1 Creștere durabilă: Resurse naturale (Rubrica bugetară 2)95

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 0.52 Mb.
səhifə3/9
tarix25.01.2019
ölçüsü0.52 Mb.
1   2   3   4   5   6   7   8   9

1.5. Europa competitivă într-o lume globalizată (Rubrica bugetară 4)134


9,1 miliarde EUR din creditele de angajament ale bugetului au fost alocate programelor menționate la rubrica 4, ceea ce reprezintă 5,9 % din totalul bugetului UE pentru 2016. Ar trebui notat că asistența pentru dezvoltare acordată de UE este consolidată prin Fondul european de dezvoltare (FED), care nu este finanțat de la bugetul UE, ci din contribuțiile directe ale statelor membre ale UE.

Rubrica 4 a cadrului financiar acoperă toate acțiunile externe efectuate de către Comisie și acoperă o gamă largă de acțiuni, cum ar fi asistența pentru dezvoltare, asistența pentru preaderare și ajutorul umanitar sau acțiunile care contribuie la promovarea stabilității și a păcii, a drepturilor omului, misiunile de observare electorală și multe altele.








Grafic: Partea superioară: Principalele programe finanțate în 2016 în cadrul rubricii 4. Partea inferioară: Ponderea rubricii 4 în bugetul pentru întregul exercițiu financiar 2016. Toate sumele sunt exprimate în milioane EUR.

Sprijinul programelor pentru prioritățile Comisiei:

Programele din cadrul rubricii 4 contribuie la prioritățile Comisiei Juncker „UE ca actor global” și „Migrație”. De asemenea, acestea sprijină, în special, dimensiunea externă a altor priorități ale Comisiei Juncker, cum ar fi „O Uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice”, „Locuri de muncă, creștere economică și investiții” și „Un spațiu de justiție și de drepturi fundamentale bazat pe încredere reciprocă” care include un accent puternic pe securitate.

Multe dintre principalele acțiuni întreprinse în cadrul rubricii 4 în 2016 au fost legate de crizele umanitare de o amploare fără precedent. Nu în ultimul rând, provocările continue legate de migrație în vecinătatea imediată a Europei. Uniunea abordează, de asemenea, cauzele profunde ale migrației, prin cooperarea pentru dezvoltare și asistență pe termen mai lung.

Multe programe se caracterizează prin capacitatea de a răspunde rapid și flexibil la prioritățile politice aflate în schimbare și, prin urmare, sunt esențiale pentru punerea în aplicare cu succes a Strategiei globale a UE din iunie 2016.

Gestionarea și punerea în aplicare a unei mari părți a finanțării de la rubrica 4 este preluată de către organizații internaționale, cum ar fi agențiile ONU, în timp ce restul finanțării este gestionat direct de către Comisie în mod centralizat sau indirect de către țările beneficiare sau prin gestiune partajată.


1.5.1. Progresele înregistrate de programele din perioada 2014-2020



În 2016, Comisia a continuat să fie un actor principal în ceea ce privește răspunsul internațional la crizele umanitare majore, atât naturale, cât și provocate de om. Aceasta a gestionat un buget pentru ajutor umanitar de aproximativ 2 025 de milioane EUR pentru alimente, adăpost, protecție și asistență medicală pentru 120 de milioane de persoane din peste 80 țări135. Suma de 1 384 milioane EUR alocată în cadrul rubricii 4 a fost consolidată prin mobilizarea rezervei pentru ajutoare de urgență și a altor surse, atingându-se o sumă de 1 603 milioane EUR. Au fost, de asemenea, mobilizate, sume suplimentare din Fondul European de Dezvoltare (FED) și sume destinate furnizării de sprijin de urgență în UE. O parte semnificativă din această finanțare, inclusiv finanțarea suplimentară eliberată ad-hoc, a revenit sprijinului refugiaților din țările și regiunile cele mai afectate în mod direct de criza refugiaților sirieni, dar UE a contribuit, de asemenea, la atenuarea crizelor acute în alte părți ale lumii, cu contribuții substanțiale oferite pentru Sudanul de Sud, Yemen, Irak, bazinul lacului Ciad și țările afectate de El Niño.

Un alt exemplu de acțiune rapidă și de flexibilitate a UE, gestionat de Comisie, este reprezentat de Instrumentul pentru refugiații din Turcia. Înființat în ianuarie 2016 pentru o perioadă de doi ani, Instrumentul pentru refugiații din Turcia este un mecanism comun de coordonare a instrumentelor existente (de exemplu, asistență umanitară și asistență fără caracter umanitar) menit să asigure că nevoile refugiaților și ale comunităților gazdă din Turcia sunt abordate într-un mod cuprinzător și coordonat. O introducere eficientă în 2016, plecând de la un buget total de 3 miliarde EUR (1 miliard EUR de la bugetul UE și 2 miliarde EUR din partea statelor membre) a însemnat că, la sfârșitul anului 2016, 2,2 miliarde EUR erau programate, aproape jumătate contractate și aproape 750 de milioane EUR plătite. u:\3_external_communication\3.2 publicationsmultimedia\2017 production year\3.2.3 publication pictures\pictures\pictures per heading\heading 4\syria education©ecechoa. al sukhni .jpg

Instrumentul pentru refugiații din Turcia a permis, de asemenea, lansarea de către UE a Plasei de siguranță socială de urgență în 2016. Plasa de siguranță socială de urgență (Emergency Social Safety Net) este un program umanitar inovator, amplu, care se ocupă de nevoile relevante, cu un prim grant acordat de UE în valoare de 348 milioane EUR, pus în aplicare de Programul alimentar mondial. Aceasta este instituită pentru a asista în mod eficient până la un milion dintre cei mai vulnerabili refugiați din Turcia, cu alocări periodice de numerar prin intermediul unui card de debit electronic. Prima distribuire de numerar a avut loc în decembrie 2016.

În plus, pe lângă asistența umanitară, Comisia sprijină, de asemenea, mijloacele de trai pe termen mai lung, perspectivele socio-economice și educaționale ale refugiaților și ale comunităților-gazdă din Turcia. De exemplu, în martie 2016 a fost semnat un contract pentru un proiect în valoare de 37 de milioane EUR în materie de educație (Generation Found - „O generație regăsită”)136, fiind pus în aplicare prin intermediul UNICEF. Unele dintre rezultatele orientative ale proiectului în urma raportării privind acțiunile inițiale137 sugerează că, în cadrul programului, 60 000 de copii beneficiază de materiale educaționale și 10 392 copii beneficiază de sprijin psihosocial și de programe de coeziune socială. 2 081 de cadre didactice au fost instruite, iar 7 950 de cadre didactice siriene au primit stimulente. Au fost stabilite trei unități de protecție a copiilor și șase spații pentru adolescenți și tineri.

În afară de Turcia, Comisia a continuat să sprijine alte țări din imediata vecinătate a Siriei, cum ar fi Iordania, Liban și Irak, unde, de asemenea, a fost furnizată o cotă în creștere din ajutorul fără caracter umanitar al UE. Fondul fiduciar regional al UE ca răspuns la criza siriană (Fondul Madad") reunește contribuții de la bugetul UE și statele membre pentru finanțarea proiectelor care se axează pe necesitățile pe termen lung economice, educaționale și sociale ale refugiaților, precum și ale comunităților gazdă și ale administrațiilor. În 2016, a fost adoptată suma de 377,8 milioane EUR pentru noi acțiuni, au fost semnate contracte pentru 321 milioane EUR, iar pentru proiecte s-au plătit 129 de milioane EUR. Până la sfârșitul anului 2016, Fondul a ajuns la un total de 932 de milioane EUR în contribuții semnate și 767 de milioane EUR în acțiuni adoptate de consiliul său de administrație, toate realizate în termen de puțin mai mult de 18 luni, apropiindu-se semnificativ de obiectivul său de 1 miliard EUR.

Gestionarea migrației și mobilitatea au rămas o prioritate în 2016, de asemenea în ceea ce privește cooperarea privind dezvoltarea a UE.

Privind către viitor, în 2016, Comisia a adoptat, de asemenea, o propunere pentru un nou Consens european privind dezvoltarea, care oferă o viziune comună și cadrul de acțiune pentru politica de dezvoltare pe care le vor aplica UE și statele sale membre.

Fondul fiduciar al UE pentru Africa în valoare de 1,8 miliarde EUR, instituit în 2016, vizează creșterea capacităților în țările partenere pentru o mai bună gestionare a migrației și a fluxurilor de refugiați și abordează, de asemenea, cauzele profunde ale migrației neregulamentare și ale strămutării forțate. Până la sfârșitul anului 2016, au fost aprobate 106 proiecte în valoare de 1 589 de milioane EUR, cu 594 de milioane EUR contractate și 175 de milioane EUR plătite în 2016.

Pe baza experienței de succes a Planului de investiții pentru Europa, Comisia a propus în 2016 un Plan european de investiții externe ambițios pentru Africa și vecinătatea europeană ca mijloc de a aborda cauzele profunde ale migrației. Ca parte a planului, se estimează că Fondul european pentru dezvoltare durabilă va mobiliza investiții de până la 44 de miliarde EUR cu fonduri de la bugetul general al Uniunii.

În 2016, bugetul UE a sprijinit continuarea eforturilor Uniunii de a menține pacea, de a sprijini țările terțe să prevină conflictele, de a răspunde la crize și de a consolida securitatea internațională. În cadrul Instrumentului care contribuie la stabilitate și pace (IcSP), o sumă record de 271,5 milioane EUR a fost angajată pentru răspunsul la criză în 2016, 27 de milioane EUR pentru prevenirea conflictelor, consolidarea păcii și acțiuni de pregătire pentru situații de criză și 224,7 milioane EUR pentru acțiuni în domeniul politicii externe și de securitate.

Accentul pus pe legătura dintre securitate și dezvoltare s-a intensificat odată cu proiectarea altor programe și acțiuni, în special în Africa Subsahariană (de exemplu, prin intermediul Instrumentului financiar pentru pace în Africa).

Acțiunile Comisiei în cadrul acestei rubrici bugetare în 2016 au contribuit, de asemenea, la stabilizarea țărilor din vecinătate. Un exemplu este Ucraina, unde conflictul a continuat pe parcursul anului 2016 și unde asistența financiară și tehnică a UE a fost esențială, de exemplu, în sprijinirea eforturilor mai ample pentru pace, precum și a reformelor. În 2016, UE a mobilizat 25,6 milioane EUR în cadrul Instrumentului care contribuie la stabilitate și pace (IcSP) pentru a aborda problema crizei din această țară și a sprijini populațiile afectate de conflicte, din care 14,6 milioane EUR au fost deja contractate. Suma de 5 milioane EUR138 a fost pusă la dispoziția Misiunii speciale a OSCE de monitorizare pentru un program de răspuns intermediar în țară. 1,2 miliarde EUR sub formă de Asistență macrofinanciară (AMF) pentru Ucraina au fost programate pentru plată în 2016, sub rezerva îndeplinirii condițiilor de politică. Asistența macrofinanciară este un program de sprijinire a nevoilor de finanțare externă ale țării. Plata prevăzută a fost amânată din cauza neîndeplinirii de către Ucraina a condițiilor de politică financiară și economică139. În pofida schimbării guvernului și cu unele excepții, Ucraina a urmărit un ritm susținut al reformelor la nivelul mai multor sectoare ale economiei și ale societății în 2016. De asemenea, UE a fost unul dintre cei mai mari donatori de ajutor umanitar în Ucraina, unde proiectele au sprijinit în mod direct o jumătate de milion de persoane, prin furnizarea de alimente, adăpost, servicii medicale și asistență psihologică.

În 2016, finanțarea UE a contribuit, de asemenea, la realizarea unei etape majore a proiectului în ceea ce privește situl în care s-a produs dezastrul nuclear de la Cernobîl în Ucraina. La 29 noiembrie 2016, ca parte a unui proiect care vizează reducerea emisiei de materii radioactive din rămășițele reactorului distrus pentru următorii 100 ani, ultima secțiune a unei structuri uriașe sub formă de arc a fost mutată pe situl reactorului. Costurile totale ale proiectului New Safe Confinement se ridică la aproximativ 1,5 miliarde EUR, acesta fiind finanțat în comun de UE, Ucraina, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și comunitatea internațională. UE a contribuit cu 210 milioane EUR în cadrul Programului de asistență tehnică pentru Comunitatea Statelor Independente (TACIS) și cu 220 de milioane EUR, incluzând 40 de milioane EUR numai pentru anul 2016, în cadrul Instrumentului pentru cooperarea în materie de securitate nucleară (INSC). Proiectul urmează să fie finalizat până la sfârșitul anului 2017.





1.5.2. Rezultatele programelor din perioada 2007-2013



În 2016, au fost publicate mai multe revizuiri și evaluări care oferă perspective noi cu privire la eficacitatea programelor pentru perioada 2007-2013.

Răspunsul la situații de criză în țări terțe — un program extern flexibil

Instrumentul de stabilitate (IdS) a fost un program strategic pentru perioada 2007-2013, care a abordat provocări legate de securitate și dezvoltare. Componenta de răspuns în situațiile de criză (IdS CRC)140 s-a axat pe răspunsul inițial rapid și flexibil la crizele politice sau la catastrofele naturale din țări terțe. În perioada 2007-2013, aproximativ 1 076 de milioane EUR din bugetul UE au fost alocate pentru intervenții în cadrul componentei de răspuns în situațiile de criză a Instrumentului de stabilitate.

Dovezile evaluării141 sugerează faptul că această componentă a Instrumentului de stabilitate a fost valoroasă pentru acțiunile externe ale UE.



Evaluarea componentei de răspuns în situații de criză a Instrumentului de stabilitate al UE (IdS CRC) în perioada 2007-2013 a constatat că această componentă a oferit valoare adăugată a UE acolo unde aceasta a completat lacunele din setul de instrumente de răspuns la situațiile de criză existente.

Facilitatea de consiliere politică și de mediere (PAMF) din componenta de răspuns în situațiile de criză a Instrumentului de stabilitate al UE a fost identificată în mod special ca un exemplu pozitiv. Facilitatea de consiliere politică și de mediere a reprezentat mai puțin de 1 % din finanțarea totală și 4 % din proiecte. Facilitatea a făcut posibilă finanțarea unor acțiuni rapide și focalizate în domenii precum consiliere politică, asistență tehnică, mediere și reconciliere, până la suma de 2 milioane EUR. Durata desfășurare a fost menținută scurtă datorită faptului că facilitatea de consiliere politică și de mediere se bazează pe decizii anuale de finanțare permanentă. Această caracteristică importantă a făcut ca facilitatea să fie extrem de complementară instrumentelor existente de reacție în situații de criză ale statelor membre ale UE și ale donatorilor internaționali142.

Intervențiile s-au dovedit a fi cele mai eficace în obținerea de rezultate atunci când au fost utilizate în coordonare cu dialogul politic și în materie de politici și/sau cu alte surse de finanțare. De exemplu, finanțarea IdS CRC pentru reforma sectorului asistenței medicale primare în Liban a fost activă alături de un proces elaborat la nivel național de reformă instituțională, care i-a amplificat impactul. Intervenției IdS CRC i s-a atribuit meritul de a fi contribuit la reducerea tensiunii dintre cetățenii libanezi și refugiații sirieni, prin sprijinirea accesului și îmbunătățirea serviciilor medicale pentru populația vulnerabilă din Liban143.

Cu toate acestea, evaluarea a concluzionat, de asemenea, că impactul global al componentei de răspuns în situațiile de criză a Instrumentului de stabilitate al UE ar fi putut fi mai mare dacă angajamentul politic ar fi sprijinit în mod mai sistematic intervențiile în întregime, nu numai la nivelul delegațiilor UE, ci și în ceea ce privește modul în care instrumentul s-a încadrat în politica generală a UE de răspuns în situații de criză pe termen lung.

O altă critică constă în faptul că, potrivit evaluării, componenta de răspuns în situațiile de criză a Instrumentului de stabilitate al UE s-a axat insuficient pe învățare, monitorizare și evaluarea intervențiilor sale. Programul ar fi putut avea, de asemenea, un impact mai mare dacă potențialul pe care îl oferă ca teren de testare operațională pentru nevoia tot mai mare a UE de a răspunde la situațiile de criză ar fi fost pe deplin recunoscut.



Reducerea sărăciei — evaluarea dovezilor din Bangladesh (2007-2013)

În perioada 2017-2013, UE a colaborat îndeaproape cu alți parteneri pentru dezvoltare, inclusiv statele membre, în ceea ce privește obiectivul general de reducere a sărăciei. Acesta a fost cazul, de exemplu, al cooperării pentru dezvoltare dintre Danemarca, Suedia și UE cu Bangladesh. În perioada de raportare, cei trei parteneri au plătit o sumă totală de 1,38 miliarde EUR, din care UE a acoperit 57 %, în principal prin Instrumentul de finanțare a cooperării pentru dezvoltare144 (ICD) și Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO).

O evaluare145 realizată în 2016 privind cooperarea pentru dezvoltare a constatat că contribuția UE a fost deosebit de eficientă în abordarea strategică în materie de îmbunătățire a coerenței între politica comercială și politica de dezvoltare economică. Această abordarea permis, printre altele, ca Bangladesh să-și sporească în mod substanțial exporturile către Uniune. UE, la rândul său, a fost capabilă să valorifice aceste relații comerciale în vederea catalizării îmbunătățirilor în domenii cum ar fi siguranța lucrătorilor din industria textilă. Cu toate acestea, alte eforturi nu s-au concretizat în îmbunătățiri concrete: aceasta se referă, în special la axarea instrumentului pe îmbunătățirea guvernanței și a drepturilor omului.

Cercetare și inovare în domeniul dezvoltării — probe dintr-o evaluare tematică

În contextul dezvoltării internaționale, o evaluare146 efectuată în 2016 a evidențiat impactul pe care sprijinul UE l-a avut asupra domeniului cercetare și dezvoltare internațională.

În perioada 2007-2013, UE a alocat aproximativ 1,1 miliarde EUR (inclusiv Fondul european de dezvoltare) în sprijinul unor proiecte de dezvoltare cu o componentă de cercetare și inovare. Sursele de finanțare ale UE au inclus Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (DCI; linii atât geografice, cât și tematice), Instrumentul european de vecinătate și parteneriat (IEVP), precum și Fondul european de dezvoltare în afara bugetului UE.

În urma evaluării, s-a constatat că, la nivel local, procesele de dezvoltare au beneficiat de rezultatele din cercetare și inovare, derivate din proiectele sprijinite de UE. Acest lucru a fost valabil de exemplu, în contextul activității de dezvoltare agricolă, dar și în domeniul programelor de sănătate publică, în care au fost preluate rezultatele cercetării privind bolile și medicamentele. O altă concluzie a fost că infrastructura TIC finanțată de UE a facilitat schimbul de informații și cunoștințe, precum și formarea de rețele între cercetători individuali. Impactul la nivel instituțional a fost considerat mai puțin evident.

Evaluarea conchide, cu toate acestea, că eficiența și eficacitatea generală a sprijinului pentru cercetare și inovare au fost limitate de lipsa unei abordări strategice cuprinzătoare și coerente.






Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə