1. Piaţa produselor agroalimentare trăsături şi tendinţe Caracteristicile pieţei mondiale a produselor agroalimentare

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 490 b.
tarix27.10.2017
ölçüsü490 b.



  • 1. Piaţa produselor agroalimentare - trăsături şi tendinţe

  • 2. Caracteristicile pieţei mondiale a produselor agroalimentare

  • 3. Organisme şi organizaţii internaţionale care reglementează piaţa mondială a produselor agroalimentare



Piaţa produselor agroalimentare, în ultimele decenii, este caracterizată de o serie de trăsături şi tendinţe care îşi pun amprenta asupra activităţii desfăşurate de producătorii, consumatorii, concurenţa şi distribuţia din acest sector de activitate la nivel mondial:

  • Piaţa produselor agroalimentare, în ultimele decenii, este caracterizată de o serie de trăsături şi tendinţe care îşi pun amprenta asupra activităţii desfăşurate de producătorii, consumatorii, concurenţa şi distribuţia din acest sector de activitate la nivel mondial:

  • Sectorul agroalimentar oferă consumatorilor alimente din ce în ce mai “prestigioase”, mai uşor de preparat, mai stabile, mai bine conservate şi foarte variate.

  • Sectorul agroalimentar este condus, ca toate celelalte sectoare economice, de principiul creşterii profitului, dar nu poate ignora aspiraţiile noastre către alimente cât mai sănătoase.

  • 2. Politicile alimentare din ţările industrializate au fost impuse adesea puterilor publice de către producătorii şi comercianţii din domeniul agricol si agroalimentar.

  • Un rol important în definirea politicilor alimentare îl au şi organismele publice şi asociaţiile de consumatori.



3. Campaniile de informare a publicului contribuie la influenţarea modului de consum, aceasta fiind o altă formă de politică alimentară caracteristică pentru ţările industrializate.

  • 3. Campaniile de informare a publicului contribuie la influenţarea modului de consum, aceasta fiind o altă formă de politică alimentară caracteristică pentru ţările industrializate.

  • Exemple:

  • - scăderea consumului de carne de vită şi creşterea consumului de carne de peşte şi pui (carne mai puţin grasă decât cea de vită);

  • scăderea consumului de ouă datorită conţinutului mare de colesterol etc.

  • 4. Supraconsumul de grăsimi, de proteine animale, de zahăr şi de sare, insuficienţa consumului de fibre alimentare sunt caracteristici ale lumii industrializate.

  • În Europa de astăzi, un procent însemnat din cauzele mortalităţii sunt legate de regimurile alimentare.

  • Cu toate acestea însă, politicile alimentare nu au vizat, până de curând, într-o manieră explicită şi determinată, modificarea regimurilor alimentare în vederea scăderii frecvenţei maladiilor civilizaţiei: diabetul, obezitatea, bolile cardio-vasculare, diversele forme de cancer.



Caracteristicile pieţei mondiale

  • Caracteristicile pieţei mondiale

  • 1. adâncirea procesului de integrare economică regională

  • 2. dezvoltarea fără precedent a economiei serviciilor

  • 3. puternica informatizare a tuturor domeniilor de activitate a făcut să se vorbească pentru prima dată în SUA de existenţa sectorului cuaternar: sectorul economiei internaţionale

  • 4. concentrarea industrială, explozia demografică, accelerarea transferului tehnologic a obligat economiştii să ia în considerare, din ce în ce mai mult, conceptul de “geoeconomie



  • 5. afirmarea corporaţiilor transnaţionale ca motor al creşterii economice şi ca agenţi integratori ai dezvoltării

  • 6. creşterea importanţei forţelor pieţei

  • 7. punerea în valoare a unor noi resurse naturale

  • 8. evoluţia gândirii şi culturii economice, dezvoltarea spiritualităţii lumii moderne, accesul la educaţie şi punerea în prim-plan a valorilor morale ale generaţiei tinere au condus la o evoluţie mai accentuată a gusturilor consumatorilor şi, totodată, la îmbunătăţirea nivelului de trai



Analiza evoluţiei comerţului internaţional cu produse agroalimentare din perioada postbelică prilejuieşte desprinderea unor trăsături şi tendinţe specifice acestei perioade:

  • Analiza evoluţiei comerţului internaţional cu produse agroalimentare din perioada postbelică prilejuieşte desprinderea unor trăsături şi tendinţe specifice acestei perioade:

  • în perioada premergătoare celui de-al doilea războiaceastă grupă de mărfuri ocupa primul loc în cadrul comerţului mondial;

  • în perioada postbelică → ponderea valorică a acesteia a înregistrat o scădere continuă;

  • b) ritmul de creştere a comerţului mondial cu produse alimentare a fost relativ scăzut, uneori chiar negativ

  • c) agricultura din ţările capitaliste afectate de cel de-al doilea război mondial s-a refăcut într-un timp relativ scurt şi a înregistrat apoi o continuă dezvoltare, ca urmare a sporit gradul de autoaprovizionare cu produse agroalimentare din producţia proprie, concomitent cu o reducere graduală a importurilor de produse alimentare, în special la produsele obţinute în cantităţi mari în agricultura lor



d) o altă caracteristică a comerţului mondial cu produse agroalimentare o constituie reducerea treptată a exporturilor de produse alimentare din anumite state în curs de dezvoltare:

  • d) o altă caracteristică a comerţului mondial cu produse agroalimentare o constituie reducerea treptată a exporturilor de produse alimentare din anumite state în curs de dezvoltare:

  • ● creşterea consumului intern ca urmare a creşterii nivelului de trai a populaţiei din aceste state ca urmare a creşterii numerice a populaţiei acestor state în perioada de după câştigarea independenţei lor politice;

  • ● ţările a căror agricultură a fost orientată în trecut de fostele metropole pe linia monoculturii au luat măsuri de înlăturare treptată a acestei specializări unilaterale;

  • ● apariţia de noi state industrializate care au un rol important în comerţul mondial cu produse agroalimentare.



e) evoluţia ponderii valorice a grupei de produse agroalimentare a fost şi va continua să fie influenţată şi de dinamica preţurilor la aceste produse

  • e) evoluţia ponderii valorice a grupei de produse agroalimentare a fost şi va continua să fie influenţată şi de dinamica preţurilor la aceste produse

  • f) ponderea valorică a grupei de produse alimentare este influenţată, într-o anumită măsură, şi de reînnoirea stocurilor strategice de produse alimentare,

  • stocuri pe care le constituie aproape toate statele lumii, în conformitate cu recomandările FAO

  • g) o altă caracteristică a comerţului mondial cu produse agroalimentare este aceea că, comerţul mondial este dominat de grupul ţărilor dezvoltate, urmat la distanţă de grupul ţărilor în curs de dezvoltare



h) după al doilea război mondial, paralel cu schimbările care au intervenit în repartizarea geografică a comerţului internaţional cu produse agroalimentare, au avut loc modificări şi în curentele (fluxurile) de mărfuri, determinate în special de:

  • h) după al doilea război mondial, paralel cu schimbările care au intervenit în repartizarea geografică a comerţului internaţional cu produse agroalimentare, au avut loc modificări şi în curentele (fluxurile) de mărfuri, determinate în special de:

  • adâncirea diviziunii mondiale a muncii,

  • intensificarea procesului de industrializare într-un număr tot mai mare de ţări în curs de dezvoltare,

  • procesele de integrare economică din diversele regiuni ale lumii,

  • politica comercială desfăşurată de statele capitaliste dezvoltate, formarea blocului statelor socialiste etc.

  • creşterea veniturilor pentru segmente importante de consumatori

  • a determinat modificări de structură a importurilor şi exporturilor de mărfuri agroalimentare



Organisme şi organizaţii internaţionale care reglementează piaţa mondială a produselor agroalimentare

  • Organisme şi organizaţii internaţionale care reglementează piaţa mondială a produselor agroalimentare

  • a) Organizaţia O.N.U. pentru produse alimentare şi agricultură (F.A.O.)

  • Este cea mai mare agenţie autonomă pentru agricultură şi alimentaţie din cadrul ONU, având 174 de ţări membre.

  • A fost fondată în anul 1945 având ca principal obiectiv:

  • creşterea standardului de viaţă în domeniul alimentar

  • îmbunătăţirea nivelului nutriţiei

  • îmbunătăţirea productivităţii în agricultură şi nivelului de trai al populaţiei din mediul rural

  • b) Organizaţia Mondială a Sănătăţii (O.M.S.)

  • A fost fondată în 1948 ca o agenţie specializată a O.N.U.

  • O.M.S. are ca ţel fundamental „acela de a duce popoarele la cel mai înalt nivel de sănătate” plecând de la principiul că

  • foametea şi malnutriţia sunt inacceptabile într-o lume ce are atât condiţiile, cât şi resursele necesare pentru a pune capăt acestei catastrofe umane.

  • Pe plan global există suficientă hrană pentru toţi, principala problemă fiind accesul inegal la aceasta”.



c) Şedinţa comună a FAO/OMS pentru reziduuri chimice de natura pesticidelor (JMPR)

  • c) Şedinţa comună a FAO/OMS pentru reziduuri chimice de natura pesticidelor (JMPR)

  • A fost fondată în anul 1963, urmând hotărârea Conferinţei FAO, prin care Comisia Codex Alimentarius este obligată să recomande limitele maxime de pesticide şi de contaminanţi ai mediului ambiant ce se pot regăsi în produsele alimentare, limite care pot garanta inofensivitatea acestora asupra stării de sănătate a omului.

  • JMPR recomandă metode de investigare şi de prelevare a probelor pentru analizarea acestor parametri. Membrii ei sunt savanţi de vază, specialişti independenţi, experţi în domeniul pesticidelor, contaminanţilor chimici ai mediului ambiant etc.

  • d) Comitetul comun FAO/OMS pe problematica Aditivilor Alimentari (JECFA)

  • A fost fondat în anul 1955 în scopul examinării aspectelor chimice, toxicologice şi a altor aspecte ale contaminanţilor şi reziduurilor veterinare ce sunt înglobate în produsele alimentare.

  • JECFA este independent de Comisia Codex Alimentarius, furnizând Comisiei şi celorlalte organisme Codex sfaturi competente referitoare la aspectele activităţii sale. Membrii ei sunt savanţi independenţi, experţi în domeniul aditivilor, contaminanţilor şi reziduurilor veterinare.



e) Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD)

  • e) Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD)

  • Este principalul organism al ONU care acorda asistenţă juridică de specialitate, dar şi suport financiar în domeniul dezvoltării.

  • Programele fundamentale (principale) sunt destinate ţărilor în care locuieşte până la peste 90% din populaţia extrem de săracă a lumii. PNUD este cunoscut ca fiind „o agenţie de dezvoltare a ţărilor în curs de dezvoltare”.

  • Ea vine în sprijinul guvernelor pentru a-şi perfecţiona politica naţională, pentru a-şi crea infrastructura instituţională necesară dezvoltării serviciilor de bază, în scopul reducerii sărăciei.

  • f) Banca Mondială

  • Misiunea Băncii Mondiale este în principal aceea de a diminua, pe cât posibil, sărăcia şi malnutriţia în toate statele lumii, dar şi ridicarea nivelului de trai în ţările în curs de dezvoltare, concomitent cu încurajarea şi sprijinirea implementării noţiunii de dezvoltare durabilă şi de protecţie a mediului înconjurător.



  • g) Consiliul Internaţional Politic pentru Produse Agricole şi Comerţ

  • A fost fondat în anul 1987 ca o grupă independentă de lideri cu autoritate din 20 de ţări dezvoltate şi în curs de dezvoltare, care au o experienţă bogată în domeniul agriculturii, agrobusinessului şi care provin fie din structurile guvernamentale, fie din cele academice.

  • Acest consiliu are ca obiectiv dezvoltarea şi propagarea politicilor economice care susţin un sistem alimentar global eficient şi deschis, în aşa fel încât producţia mondială să satisfacă cerinţele consumatorilor în întregime.

  • IPC transmite direct recomandările sale instituţiilor interesate şi publică o varietate mare de articole, studii şi cercetări ce au ca obiect domeniul agriculturii, al produselor agroalimentare şi al comerţului cu aceste produse.

  • h) Comisia Codex Alimentarius FAO-OMS

  • Creată în 1962 şi se afla sub dublu patronaj FAO-OMS. Secretariatul său este localizat în cadrul Diviziei pentru Politică Alimentară şi Nutriţie a FAO.

  • Comisia Codex Alimentarius are propriul său statut şi reguli de funcţionare care sunt incluse în Manualul de Procedură al Comisiei.

  • Codex Alimentarius reprezintă o colecţie de standarde alimentare internaţionale, adoptate şi prezentate într-o manieră uniformă, stabilite în vederea protejării sănătăţii consumatorilor şi asigurării loialităţii în comerţul cu bunuri alimentare.



Asociaţia Internaţională de Testare a Seminţelor

  • Asociaţia Internaţională de Testare a Seminţelor

  • Are misiunea principală de a elabora, adopta şi publica procedurile şi standardele necesare pentru recoltarea probelor şi testarea seminţelor şi a materialului săditor folosit în agricultură.

  • Această asociaţie internaţională contribuie la aplicarea uniformă a acestor proceduri şi norme, şi totodată, urmăreşte şi supraveghează „mişcarea seminţelor” în sfera comerţului internaţional.

  • j) Laboratorul Internaţional de Cooperare în domeniul Acreditării

  • Este forumul internaţional principal la nivel mondial ce elaborează metode de laborator şi proceduri de acreditare, promovează acreditarea laboratoarelor ca instrument de facilitare a comerţului cu produse agroalimentare, asistă sistemele de acreditare în procesul de dezvoltare economică.

  • ILAC asigură totodată consultanţă şi asistenţă ţărilor ce sunt în proces de elaborare a unor sisteme proprii de acreditare a laboratoarelor.



k) Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (GATT)

  • k) Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (GATT)

  • A fost semnat la Geneva, la 30 octombrie 1947 de către 23 state, în baza unui protocol de aplicare provizorie, intrând în vigoare de la 1 ianuarie 1948.

  • GATT nu a avut statut juridic de organizaţie internaţională, deci nu a putut fi subordonat ONU. Acest fapt a reprezentat una din motivaţiile principale ale transformării sale în Organizaţia Mondiala a Comerţului, de la 1 ianuarie 1995.

  • l) Organizaţia Mondială a Comerţului

  • Fondată în 1995, singurul for internaţional cu caracter permanent care are ca obiectiv crearea cadrului juridic necesar liberalizării comerţului cu mărfuri, servicii şi drepturi de proprietate intelectuală, şi care va supraveghea totodată punerea în aplicare a prevederilor referitoare la regulile, disciplinele şi practicile de comerţ convenite.

  • OMC este constituită ca o organizaţie independentă, în afara sistemului ONU.

  • Acordurile OMC au un caracter contractual (obligatoriu), avantajul participanţilor decurgând direct din respectarea riguroasă a obligaţiilor asumate.



Valoarea bunurilor exportate şi importate se stabileşte pe baza preţurilor efective FOB la exporturi şi a preţurilor efective CIF la importuri.

  • Preţul FOB (Free on Board – Liber la bord) reprezintă preţul la frontiera ţării exportatoare, care include:

  • - valoarea bunului,

  • - toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi

  • - toate taxele suportate pentru ca bunul să fie încărcat la bord.

  • Preţul CIF (Cost, Insurance, Freight - Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă preţul la frontiera ţării importatoare, care cuprinde

  • - atât elementele componente ale preţului FOB,

  • - cât şi costurile asigurării şi transportului internaţional.



În comerţul internaţional nu sunt cuprinse:

  • bunurile în tranzit

  • bunurile temporar admise/scoase în/din ţară (cu excepţia celor pentru prelucrare)

  • bunurile achiziţionate de organizaţii internaţionale pentru utilizări proprii în România

  • bunurile pentru şi după reparaţii şi piesele de schimb aferente



Sfera de cuprindere

  • Pentru comerţul INTRA-UE se cuprind:

  • - expedierile de bunuri din România cu destinaţia alt stat membru UE şi

  • - introducerile (intrările) de bunuri în România având ca ţară de expediţie un alt stat membru UE.

  • Pentru comerţul EXTRA-UE se cuprind schimburile de bunuri între România şi statele nemembre UE, având ca obiect:

  • - importul direct de bunuri pentru consum,

  • - bunurile importate scoase din antrepozitele vamale sau zonele libere pentru a fi puse în consum,

  • - exportul de bunuri de origine naţionalã, precum şi

  • - exportul de bunuri importate, declarate pentru consumul intern.



Grupări pe ţări

  • Uniunea Europeanã (UE): Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehã, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria.

  • Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS): Islanda, Norvegia, Elveţia, Liechtenstein.

  • Organizaţia ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC): Algeria, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Irak, Iran, Kuweit, Libia, Nigeria, Qatar, Venezuela, Angola.

  • OECD-UE: SUA, Canada, Japonia, Australia, Noua Zeelandă, Turcia, Mexic, Islanda, Norvegia, Elveţia, Republica Coreea, Insulele Virgine Americane.

  • Comunitatea Statelor Independente (CSI): Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia (Gruzia), Kazahstan, Kirghizstan, Republica Moldova, Federaţia Rusã, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina, Uzbekistan.



ROMANIA Exporturile, importurile şi soldul operaţiunilor de comerţ internaţional (milioane euro)



ROMANIA Comerţul internaţional, pe Marile Categorii Economice (MCE) milioane euro






Dostları ilə paylaş:
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə