare al Comisiei care concluzionează asupra criteriilor de eficiență, eficacitate, relevanță, coerență și valoare adăugată europeană a fondurilor nu este încă disponibil, rezultatele preliminare obținute de studiile contractantului extern cu privire la ratele de absorbție (care pot face obiectul unor actualizări) și cu privire la realizările înregistrate pentru fiecare dintre fonduri indică următoarele:

absorbția, până în decembrie 2016, a bugetului alocat pentru statele membre și țările participante în perioada 2007-2013 a variat de la un fond la altul și în timp, dar, în ansamblu, ratele de absorbție ale celor patru fonduri pot fi considerate ca fiind satisfăcătoare, având în vedere, de asemenea, presiunea exercitată de migrație care impune o adaptare constantă a politicilor și a acțiunilor la circumstanțele aflate în schimbare rapidă. Ratele medii de absorbție pentru fiecare fond în perioada 2007-2013 au fost următoarele:

 Fondul european de integrare 69,80 %

 Fondul european pentru refugiați 76,10 %

 Fondul european de returnare 69,31 %

 Fondul pentru frontierele externe: 74,66 %.

Performanța fondurilor SOLID s-a îmbunătățit de-a lungul timpului: ratele de absorbție în perioada 2011­2013 au crescut în mod semnificativ: Fondul european de integrare a atins 77 %, Fondul european pentru refugiați 81 %, Fondul european de returnare 81 %, iar Fondul pentru frontierele externe 87 %.

Fondul european de integrare

Studiul contractantului a constatat că realizările au fost deosebit de semnificative în ceea ce privește punerea în practică a principiilor de bază comune pentru politica de imigrație în UE, precum și referitor la dezvoltarea și punerea în aplicare a procesului de integrare a resortisanților țărilor terțe care sunt nou sosiți în statele membre. Fondul a susținut numeroase proiecte care vizează furnizarea de servicii directe pentru imigranți, cum ar fi cursuri de limbă și servicii de consiliere. În total, proiectele puse în aplicare în perioada 2011-2013 au ajuns la cel puțin două milioane de resortisanți ai țărilor terțe, reprezentând aproximativ 10 % din ansamblul resortisanților țărilor terțe în UE la momentul respectiv. În termeni de impact, dintre cele 26 de state membre, 18 au identificat un impact puternic al Fondului european de integrare cu privire la dezvoltarea și îmbunătățirea calității programelor introductive și au observat un impact al Fondului european de integrare în ceea ce privește consolidarea cunoștințelor de limbă, sprijinirea orientării civice și sporirea gradului de cunoaștere a societății-gazdă. Fondului european de integrare a adus o contribuție importantă la procesul de integrare a resortisanților țărilor terțe în majoritatea statelor membre, dat fiind că 22 din 26 de state membre au considerat că Fondul european de integrare a permis punerea în aplicare a unor acțiuni care altfel nu ar fi putut fi finanțate din resurse naționale, ceea ce sugerează o valoare adăugată ridicată la nivelul UE.

Fondul european de returnare

Rezultatele preliminare indică faptul că fondul a fost în mare parte eficace în ceea ce privește contribuția la dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a returnărilor, în special în ceea ce privește realizarea unui echilibru mai bun între returnarea voluntară și cea forțată. O serie de instrumente inovatoare au fost dezvoltate cu sprijinul Fondului european de returnare pentru a îmbunătăți gestionarea returnărilor în UE și în statele membre, cum ar fi sprijinul activ al returnării voluntare și punerea în aplicare a unor abordări multilaterale prin responsabilizarea actorilor societății civile. Fondul european de returnare a oferit o cale de finanțare suplimentară care a condus la finanțarea de noi acțiuni sau la intensificarea acțiunilor existente, inclusiv cele referitoare la numărul de activități de returnare voluntară față de cele de returnare forțată. Cu toate acestea, eficacitatea acțiunilor menite să încurajeze cooperarea cu țările terțe a fost subminată de factori externi precum disponibilitatea autorităților din țările partenere de a coopera în materie de returnare și de reintegrare.

Fondul european pentru refugiați

În perioada 2011-2013, Fondul european pentru refugiați a sprijinit statele membre să dezvolte și să ofere sprijin concret pentru solicitanții de azil, abordând atât chestiuni urgente, cât și aspecte cotidiene. În plus, statele membre au organizat operațiuni de relocare, un total de 9 058 de persoane fiind relocate cu sprijinul Fondului european pentru refugiați. Conform constatărilor preliminare din rapoartele contractantului, obiectivele fondului au fost formulate în mod adecvat pentru a acoperi cea mai mare parte a nevoilor existente în statele membre în materie de îmbunătățire a sistemelor naționale de azil (condițiile de primire a solicitanților de azil, integrarea persoanelor care beneficiază de protecție internațională, proceduri de azil mai corecte și mai eficace). Fondul european pentru refugiați a fost capabil să se adapteze la nevoile din ce în ce mai mari din statele membre în perioada de raportare, în special nevoia de a menține condițiile de primire satisfăcătoare în pofida creșterii fluxurilor de solicitanți de azil și de a accelera procedurile de azil în UE în țările UE de primire, care au devenit mai urgente de-a lungul timpului. În acest context, măsurile de urgență au fost deosebit de relevante pentru a aborda situațiile de urgență. Fondul european pentru refugiați a oferit valoare adăugată statelor membre și actorilor nestatali prin finanțare suplimentară, care a permis punerea în aplicare a unor proiecte care altfel probabil nu ar fi fost puse în aplicare. Se pare că acesta a oferit cea mai mare valoare adăugată în statele membre care aveau relativ mai puțină finanțare națională și sisteme de azil mai puțin dezvoltate, unde fondul a contribuit la o (re)structurare parțială a sistemului de azil. În alte state membre, valoarea adăugată a Fondului european pentru refugiați s-a bazat pe capacitatea de a finanța proiecte inovatoare, oferind servicii inexistente anterior, sau pe extinderea domeniului de aplicare a activităților și pe abordarea nevoilor grupurilor-țintă noi și mai vulnerabile.

Fondul pentru frontierele externe

Rezultatele preliminare ale raportului contractantului indică faptul că sprijinul financiar oferit de Fondul pentru frontierele externe este esențial pentru realizarea investițiilor necesare în vederea ameliorării sistemelor de gestionare a frontierelor externe ale UE, într-un moment de austeritate bugetară și de creștere a presiunii exercitate de migrație. Acesta a contribuit în mod esențial la punerea în aplicare a acquis-ului Schengen, sprijinind dezvoltarea și modernizarea la nivel național a unor sisteme informaționale de mari dimensiuni precum VIS¹³¹ și SIS II¹³², precum și capacitatea statelor membre de a realiza supravegherea frontierelor și dezvoltarea cooperării consulare cu țările terțe. Fondul a fost deosebit de important în asigurarea coerenței sistemelor care pot deveni operaționale și eficace numai după finalizarea tuturor componentelor (precum SIS II și VIS), în contextul în care finanțarea națională a fost limitată. Acțiunile cofinanțate din Fondul pentru frontierele externe a sprijinit efectiv arhitectura globală a politicii de frontiere a Uniunii. Trecerile regulamentare ale frontierelor au devenit mai rapide datorită unor porți automate finanțate din Fondul pentru frontierele externe. Componentele naționale ale sistemului integrat de gestionare a frontierelor pentru protecția frontierelor externe ale UE au fost consolidate în mod semnificativ, în special în ceea ce privește dezvoltarea și punerea în aplicare a componentelor naționale ale sistemului european de supraveghere; formarea autorităților consulare și de frontieră; cooperarea între diferitele părți interesate la nivel național și agențiile UE implicate în protecția frontierelor și o modernizare semnificativă a principalelor sisteme de informații. Valoarea adăugată a fondului este legată de solidaritatea financiară instaurată între statele membre care se confruntă cu situații radical diferite la frontierele lor externe. În acest sens, fondul a creat o solidaritate concretă între țările cele mai expuse la presiunea exercitată de migrație la frontiere și țările cele mai puțin expuse. Datorită mecanismului de alocare, majoritatea resurselor au fost direcționate către țările cele mai expuse (în principal țările sud-mediteraneene).

Produse alimentare și hrană pentru animale

La 26 aprilie 2016, Curtea de Conturi Europeană a publicat raportul său special referitor la un audit al performanței privind programele de eradicare a bolilor animalelor care acoperă perioada 2009-2014. Curtea a examinat dacă programele veterinare naționale au controlat în mod adecvat răspândirea bolilor animalelor, evaluând abordarea Comisiei și elaborarea și punerea în aplicare a programelor statelor membre. Raportul special al Curții a concluzionat că abordarea adoptată de Comisie a fost solidă și că aceasta a fost susținută de o bună consiliere tehnică, de analize de risc, precum și de un mecanism pentru prioritizarea resurselor. Curtea a recunoscut că s-au înregistrat unele succese notabile, de exemplu o scădere a cazurilor de encefalopatie spongiformă bovină (ESB) la bovine, de salmonella la păsările de curte și de rabie la nivelul faunei sălbatice.

Programul în domeniul sănătății

Evaluarea ex post a celui de al doilea program în domeniul sănătății a fost finalizată în iulie 2016 și un raport al Comisiei a fost transmis Parlamentului European și a Consiliului¹³³.

Evaluarea a constatat că programul a obținut o serie de rezultate importante care au o legătură clară cu prioritățile de politică ale UE în materie de sănătate și cu prioritățile naționale. Principala valoare adăugată europeană a proiectelor finanțate și a acțiunilor comune a fost legată de schimbul de cele mai bune practici între statele membre și îmbunătățirea cooperării prin crearea de rețele, de exemplu cooperarea paneuropeană dintre agențiile de evaluare a tehnologiei medicale și orientările metodologice pentru evaluarea tehnologiilor medicale inovatoare care au permis factorilor de decizie să identifice inovațiile care fac cu adevărat o diferență; schimbul de cele mai bune practici în materie de boli rare, cu privire la elaborarea și punerea în aplicare a planurilor naționale de acțiune și standardizarea nomenclaturilor, care a sprijinit statele membre să-și dezvolte politicile în materie de boli rare și a îmbunătățit accesul cadrelor medicale la informațiile relevante privind bolile rare; o pregătire sporită și extinsă a laboratoarelor pentru identificarea agenților patogeni puternic infecțioși; îmbunătățirea instrumentelor pentru a sprijini alegerea politicilor de prevenire a bolilor cardiovasculare cu cel mai bun raport cost-eficacitate, pe bază de date științifice și instrumente inovatoare; sprijin pentru vigilența organelor prin elaborarea de principii importante de bună practică și instrumente de evaluare standard.

Popularizarea realizărilor acestor acțiuni variază, neasigurându-se astfel în mod sistematic că s-a ajuns la principalele părți interesate sau că realizările pot fi preluate și transformate în rezultate și efecte concrete. În timp ce sinergiile cu programul de cercetare al UE au fost evidențiate, există în continuare loc de îmbunătățiri, în special în ceea ce privește alte instrumente de finanțare ale UE, cum ar fi fondurile structurale.